1,122 matches
-
și universal: "Hei, săracul codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. / M-am băgat de mic copil / Și-am ieșit un om bătrân; M-am băgat făr` de mustață / Și-am ieșit cu barba-n brață. Frunză verde de răchită, / Hai, în pădurea umbrită, / Să-mi pun curele la flintă / Și oțele în pistoale, / Să urc pe stâncile goale, / Să mă duc la Călimani, / Să țin calea la dușmani"112 Natura personificată este portretizată prin intermediul metonimiei ("frunza", "umbra"), paralelismul negativ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i dor de dragostea noastră."122 Înstrăinarea manifestă a codrului nu anulează grija față de ființa umană. Martor la făurirea destinului, codrul se dovedește a fi un înțelept sfătuitor: "Mă duceam la râu sec / Doru mândrii să-l înec. / Numai frunza răchiții / O prins în glas a grăi: Nu-neca doru mândrii, / C-odată ț-a trebui."123 Înstrăinarea omului este vindecată, în schimb, de forța tămăduitoare a naturii, prin integrarea trăirilor în universal. Stilul indirect, confesiv, conturează un spațiu oglindă care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n sită, / A vrăji, a descânta, / La fete-n palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n mână, / Trage luna în fântână. / Și când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai treacă. / Ai vreun dor, ai vreo durere, / N-ai ce inima îți cere? N-ai destulă pană-aleasă / Ori vreo jale te apasă? / N-m nici dor și nici durere, / Am ce inima îmi cere, / Dar pe-o creangă de răchită / Văd o frunză-ngălbenită, / Și sunt trist că vremea trece, / După cald iar vine rece, / Și sunt trist că vremea vine / Să mă duc în țări străine, / Străin sunt, străin mă cheamă, / Străin sunt, de bună seamă." 293 Ambivalența simbolică a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-un munte, / Or peste mare o punte: / Să trec calea dorului / La curțile binelui / Și norocu omului."300 Alternanța planurilor verbale, trecut (perfect compus) prezent (indicativ și condițional), transformă liricul în confesiune directă obiectivă: "S-o pus cucu pe-o răchită / Ș-om bătut dintr-o aripă, / Și când o prins a cânta / Mi-era drag a-l asculta. Aș fi spus și n-aveam cui, / C-a rămas a nimănui; Cât de tare aș dori, / Eu n-am cui mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul* Sf. Gheorghe, se pun ramuri de răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se pune în stîlpii porții răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul* Sf. Gheorghe, se pun ramuri de răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se pune în stîlpii porții răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că nu e bine a coase afară pînă ce răchita
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul* Sf. Gheorghe, se pun ramuri de răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se pune în stîlpii porții răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul* Sf. Gheorghe, se pun ramuri de răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se pune în stîlpii porții răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se pune în stîlpii porții răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ceva în noaptea următoare se vor uda în așternut. Poporul crede că dacă-și pîrlește cineva părul capului cu trița, apoi nu se sparie de lupi; iar dacă s-a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în sus, că e rău de ceartă. Spălat Se crede că-i păcat a spăla rufele în cele două săptămîni după Bobotează, iar dacă trebuie să se spele numaidecît, apoi aceasta să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă vrei să nu-ți poată lua nimenea mana de la vacă, unge-i țîțele cu baligă de-a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu pot strica somnul copiilor, visul fetelor și norocul flăcăilor. Dacă cineva cu farmece îți ia laptele de la vacă, apoi ia un brostac*, pune-l într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie de răchită lumină - lumînare luminăriță - plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt M mai - instrument de bătut rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr de porc, cînepă, din piatră II. Atelier pentru fete. 1. Atelier de bucătărie. 2. Atelier de lucru de mînă, cu subatelierele: a) croitorie; b) broderie națională; c) cîrpituri; d) rufărie; e) Împletituri de lînă. 3. Atelier de țesătorie, cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de țesătorie, cu subatelierele: a) prelucrarea lînei; b) prelucrarea inului și cînepei; c) țesutul pînzei și al covoarelor; d) țesutul borangicului; 4. Ateliere de lucru de mînă, cu subatelierele: a) Împletituri de pae și fir tei, rafie; b) Împletituri de răchită; c) Încălțăminte cu talpă de sfoară d) atelier de spălat și călcat. Rostul acestor ateliere este de a forma șefii (șefele) de echipe și grupe, pentru a fi de ajutor șefilor. Se cere Însă o deosebită atențiune pentru extrașcolarii de la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În Numele personagiilor și moda Camil Petrescu, foarte atent la onomastica unor caractere, ironiza procedeul simplist prin care numele deconspira o carență de ordin moral sau fizic. Din perspectiva relației complex matern apă arborele morții, numele de Răchitaru își găsește simbolistica răchitei. O întrebare ne frământă totuși: ce l-a făcut pe scriitor să ezite atât de mult între numele Emilia Mogoleanu și Emilia Răchitaru? De ce a optat pentru ultima formulă? E o întrebare retorică. Capitolul al II-lea CÂMPURI MITICE ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nici spre clasici, ci doar spre "sarcini de organizație" și chiar spre muribundul "Tânăr leninist" (un smârc revuistic în care din comoditate nu m-am aruncat: mă supărase faptul că văzuse în mine doar pe abilul manipulator al limbii de răchită. *** Și iată că ajung la Frog-Island (numit astfel de Rosbifalieni), unde cu timpul Elpi va fi descoperit principiile etologiei broscarine 101: fugi de ce e mai mare, încaleci pe cel egal (cu scop reproductiv dar și simbolic, pentru a arăta că
