1,054 matches
-
nimic fără să-i poruncească, atât de tare o stăpânea cu vorba și cu mintea. Băieții, Însă, nu la șarpe de holbau; știau ei că pe Valea Puțului se afla un balaur față de care ăl de pe scenă părea o biată râmă. Lor li se opriseră noduri În gât la vederea unduirilor femeii. Când se Întorcea cu spatele, Își lipeau ochii de liniile curbate ale bucilor neacoperite pe deplin de țesătura cu sclipici. Când se Întorcea cu fața, pironeau cu privirea peticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
putea să plece. La Început era adânc, cu malurile tăiate drept, și-n apele lui verzui sălășluiau crapi și carași pe care boierul, ca să-și bucure musafirii, Îi pescuia cu undițe În cârligele cărora Înfigea gogoloaie de mămăligă iar nu râme, căci oaspeților le făcea scârbă zeama galbenă ce curgea din ele când erau Înțepate. Conacul de pe culmea dealului fusese dărâmat cu multă vreme În urmă, din vechile moșii se păstrau câteva vițe nobile, din cele plantate pe coasta Însorită dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
PE COASTELE CLIPELOR Fårâme de cer dispersate în bålțile tulburate de libelule plonjând cåtre nori Râme, alungite în cioburi de sticlå coloratå tåioaså secționându-și târârea Parâme legându-și de gât malurile îndemnând valurile în coca barcazului încårcat de orizonturi nedefinite Vântul pårea så gråbeascå sângeriul sfârșit al orelor vii trågând de umbrele sfârtecate-n sårituri
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1637]
-
vedea bine. Ce crezi că reprezintă imaginea asta ? zice. O, mama mă-sii de porcărie. E ca În cel mai negru coșmar al meu. Ca atunci când m-am dus la interviul ăla la Laines Bank și mi-au arătat o râmă, iar eu le-am zis că arată ca o râmă. Toată lumea are ochii ațintiți asupra mea. Doamne, cât mi-aș dori s-o nimeresc ! Ce bine-ar fi dac-aș ști ce naiba se așteaptă să zic. Mă uit bine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mama mă-sii de porcărie. E ca În cel mai negru coșmar al meu. Ca atunci când m-am dus la interviul ăla la Laines Bank și mi-au arătat o râmă, iar eu le-am zis că arată ca o râmă. Toată lumea are ochii ațintiți asupra mea. Doamne, cât mi-aș dori s-o nimeresc ! Ce bine-ar fi dac-aș ști ce naiba se așteaptă să zic. Mă uit bine la imagine, și inima Îmi bate accelerat. E un grafic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
fost rase ca să facă loc unor construcții noi. Pescarii cu fețe bătrânicioase (efectul trezitului în zori, al renunțării la bărbierit) își sprijină de zidul stricat bicicletele și încep să întindă sus pe platformă plase, scule, cutii cu momeli, mai ales râme și viermuși vivace. Pe mine râmele mă sperie din copilărie, când am experimentat o proprietate a lor, într-o după-amiază de vară târzie. Tata ne mobilizase pe toți copiii de pe alee să săpăm în pământul din grădinița noastră după râme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
construcții noi. Pescarii cu fețe bătrânicioase (efectul trezitului în zori, al renunțării la bărbierit) își sprijină de zidul stricat bicicletele și încep să întindă sus pe platformă plase, scule, cutii cu momeli, mai ales râme și viermuși vivace. Pe mine râmele mă sperie din copilărie, când am experimentat o proprietate a lor, într-o după-amiază de vară târzie. Tata ne mobilizase pe toți copiii de pe alee să săpăm în pământul din grădinița noastră după râme roșii, cele mai bune pentru dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
râme și viermuși vivace. Pe mine râmele mă sperie din copilărie, când am experimentat o proprietate a lor, într-o după-amiază de vară târzie. Tata ne mobilizase pe toți copiii de pe alee să săpăm în pământul din grădinița noastră după râme roșii, cele mai bune pentru dat la caras. Se transformase totul într-o sărbătoare pentru noi, care știam cât de rar mai ieșea tata din București. Una din fete, o proastă, că nu pot să-i zic altfel, a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dat la caras. Se transformase totul într-o sărbătoare pentru noi, care știam cât de rar mai ieșea tata din București. Una din fete, o proastă, că nu pot să-i zic altfel, a pus pe treptele de ciment o râmă din asta superlongue, a retezat-o cu săpăliga și a obținut două râme parcă mai