743 matches
-
în biserică două sfinte Evanghelii și o Psaltire din cărțile aduse în desagi de Badea Cârțan. Pe lângă aceste cărți redactate în alfabetul latin, biserica mai deține un fond de cărți vechi scrise în alfabetul chirilic, după cum urmează: Penticostarian - tipărit la Râmnic în anul 1743, Antologhion - tipărit tot la Râmnic în anul 1745, Octoich Mare - tipărit la București în anul 1748, Sfânta Evanghelie -tipărită la București în anul 1750, Apostol - tipărit la Sibiu în 1851, Mineele pe 12 luni - tipărite la Sibiu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din cărțile aduse în desagi de Badea Cârțan. Pe lângă aceste cărți redactate în alfabetul latin, biserica mai deține un fond de cărți vechi scrise în alfabetul chirilic, după cum urmează: Penticostarian - tipărit la Râmnic în anul 1743, Antologhion - tipărit tot la Râmnic în anul 1745, Octoich Mare - tipărit la București în anul 1748, Sfânta Evanghelie -tipărită la București în anul 1750, Apostol - tipărit la Sibiu în 1851, Mineele pe 12 luni - tipărite la Sibiu în anii 1853, 54, 55, 56. Chiriacodromian - tipărit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1. - Liturghierul publicat de mitropolitul Antim Ivireanu în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu la 1713. 2. - Penticostariul, tipărit la București la 1743, de mitropolitul Neofit dela Criț, sub domnia lui Mihail Racoviță. 3. - Antologhion, sau înflorirea cuvintelor, tipărit la 1745, la Râmnic de episcopul Climent. 4. - Evanghelia, tipărită la 1750 în București, de mitropolitul Neofit Criteanul, sub domnia lui Grigore Ghica. Dela pagina Evangheliei Învierii în continuare pe alte câteva pagini se poate încă citi scris de mână: -«(această Sfântă) Evanghelie ieste
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o asistentă medicală. După doctorul Balint a fost repartizat aci doctorul Svetoslav Serghievschi, care și el pleacă la 1 noiembrie 1961, prin transfer la Călărași. Îi urmează tânăra absolventă a facultății de medicină din Cluj, doctorița Viorica Ceaușu originară din Râmnicul Vâlcea. Ea a ocupat postul până la 1 octombrie 1965, după care a fost adus doctorul Hans Zillmann, originar din Mediaș, păstrând postul până la 15 septembrie 1969 când se transferă la Săliște. Acestuia i-a urmat doctorița Oxenia Dima. Localul e
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Fier au comis un atentat înpotriva rectorului universității din Cluj, profesorul Florin ștefănescu-Goangă). De aceea imediat după întoarcerea sa din Germania regele a ordonat o serie de măsuri drastice împotriva conducătorilor legionari. Corneliu Zelea Codreanu, aflat în detenție lângă Râmnicul Sărat, a fost transferat la închisoarea Jilava și executat la 30 noembrie 1938. Oficial s-a comunicat că a încercat să fugă de sub escortă, comunicare ce i-a fost făcută Germaniei la 19 ianuarie 1939. . în ziua de 16 decembrie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o scrisoare comunicându-i vestea adunării noastre și la câteva zile și primesc o entuziastă scrisoare că va zbura... spre locul adunării... De aici, din Comăneasca, cu autobuzul, plec spre Râmnicu-Sărat în căutarea unui alt coleg originar din Măicănești, de lângă Râmnic. Rămân o noapte în Râmnic la o cunoștință, care m-a scutit de a mai merge la fața locului, deoarece a dat un telefon la o persoană cunoscută, de la care am aflat de dispariția colegului Goleanu Gh., la Cotul Donului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
adunării noastre și la câteva zile și primesc o entuziastă scrisoare că va zbura... spre locul adunării... De aici, din Comăneasca, cu autobuzul, plec spre Râmnicu-Sărat în căutarea unui alt coleg originar din Măicănești, de lângă Râmnic. Rămân o noapte în Râmnic la o cunoștință, care m-a scutit de a mai merge la fața locului, deoarece a dat un telefon la o persoană cunoscută, de la care am aflat de dispariția colegului Goleanu Gh., la Cotul Donului. Altă tragedie! De aici telefonez
