926 matches
-
litografic”, zice G. Călinescu. Alecsandri caută, În fond, În această geografie - În parte reală, În parte imaginară - un număr de tablouri care să satisfacă apetitul cititorului din epocă pentru exotic, măreț, spectaculos (categorii ale frumosului romantic). „Tablou viu, Încîntător”, „farmec răpitor” - sînt caracterizări ce se repetă. Natura reală și natura lucrată Îl atrag În egală măsură. Condiția este ca faptele să formeze o scenă frumoasă. Și faptele sînt alese totdeauna cu grija de a participa la ceea ce am putea numi figura
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Poemul are o Încheiere morală. Satanicul Grui Își ucide tatăl, Codrul fără viață se face scrum, iar un glas din altă lume pronunță un teribil blestem: „Tu proclet, ucigașe! infame paricide! Tu, pentru care astăzi tot iadul se deschide, Tu, răpitor de zile cui ți-ai dat viață, nume! Atunci a ta osîndă sfîrșit să aibă-n lume CÎnd astă buturugă de arbor ars sub care Părintele tău zace ucis, fără suflare, Va da și flori și frunze, etern fiind udată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pustiu pentru a uda cu apa adusă În gură o buturugă uscată. Efort sisific, Într-un peisaj de-o uscăciune și dezolare biblică: „E numai cîmp de petre, gol, trist, secat de soare De care fug și vulturi și feare răpitoare. Nici scaiul, nici urzica, pe sînul lui nu crește, În veci dorita ploaie, nici rouă nu-l stropește, Iar dac-un nor se sparge deasupra-i cîteodată, Cu lacrimi lungi de sînge e ploaia-amestecată. De cîmpul cel de groază chiar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
propriu-zis o temă și nu angajează o mitologie lirică din care să deducem un simț uranic, o dorință mai adîncă de pierdere În spațiile cosmosului. Cerul este și pentru Alecsandri un fastuos decor pentru delicate gesturi intime. Sprijinită de pieptul răpitorului, Trestiana zîmbește, din văzduhuri, „ca un vesel meteor”, iar Făt-Frumos, Într-o beatitudine totală, „duce raiului din stele al pămîntului odor”. Răpire simbolică, voiaj pur literar, mesaj fără conotații. Alecsandri iubește și el, ca toți romanticii, departele (sau Îndepărtatul), Însă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mie drăgălașă!ă Vulturul uimit ascultă ciocîrlia ciripind; RÎu, izvoare, nouri, raze se Împreună iubind. Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, MÎndră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele! Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, Și Siretul te Încinge cu-al său braț dismierdător. Umbra ta, răcoritoare, adormită, parfumată, Stă aproape de lumină, prin poiene tupilată. Ca o nimfă pînditoare de sub arbori Înfloriți, Ea la sînul ei atrage călătorii fericiți. Și-i Încîntă, și-i Îmbată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un deținut. Afacerea era ca și reușită și nici o mișcare anormală nu se petrecu în aceste secunde, când prizonierul întoarse capul spre domnul care îl apucase de umeri. Surpriză. Omul nu era Hangerliu, ci un individ oarecare, probabil un dezertor. Răpitorul clanului Hangerliu zise "pardon" cu o politeță naturală și intră în automobil. Toate cele cinci mașini dispărură într-o clipă și soldații urcară pe dezertor în dubă, fără măcar a comenta incidentul, a cărui semnificație n-o ghiceau. Cei zece
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
footnote>. Deci, la Botez, Dumnezeu îl primește pe om așa cum e, adică păcătos, și îl spală de orice întinare. Textul din I Cor. 6, 10-11 sprijină și dă tărie acestei precizări: „Nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu. Și așa erați unii dintre voi. Dar v-ați spălat, dar v-ați sfințit, dar v-ați îndreptat în numele Domnului Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru”. Iar pasajul scripturistic de la Tit 3, 5
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
ce au început, au un sfârșit. De aceea voi ilustra prin fapte aceste teorii. Un boier poseda - e indiferent unde, destul că era boier românesc - 250. 000 de fălci într-un hotar. Era un om de un caracter rău - zgârcit, răpitor, ambițios fără margini. Dar era un om. Ce simțeau țăranii cum este boierul? Țăranii săi erau bogați, căci apăsarea unuia numai, împărțită asupra unei mase atât de mari de pământ și de oameni, era aproape nesimțită. El a murit, pământurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pot cumpăra nici cu bani, nici cu titluri, nici cu promisiuni. Să fie bine constatat că Bucovina era de facto austriacă pe când ambasadorul le scria acestea lui Kaunitz. Trebuia dar nimicit acest om, a cărui tărie de caracter amenința pe răpitorul patriei sale, trebuia asasinat în taină, fără zgomot. {EminescuOpIX 220} Și astfel s-au și urmat. În locul unde comuna Iași a așezat un sarcofag de marmoră, în locul unde astăzi se ridică pe o columnă bustul nemuritorului martir, acolo s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au un început, au un sfârșit. De aceea voi ilustra prin fapte aceste teorii. Un boier poseda - e indiferent unde, destul că era boier românesc - 250 000 de fălci într-un hotar. Era un om de un caracter rău - avar, răpitor, ambițios fără margini. Dar era un om. Ce simțeau țăranii cum este boieriul [! ] Țăranii săi erau bogați, căci apăsarea unuia numai, împărțită asupra unei mase atât de mari de pământ și de oameni, e aproape nesimțită. El a murit, pământurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987, p. 181. 58 Membrele grupului reprezintă idealul feminin boccaccesc, sunt veritabile donne angelicate, nu doar datorită unei înfățișări de o frumusețe răpitoare, ci, mai ales, din pricina însușirilor morale și intelectuale cu care sunt înzestrate. O donna angelicata trebuia să fie un model de inteligență, un spirit ales, cultivat, cizelat și manierat în spiritul prerenascentist al vremii, trebuia să devină o alternativă împotriva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bătălia asta pe câmpul liber și deschis al istorioarelor de astăzi” 201 . Aprecierea deosebită pe care o arată înțelepciunii, iscusinței și vicleniei feminine este subliniată și în a noua și a zecea povestire în care o văduvă de o frumusețe răpitoare reușește să se salveze de insistențele amoroase ale unor tineri, supunându-i unor probe imposibil de trecut, iar o tânără din peisajul lumii antice, Sofronia, se conformează împrejurărilor vieții și îl acceptă pe cel care o iubea cu înfocare. O