vii decât cea de dinainte. De ce zic că mă sperie proprietatea asta pe care n-am mai întâlnit-o prin lumea vie? Fiindcă mă face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cât de rar mai ieșea tata din București. Una din fete, o proastă, că nu pot să-i zic altfel, a pus pe treptele de ciment o râmă din asta superlongue, a retezat-o cu săpăliga și a obținut două râme parcă mai vii decât cea de dinainte. De ce zic că mă sperie proprietatea asta pe care n-am mai întâlnit-o prin lumea vie? Fiindcă mă face să mă gândesc unde ar ajunge specia asta inferioară de inelați înmulțindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
într-o haită de semeni gălăgioși, dornici de o mare zbenguială. Tot sărind și alergând, căzu într-un strat de levănțică. Mirosea cu adevărat câinește! A o mie de oase îngropate, a o mie de gândaci, a o mie de râme... Se rostogoli de câteva ori și se pomeni nas în nas cu o cățelușă. Malteza avea umori extrem de promițătoare pentru o mie de sărutări și o mie de amoruri săltărețe din prima... Tocmai întinsese botul lui spre izvorul lor fascinant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
demne de încredere, căci, în timp ce el stătea înlăcrimat în casă, agresoarea sa plănuia de mult de-a fir-a-păr un nou atac împotriva sa. — Odată ce ploaia a astupat găurile din pământ, îi spusese Sampath surorii sale, pe când stătea îmbufnată sub copac, râma nu are altă soluție decât să iasă la suprafață. Făcuse tot posibilul să-i spună surorii sale ceva care să-i fie de ajutor și, în același timp, acceptabil din punctul ei de vedere, deși era el însuși îngrijorat în privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
mică, își cumpăra înghețată de la tatăl lui Hungry Hop care era însoțit pe atunci de micul Hungry Hop. Mai târziu, când Hungry Hop însuși preluase afacerea, își continuase patronajul asupra rulotei familiei. Se gândi la ce-i spusese Sampath despre râmele care sunt forțate să iasă din pământ de ploile abundente și fu mișcată. Fără-ndoială, dacă bara calea lui Hungry Hop cu lucruri care-i aminteau de ea, dacă-i zguduia viața cum îi venea la-ndemână, dacă-l bombarda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și alte câteva lui Midori. Scriam în clasă, scriam la birou, acasă, cu Pescăruș în poală, scriam pe mesele goale de la restaurantul la care lucram, când nu aveam clienți. Scrisorile păreau să-mi susțină viața ce amenința să se sf\râme în buc\ Ți. Lui Midori i-am scris că lunile aprilie și mai au fost groaznice pentru că nu am putut sta de vorbă cu ea și că era prima oară în viața mea când simțeam că primăverile sunt de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ținînd cîrligul, testă firul și flexibilitatea crengii de salcie. Își lăsĂ undița jos și se Întoarse - cedrii erau mărginiți de un crîng de mesteceni, unde era un trunchi mic, putrezit de cîțiva ani. Împinse bușteanul și găsi sub el cîteva rîme. Nu erau mari. Dar erau roșii și vioaie, așa că le băgĂ Într-o cutie mică de tinichea cu capacul găurit, o cutie În care fusese cîndva tutun Copenhagen. PresărĂ niște pămÎnt peste ele și apoi răsturnă bușteanul la loc. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
malului, ferindu-se să nu fie văzut de orice-ar fi mișcat În pîrÎu, și scoase doi plumbi pe care-i prinse pe fir, cam la un metru de cîrlig, strîngîndu-i cu dinții. Zvîrli cîrligul În care erau agățate două rîme și-l lăsĂ să cadă ușor În apă, astfel Încît să se scufunde, Învîrtindu-se În curentul puternic, și apoi aplecă vîrful undiței pentru ca apa să ia firul și, odată cu el, momeala. Firul se-ntinse și Nick simți deodată greutatea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
semene cu farul din port. Ochii îi străluceau de o lumină vineție. O secundă am avut senzația că sunt un cotlet scăldat în mujdei. Știam că usturoiul îi plăcea. Ne-am urcat în troilebuzul lung, învechit, căreia ea îi spunea „râmă”, și am început să ne hâțânăm spre Tomis III. Nu mai văzusem Constanța din copilărie - rămăsesem cu amintirea unei stațiuni frumoase. Când colo era un târg împânzit de blocuri comuniste, ce-i drept, ceva mai îngrijite. Constănțenii erau îmbrăcați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