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
s-o mai ridice. Dintre fiii satului Domnița s-au ridicat cinci sau șase preoți botezați de părintele Cristea, dar toți au căutat parohii bogate și aproape toți, până la bătrânețe și-au făcut cumpărat case în orașele Brăila sau în Râmnicul Sărat. După părintele Cristea Popescu a venit părintele Gheorghe Chiricuță, care și el a trecut la cele veșnice. Pe timpul comunismului parohia din comuna Domnița s-a desființat, iar credincioșii din satele Boarca și Domnița aparțin acum de parohia din comuna
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de tâlhari. Într-o zi de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dar a fost zadarnic. Toți fiii și fiicele bunicului au rămas înregistrați la primărie tot „Moise”. Unii ziceau că bunicul era din familia Constantinescu. Alții ziceau că se chema Ciuhurează. Unul dintre strămoșii bunicului avusese moară de apă pe râul Râmnic. Se zice că era un om gras și suporta cu greu atmosfera fierbinte din lunile de vară. Se zice că pentru a se răcori, se scălda în apa din iazul morii, foarte des. Se mai zicea că într-o foarte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
drumul veșniciei de aproape doi ani. UNCHIUL ION a fost impegat de mișcare la căile ferate române, șef de gară la Umbrărești, și apoi a lucrat la „regulatorul circulației” din Buzău. Serviciul îl obliga să fie foarte punctual. Locuia în Râmnicul Sărat în casa soției, rămasă moștenire de la părinți. Multă vreme, după căsătorie n-a avut copii și a înfiat o copilă de la azil, Dumitrița Grapă, după care a avut doi băieți. Dumitrița a fost medic șef al Sanepidului din Oradea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe care-l părăsise când s-a mutat „La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în Galați, alții în Râmnicul Sărat sau Focșani și au devenit meseriași. Toți zece au fost băieți, și majoritatea au devenir șoferi. Tanti Ștefana, la bătrânețe a rămas singură în casă, dar singură și în satul Ciupercari, care dispărea încet, încet. DESPRE MĂMICA Dragă mămică
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Tata arăta ca de pe altă lume. Mâinele care ținuseră strâns de căpestre erau însângerate, iar cismele din picioarele lui nu mai aveau tălpi deloc; săriseră în timpul alergării forțate. Mai târziu, peste câțiva ani, într-o toamnă, tata venea singur de la Râmnic, cu căruța cu aceiași cai, grași și frumoși. Coborând o pantă destul de mică, la intrarea în satul Custurea, caii, împiniși ușor de căruță au luat-o la fugă.Tata a strâns de hățuri, dar caii au fugit cu căruța dusă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
PROFESOR, UN OM. La întoarcerea de la examenele din februoarie cu trenul, trei ostași ruși mi-au luat cu forța un aparat de radio pe care căpitanu Drăguș m-a rugat să-l iau de la soția sa care se afla în Râmnicul Vîlcea și să i-l predau la Ineu. La refuzul meu de a-l lăsa din brațe, rușii mi-au pus automatul în piept, iar mulțimea din vagon a început să țipe. M-am simțit umilit în fața căpitanului și aș
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
