20,710 matches
-
Ducan. A adunat cele mai frumoase, sau cele mai iubite, poeme ale lui din ultima vreme, în cartea aceasta cu semnificație specială. Eu m+am oprit la două, dar oricare își merită locul aici: RĂDĂCINA PĂTRATĂ DIN MILA LUI DUMNEZEU Rădăcina pătrată din mila lui Dumnezeu Extrage omul numai la greu. La bine, omul își înmulțește infatuarea cu sine. Adună privilegiile cu șolduri late Și scade recunoașterea de multele păcate. Pe el se vrea icoană, El, cea mai vlăguită poamă. Și
REGAL DE LUNI, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Regal_de_luni_cronica_de_mariana_crist_al_florin_tene_1341067604.html [Corola-blog/BlogPost/358382_a_359711]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL NOMINAL -(V)MĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.. În România sufixul -(V)mă este prezent
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
viu ceresc tu știi că cine vrea îl sare pleacă liniștit sau alergând spre mare sau muntele de gânduri din ocean acel nisip care s-a întărit în van la poala lui sămânța de muștar a devenit în timp o rădăcină două...mii un câmp întreg de-nțelepciune-n vii mă-ntreb acum pe tine nu te mai întreb de câte ori sămânța putrezește pentru flori Referință Bibliografică: cerc rostogolit / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17
CERC ROSTOGOLIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cerc_rostogolit_anne_marie_bejliu_1384686703.html [Corola-blog/BlogPost/363129_a_364458]
-
experimental constatat - că emoțiile, năzuințele, aspirațiile unui neam generează „un câmp morfic” - o formă impregnată care rămâne și creează tipare de dezvoltare pentru noile generații - și că, normalitatea constă în a te hrăni cu o spiritualitate care îți aparține, ruperea rădăcinilor însemnând slăbirea neamului. În această idee scriam în alt poem: „Dacă n-ar fi rădăcinile, am vedea copacii prin aer zburând!?” Schopenhauer - spirit mistic, modern, filosoful voinței și al pesimismului, între Goethe și Nietzsche „mult mai chinuit decât primul și
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
care rămâne și creează tipare de dezvoltare pentru noile generații - și că, normalitatea constă în a te hrăni cu o spiritualitate care îți aparține, ruperea rădăcinilor însemnând slăbirea neamului. În această idee scriam în alt poem: „Dacă n-ar fi rădăcinile, am vedea copacii prin aer zburând!?” Schopenhauer - spirit mistic, modern, filosoful voinței și al pesimismului, între Goethe și Nietzsche „mult mai chinuit decât primul și mai sănătos decât al doilea” -, considera că putem afla adâncurile ființei noastre prin voință, aceasta
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
fi luate in considerare. Apoi, nu vor mai conta. Am inceput să urcăm. Sfârșitul dealului era aproape, podul se terminase și începură să se audă mașinile cum opresc la semafor. Apa nu mai avea crezare, iar avionul fusese lăsat la rădăcina unui copac. Numai căluțul cel verde rezistase agățat de mânuță și avea valoare de martor. Mai avem mult? Am obosit tare! Imediat. Câteva trepte. Hai să spunem o poveste. Trece timpul mai ușor. Și pentru fiecare treaptă eram acum obligată
ASA CUM A FOST ARUNCATE ZARURILE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Asa_cum_a_fost_aruncate_zarurile.html [Corola-blog/BlogPost/367110_a_368439]
-
oricare mare metropolă lumii, mai mare și mai dăruită cu resurse și priveliști, cu posibilităti de acces la lumea înconjurătoare civilizată. Când am fost noi, de Sfântul Nicolae al anului 2009 era în faza de finalizare un muzeu “dedicat” tocmai rădăcinilor mafiote care au pus bazele “prosperității” de azi a orașului, cu tot ce are el mai fulminant și aducător de milioane de turiști anual, aproape 40 de milioane, un fel de muzeu al “crimei organizate și al aplicării legii”, cea
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Cu_dotarile_electronice_di_l_v_ceasca_ar_fi_cazut_la_pastele_cailor_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
Și-n loc să-Ți șterg eu fruntea-mbrobonata, De arzătoare chinuri și de sânge, Mă cureți de trăirea-mi vinovată, De tot ce poate omu-n viață strânge, Mai pot să strig într-un acut solfegiu, Tu iartă-mă și smulge rădăcina Ce-a transformat trăirea-mi în cortegiu... Străluce iar în mine și ia-mi vina, Mireasmă de amurg și zare-aprinsă, Un dor fărâmițat de remușcare, Mă-ntrepătrund cu noaptea necuprinsă Și mă îmbrac cu cer și cu splendoare, Aud ceva