veșmintele lui? Superstiții din astea vezi doar aici, la miticii ăștia! Râdeam în mine, știam că nici acolo situația nu era chiar așa roz, deviam discuția: spuneați că aveți cea mai luxoasă ediție a Divinei Comedii, una cu ilustrații fabuloase? Râma ne-a lăsat chiar în fața blocului ei. O construcție mai puțin seacă decât celelalte. Apartamentul era mare și cu decorații incerte - un simpatic cuib de parveniți. Mi-a cedat camera din fund - dormitorul în care crescuse ea, unde decupase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
adăpostul întunecos al unor boscheți de lemn câinesc și scăpați din torpoarea de etuvă a Secției, în răcoarea jilavă a nopții campestre și în mreaja unor efluvii amestecate, dulcege, de urină de porc, lături și balegă de vaci. Miroase-a râme! constată Dănuț. Pst, pst..., Boss, ce fac urâciunile alea mascate? șopocăiește Fratele, cu o mână pregătită să-i astupe gura lui Bogdănel cel tembel, la caz de nevoie. S-au pus în mișcare, cătinel-cătinel, 'tu-le mămulișca lor! Drăcia cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Într-un târziu o întrebă: ― Te doare rău? Pe fața femeii trecu o undă de înviorare, ca și când glasul lui i-ar fi alinat suferința. Răspunse cu un început de zîmbet: ― Nu mă doare, numai... Aoleu, aoleu! Se zvârcolea ca o râmă zdrobită. Peste câteva clipe dădu buzna pe ușă înlăuntru o fetiță de vreo cinci ani, îmbujorată și bosumflată. Începu din prag să pârască. ― Tată, Păvăluc mi-a zis că... și eu am zis că... și el a zis... ― Du-te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și să oprească prin amenințări apropierea primejdiei. Glasuri ascuțite de femei și copii spintecau lărmuirea bărbaților ca împunsături de ace într-o pânză groasă de câlți. În vreme ce țăranii se vânzoleau, coloana de soldați se târa pe șosea ca o uriașă râmă neagră. Raze de soare jucăușe, căzând pe luciul baionetelor înfipte pe arme, se răsfrângeau cu sclipiri speriate în văzduh. În curând se deosebiră rândurile și cei câțiva călăreți, și trăsura cu prefectul și procurorul, apoi tunurile trase de câte șase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nici șuierul gloanțelor încă nu apucase a se potoli când din vălmășagul de oameni țâșniră stropi de sânge și urlete de durere. Multe trupuri se prăbușiră, scormonind pământul, care cu unghiile, care cu dinții, toate zvârcolite de chinuri ca niște râme zdrobite: "Aoleu!..." "M-a omorât, mamă!..." "Aoleu, fraților!..." M-a împușcat, oameni buni!..." În același moment mulțimea se întoarse înapoi, cuprinzând în fuga ei și pe puținii care nu-și pierduseră îndrăzneala. Spaima își înfigea tentaculele nenumărate în cetele zguduite
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Între noi era același lucru. Toată ziua ne urmăream prin șanțurile labirintice de canalizare. Coboram acolo prin locuri anume, pășind pe țevi smolite și peste robinete uriașe, apoi ne intra în nări și în sânge mireasma aceea de pământ, de râme și larve, de smoală și chit proaspăt. Parcă ne înnebunea, înarmați cu pistoale cu apă, mascați cu cartoane creponate de la depozitul de mobilă, pe care le coloram acasă făcîndu-le cât mai înspăimîntătoare, cu colți rânjiți, ochi holbați și nări umflate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tenis cu piciorul sau băteau de perete o minge vărgată. Fetițele, țipând insuportabil, se năpustiseră în scara blocului. Luaserăm un singur prizonier, un țânc cât Lurnpă, pe care Dan Nebunul și Paul tocmai voiau să-l facă să înghită o râmă, când au ieșit din bloc trei părinți în maieuri și, la vederea teribilă a masculilor cu păr pe brațe și piept, am lăsat totul baltă și ne-am împrăștiat pe Alee. Cum noul venit nu avea tată (sau acesta nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
douăzeci și unu câți am locuit în blocul de pe Ștefan cel Mare. Cât de distinct îmi aduc aminte de amiaza când prin culoarul care lega Scara Unu de restul blocului s-a strecurat insul în cămașă roșie, cadrilată! Se strecura ca o râmă printre cele două clădiri și aproape s-a înțepenit în contoarul de gaze. În fine, ieși la liman, răsuflând ca după un urcuș greu și ștergîndu-și coatele văruite. Ne chemă la el și începu să scoată ceva de prin buzunare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]