spre alte profesiuni mult mai sigure decât cele oferite de învățământ. Apoi, de ce nu, dacă se observa că suntem doi dintr-o familieăcine știe ce se mai putea întâmpla. Comisia de examinare, profesori unul și unul, din localități diferite: de la Râmnicul Sărat profesorul Ghilerda, președinte; Gheorghe Gâlcă, profesor de fizică și chimie era de la Bârlad și tot așa, pe toată harta României. Secretarul comisiei și al școlii era domnul Mămăligă. Cu el convenisem să intrăm în zile diferite, ca exercițiu de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Padova, pe stolnicul Constantin Cantacuzino, căruia i se datorește o Istoria Țării Românești, scurtă dizertație asupra originilor, erudită dar cam caragialescă ("au făcut, așa adecă-te ca nu cumvași..."), fără vreo deosebită valoare literară. De la un simplu călugăr din Râmnic, Dionisie Eclisiarhul, deținem b. o cronică naivă, însă cu atât mai gustoasă, asupra evenimentelor până la domnia lui Caragea (1814). Acesta are o viziune terestră (ne dă lista de prețuri de la bou până la puiul de găină) și o imaginație istorică de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Voltaire, Fénelon, Molière, J. J. Barthélemy, Metastasio, Alfieri etc. Boierimea se abonează la jurnalele apusene și-și agonisește biblioteci cu cărți franceze și italiene. VĂCĂREȘTII (IENACHE, ALECU, NICOLAE) De la Ienache Văcărescu a rămas o gramatică în două ediții, una la Râmnic, din 1787, Observațiuni sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, în care dă și un mic tratat de prozodie, cu exemple personale, deși se arăta sceptic cu privire la folosul lui: Gramatica e meșteșug ce-arat-alcătuire, Și toți printr-însa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de E. Lovinescu, cartea lui G. Călinescu are un avantaj chiar asupra lucrărilor de proporții care tratează literatura română parțial sau total. Neajunsurile sunt provocate de lipsa sau inconsecvența utilizării criteriului axiologic. Tipăriturile lui Coresi și ale lui Chesarie de Râmnic fac pe N. Iorga să vibreze mai mult decât opera lui Rebreanu sau Arghezi, Cartojan nu ierarhizează sub raportul valorii pe cronicarii moldoveni și n-a avut curajul să-și publice cursul său despre Dimitrie Cantemir, Bogdan-Duică insistă asupra lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-o mai ridice. Dintre fiii satului Domnița s-au ridicat cinci sau șase preoți botezați de părintele Cristea, dar toți au căutat parohii bogate și aproape toți, până la bătrânețe și-au făcut/ cumpărat case în orașele Brăila sau în Râmnicul Sărat. După părintele Cristea Popescu a venit părintele Gheorghe Chiricuță, care și el a trecut la cele veșnice. Pe timpul comunismului parohia din comuna Domnița s-a desființat, iar credincioșii din satele Boarca și Domnița aparțin acum de parohia din comuna
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de tâlhari. într-o zi de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dar a fost zadarnic. Toți fiii și fiicele bunicului au rămas înregistrați la primărie tot „Moise”. Unii ziceau că bunicul era din familia Constantinescu. Alții ziceau că se chema Ciuhurează. Unul dintre strămoșii bunicului avusese moară de apă pe râul Râmnic. Se zice că era un om gras și suporta cu greu atmosfera fierbinte din lunile de vară. Se zice că pentru a se răcori, se scălda în apa din iazul morii, foarte des. Se mai zicea că într-o foarte
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
drumul veșniciei de aproape doi ani. UNCHIUL ION a fost impegat de mișcare la căile ferate române, șef de gară la Umbrărești, și apoi a lucrat la „regulatorul circulației” din Buzău. Serviciul îl obliga să fie foarte punctual. Locuia în Râmnicul Sărat în casa soției, rămasă mo ștenire de la părinți. Multă vreme, după căsătorie n-a avut copii și a înfiat o copilă de la azil, Dumitrița Grapă, după care a avut doi băieți. Dumitrița a fost medic șef al Sanepidului din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe care-l părăsise când s-a mutat „La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în Galați, alții în Râmnicul Sărat sau Foc șani și au devenit meseriași. Toți zece au fost băieți, și majoritatea au devenir șoferi. Tanti Ștefana, la bătrânețe a rămas singură în casă, dar singură și în satul Ciupercari, care dispărea încet, încet. DESPRE MĂMICA Dragă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]