EPIGONUS de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1426357460.html [Corola-blog/BlogPost/377797_a_379126]
-
de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor persistă fumul de tămâie. Să amintească oamenilor că, moartea este veșnicie. Dorințe mor îmbrățișate, când bate-n Toamna vieții mele, un
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CE NOROC! Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CE NOROC! Deși are RĂDĂCINI adânci în istorie, poporul nostru nu e arbore. Deși are RAMURI, industria nu e copac.Deși are FLORI, covorul nu e plantă. Cu toate că perseverența dă întotdeauna ROADE, ea nu e pom.Toată lumea știe că munca este IZVORUL bunăstării, dar cine
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_noroc_.html [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
1000 de exponate datate din epoca paleolitică până în zilele noastre. Printre cele mai importante se numără monedele medievale de pe timpul domniei lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, obiecte de cult din sec. VII-VIII ce atestă că rădăcinile noastre creștine sunt cu mult mai vechi pe aceste meleaguri după cum se crede, o cruciuliță în formă de medalion tocmai din sec. al XIII-lea, unica în raionul Hliboca, cu imaginea răstignirii lui Iisus Hristos, iar în mijloc - cu moaște
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
rușinez de acest lucru.” Aurel I. Borgovan - „Dor de satul natal” 63 de ani petrecuți în exil n-au reușit să șteargă din memoria lui Dumitru Sinu, amintirea Sebeșului de Sus, din ținutul Mărginimii Sibiului, satul în care-și are rădăcinile. A colindat lumea de la un capăt la altul și a cunoscut o mulțime de oameni, de toate felurile, dar când vine vorba de sebeșeni, ușor poți să-i citești pe față bucuria. A plecat de-acasă în toamna lui 1948
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
secase, iar gradina de lângă casă se vestejise fără ploaie. Omul trăia hrănindu-se cu micile curmale sălbatice pe care le găsea prin păduricea de lângă sat, niște curmale amare cât se poate. Mai știa el să dezgroape din nisipul pustiei niște rădăcini dulci, ce îi astâmpărau foamea și setea, într-o oarecare măsură. Și cum ședea el acolo pe o piatră de lângă drum pusă tocmai în fața tristei sale căsuțe, iată, în zare, ca o himeră, apăru un grup de oameni care înainta
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
sale erau zi de zi spre copilul cel minunat, înger trimis din cer, care văzuse necazul și neputința sa. Prinse curaj. Începu să umble mai des prin pădurea sălbatică de la marginea pustiului. Aduna de acolo ce se putea găsi, niște rădăcini savuroase, care-i puteau astâmpăra setea. Așa a fost, până când Iehova se îndură de lumea păcătoasă, și schimbă vremea, cerul se înnoră, veni ploaia, iar seceta se sfârși. Atunci, omul, ca un gospodar harnic ce era, se apucă degrabă să
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
mică nădejde. Dar firul nu ținea cont de părerea omului, se înălța, se întrema, începea să devină viguros. De bucurie, omul era mai tot timpul prin preajma pomului. Îl uda când era secetă, îl plivea de buruieni, îi afâna pământul de la rădăcini. Îi făcu și un gărduleț, să nu-l calce vitele sau oamenii care treceau pe drum. Făcea toate acestea cu o mare bucurie în suflet. Pentru el devenise o preocupare aproape sacră, căci acest mic copăcel în devenire îi amintea
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > JAR NESTINS... Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1292 din 15 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Din rădăcini amare, de vers, m-ai modelat. Iți simt tristețe-adâncă din sufletul nomad. Cu mână nevăzută șterg lacrima-ți din suflet Iubirea mea dorește, s-oprească al tău umblet. Sunt Visul tău de taină ce în adânc ascunzi. In Patima de
JAR NESTINS... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Doina_theiss_1405448948.html [Corola-blog/BlogPost/349255_a_350584]
-