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este pricepută la vânătoare, știe să mânuiască arcul și săgețile, să întindă 239 Giovanni Boccaccio, Fiammetta, ed. cit., p. 2. 240 Ibidem, p. 3. 241 Ibidem, p. 7. 242 Ibidem, p. 100. 87 plasele, să asmută câinii, să poarte pasărea răpitoare pe braț. Dansează la îndemnul celorlalți, dar sufletul îi este încărcat de durerea pricinuită de absența iubitului. Ajunge să deteste viața mondenă și nu mai găsește alinare nici în excursiile în munți sau la băi, nici pe țărmul mării sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reprezentate simbolic de violul cavalerului. Pierderea lumii miraculoase, de basm, reprezintă simbolic feminitatea deposedată de posibilitatea de exprimare și de manifestare a independenței. Rolul eroinelor din povestirile romanțioase cavalerești era acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar care, în cele din urmă, se dovedește trădătoare. Acțiunea poemului se desfășoară în străvechea Troie, protagoniștii fiind doi îndrăgostiți, Troiolo, fiul regelui Priam, și Criseida, în a căror poveste de dragoste un 947 „Numele celor mai multe personaje apar în Iliada
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987, p. 181. 58 Membrele grupului reprezintă idealul feminin boccaccesc, sunt veritabile donne angelicate, nu doar datorită unei înfățișări de o frumusețe răpitoare, ci, mai ales, din pricina însușirilor morale și intelectuale cu care sunt înzestrate. O donna angelicata trebuia să fie un model de inteligență, un spirit ales, cultivat, cizelat și manierat în spiritul prerenascentist al vremii, trebuia să devină o alternativă împotriva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bătălia asta pe câmpul liber și deschis al istorioarelor de astăzi” 201 . Aprecierea deosebită pe care o arată înțelepciunii, iscusinței și vicleniei feminine este subliniată și în a noua și a zecea povestire în care o văduvă de o frumusețe răpitoare reușește să se salveze de insistențele amoroase ale unor tineri, supunându-i unor probe imposibil de trecut, iar o tânără din peisajul lumii antice, Sofronia, se conformează împrejurărilor vieții și îl acceptă pe cel care o iubea cu înfocare. O
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este pricepută la vânătoare, știe să mânuiască arcul și săgețile, să întindă 239 Giovanni Boccaccio, Fiammetta, ed. cit., p. 2. 240 Ibidem, p. 3. 241 Ibidem, p. 7. 242 Ibidem, p. 100. 87 plasele, să asmută câinii, să poarte pasărea răpitoare pe braț. Dansează la îndemnul celorlalți, dar sufletul îi este încărcat de durerea pricinuită de absența iubitului. Ajunge să deteste viața mondenă și nu mai găsește alinare nici în excursiile în munți sau la băi, nici pe țărmul mării sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reprezentate simbolic de violul cavalerului. Pierderea lumii miraculoase, de basm, reprezintă simbolic feminitatea deposedată de posibilitatea de exprimare și de manifestare a independenței. Rolul eroinelor din povestirile romanțioase cavalerești era acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar care, în cele din urmă, se dovedește trădătoare. Acțiunea poemului se desfășoară în străvechea Troie, protagoniștii fiind doi îndrăgostiți, Troiolo, fiul regelui Priam, și Criseida, în a căror poveste de dragoste un 947 „Numele celor mai multe personaje apar în Iliada
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mă obișnuisem cu plăcerea de a vorbi limba mea toată ziua și deodată a trebuit să aștept să mă viziteze prietenii ca să pot să mai vorbesc 8. Octogenara gustase fiecare bucățică din dimensiunea sexuală, cu impetuozitatea cu care un animal răpitor își vânează prada. Întotdeauna conversația reprezenta unul din stâlpii vieții ei. Așa cum localnicii din Mount Desert obișneau să spună, "Madame vorbește la fel cum își scrie cărțile"9. Golul lăsat de moartea lui Jerry părea insuportabil, și în 1987 sănătatea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
secretele casei și familiei lor iar cumpărătorii, printre care este greu să deosebești de exemplu, care este terorist ce strânge informații despre "ținte", care este din serviciile secrete ce colectează toate informațiile, indiferent cât de mărunte, care este hoț sau răpitor, în căutare de „lovituri", care este un criminal în serie, care caută „gagicuțe" să le sucească gâtul la fapt de seară, etc, etc. E la mare modă acum, să ai cont pe Facebook! Deja, contul pe hi5 e depășit, unii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
astfel obținute sunt vândute în vrac „profesioniștilor". De multe ori, hoții pot intra și singuri, să se convingă de statutul social al celui pe care urmează să îl jefuiască - cum arată casa, mașina etc. Din conversațiile acestora, hoții ori chiar răpitorii, pot afla modul în care trăiesc, cum se deplasează copiii la școală, care sunt părinții lor, frații și prietenii. Din același motivnaivitatea celor care comunică orice fel de date personale - Facebook a devenit un mediu propice și pentru teroriști, care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]