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Palaghia Negrușeri+al Badii George Bucșa în Pârâul Botoșanei, căruia tot unde heraclitorisiene îi curgeau, unde ne și scăldam, sau învățam înotatul, înainte de colhoizare, bălțile de topit cânepă nemaipunându-le la socoteală, precum tăul lui moș Anton Țâhă, înconjurat de răchiți umbroase, dar necurățat vreodată, colcăind numai de broaște+guzgani. (op. cit., 151) Fantasmarea apei și a jivinelor care o populează este indiscutabilă (căută singur, Cititorule, cuvântul care pune punctul pe falicul {I} din relatare, m-am săturat să tot subliniez vocabule
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
se înnoia prea des și era lesne de asociat cu smârcurile și mlaștinile, cu umbra funestă a pădurilor. Tratarea cu umor a păduricilor din scena înotului (29 septembrie 1975) ca fiind spațiul creșterii neîncetate a bureților sau imaginea liniștitoare a răchiților umbroase este un contrapunct în polifonia lichidului nefast apa îngroșată "constituită din filoane de culori diferite, ca o marmoră", care "se materializează în asemenea măsură încât poate fi disecată cu ajutorul unui cuțit". Un univers dominat de culori abisale (verdele, violetul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mărei, e acoperită de snopuri de flori [...] În mijlocul văii e un lac în care curg patru izvoare cari ropotesc, se sfădesc, murmură, răstoarnă pietricele toată ziua și toată noaptea.[...] În mijlocul acestui lac, cari apare negru de oglindirea stufului, ierbăriei și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce-am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea (Eminescu: 2011, II, 74). În descendența ideatică a lui G. Călinescu, în opinia căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
află balastiera de la Cuvin. Înainte era o livadă cu pruni. Calea lată - se află în continuarea Văii Danciului, spre Arad. Ogoare - se află în partea dreaptă a Căii late. Deseanu - se află în partea dreaptă a hotarului Ogoare. Râtu cu Răchita - se află în continuarea Căii late și Ogoare. Telini - Rotogol - se află în partea dreaptă a liniei de tren, direcția Arad. Rădnuța - se află înainte de Ogoare și Deseanu. A fost pământul bisericii. Pusta Ciangăilor - se află înainte de Rădnuța, respectiv între
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
află înainte de Rădnuța, respectiv între poalele Văii Danciului și Văii lui Marit. Ruga - se află între Telini-Rotogol și Calea lată. Cristuri - se află în continuare la hotarul Ruga. Gomilă - se află în continuare la Deseanu și în dreapta la Râtu cu Răchita. Romanați - în dreapta la Gomilă, spre Horia, despărțite de un canal. Cânepiști - se află în continuare la Gomilă și Romanați. La Salbă - se află în continuare și la dreapta de Cânepiști. 2.3.2. Locuri pe dealuri Valea bisericii - valea de lângă
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
cu o barbă mare și roșcovană? Chiar el, Sandu, amicul meu, cel cu acordeonul. Eu l-am recunoscut imediat, el pe mine nu prea, apoi totul a mers repede: Salut, salut. Apoi a acostat, lipovanul a legat lotca de o răchită. Sandu a scos o sticlă, gâl, gâl, din vodca lui, apoi gâl, gâl, din coniacul meu, am dat și lipovanului o jumătate de alcool etilic de 96 de grade, el a destupat sticla cu dinții lui strălucitori, a tras cam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
curioase ca să nu le consemnăm aici. Târgul ține opt zile. Artizanii munteni vin aici cu produsele lor constând în mobile și unelte din lemn, de toate formele și pentru toate întrebuințările; în veselă, vase de lut ars; în obiecte de răchită lucrate solid și, adesea, cu gust; se mai vede aici o bogată colecție de bijuterii grosolane din sticlă mată; femeile din popor nu se ruinează pentru podoabe: există brățări care costă trei parale (ceva mai mult de două centime). Ne
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ridicarea bucăților de gheață și a murdăriilor de pe stradă; dar vai! Piețele publice au devenit depozite de gunoaie; trecătorii sunt sufocați de ele la ora actuală. Tomberoanele cu grilaj de șipci au fost înlocuite cu vehicule prevăzute cu coșărci din răchită, deschise în față și în spate, astfel încât încărcătura se scurge prin toate părțile; s-a perfecționat arta de a cerne noroiul! O, fericiți locuitori ai regiunilor temperate! Și voi, parizieni favorizați de ceruri, care nu cunoașteți zăpada decât după nume
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]