gemea, care urla de durere, ce să zic, parcă era mai bine cu urechile înfundate. Îmi trăsesem helanca pe nas, ochii strâns închiși, zic, să stau așa, să se mai lase pulberea asta, când m-am trezit cu una-n rădăcina nasului. Zic„ 'Tu-i dumnezeii...!” și mi-am strâns nasu-n pumn. „ Țigane, ești bine, tată?” Era nea Titi, când s-a ridicat orbecăind, mi-a tuflit un cot în nas. „Îs bine, bre, numa' nasu-i spart de mata” „Iartă-mă
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce ar putea fi... • Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor. • Îmi este cu mult mai ușor să prind rădăcini și să fac să crească în mine forme noi, decât să le cioplesc în marmură. • Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup - mă aflu printre lucrurile esențiale. Arta - poate cea
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
și în special tinerii, care nu reușesc să-și desfășoare o profesie pe măsura capacității lor în propria lor țară și contribuie la dezvoltarea economică și culturală a altor națiuni. Profesoara și poeta Lia Nenciu nu și-a uitat niciodată rădăcinile de unde a pornit, fapt care a determinat-o ca după câțiva ani să se întoarcă la plaiurile natale pe care de fiecare dată le-a venerat cu demnitate și tandrețe în minunatele sale versuri. În cele trei volume de versuri
CINE ESTE LIA NENCIU !? de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1492062913.html [Corola-blog/BlogPost/379419_a_380748]
-
un cuvând cu greutate, potrivit acțiunilor deținute. De unde le avea, nimeni nu știe nici acum și nici nu s-a încercat să se afle, cu atât mai mult cu cât acel primar devenise parlamentar în acel an și a prins rădăcini în Camera Deputaților. Au cumpărat totul, plus multe hectare de jur împrejur. Întâmplător sau nu, în toiul recentei campanii pentru alegerile parlamentare, s-a aflat că proprietari de drept ai acelei suprafețe de teren agricol, care însuma peste trei sute de
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1480793968.html [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
CRISTINA LILA, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012. Cristina LILA CONCERTUL DIN PĂDURE ( 19/05/2009 ) SIMFONIE PENTRU FLAUT ȘI VIOLONCEL CU UN CONTRABAS SUSPENDAT ALEATORIU Și deodată se stîrnește vîntul Copacii își înfig rădăcinile și mai aprig în pămînt Frunzele foșnesc sfîșiate de norii negricioși Ce se învălmășesc ca niște bouri negri Un pumn de soare lovește în oglindă lacului Suava piculina își presară păsările zglobii Și iar se întuneca dealurile Într-un ocean
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
pe sub frunzele tremurătoare Violoncelul suspina în șoaptă timid Pianul hohotește vîntul cel nărăvaș Le-a umflat ... Citește mai mult Cristina LILACONCERTUL DIN PĂDURE( 19/05/2009 ) SIMFONIE PENTRU FLAUT ȘI VIOLONCELCU UN CONTRABASSUSPENDAT ALEATORIUSi deodată se stîrnește vintulCopacii își înfig rădăcinile și mai aprig în pamintFrunzele foșnesc sfîșiate de norii negriciosiCe se învălmășesc ca niște bouri negriUn pumn de soare lovește în oglindă laculuiSuava piculina își presară păsările zglobiiSi iar se întuneca dealurileIntr-un ocean de viori arcuitePeste memoria lumiiDe jur
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
CĂ UN VAS DE CRISTAL Cerul s-a spart că un vas de cristal Și tone de apă au căzut pe pămînt - Tornadă s-a stîrnit cu înverșunare Răvășind asfințitul soarelui sfînt! Au căzut și copaci, smulși cu înverșunare Din rădăcinile lor strașnic înfipte În pămîntul arăt de vapoare În zilele noastre perverse și sfinte ! Citește mai mult CERUL S-A SPART CĂ UN VAS DE CRISTALCerul s-a spart că un vas de cristalși tone de apă au căzut pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
CERUL S-A SPART CĂ UN VAS DE CRISTALCerul s-a spart că un vas de cristalși tone de apă au căzut pe pămînt -Tornadă s-a stîrnit cu înverșunareRăvășind asfințitul soarelui sfînt! Au căzut și copaci, smulși cu înverșunareDin rădăcinile lor strașnic înfipteîn pămîntul arăt de vapoareîn zilele noastre perverse și sfinte !... XVI. PE STRĂZILE PAVATE CU FRUNZE, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. PE STRĂZILE PAVATE CU FRUNZE USCATE Pe străzile pavate cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]