1,548 matches
-
unitate, conducătorii și boierii au scos norodul la luptă... însă, Mihai Vodă cel Viteaz singur și dezarmat s-a înfățișat în fața armatei moldovenești strigând cât îl ținea gura... Atunci, schimbare de situație, până să ajungă Mihai Vodă la ei, aceștia răpun pe uzurpatori. Din păcate, un Vis Măreț realizat cu mari sacrificii, dar rezistând atât de puțin... situație repetabilă de nnn mii de ori...! Prima publicare: http://confluente.ro/Mihai viteazul valerian mihoc 1373795339.html și http://www.radiometafora.ro/2013/ 07/15/mihai-viteazul-autor-valerian-mihoc-in-revista-confluente-literare/ Referință
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
te iriți și ploaia te apleacă scoțându-te din minți. Te joci cu adevărul deși de-abia se ține ca țâncu-n libertate când mama nu-l susține. Ar vrea să se descurce cu propria putere dar în picior se-ncurcă răpus de nevedere și cade se încruntă aruncă două lacrimi tu îți înfrângi tristețea scăldându-te în patimi. Greu te urnești din ele. Ești slab. Nimicnicia cu forța-i te orbește și îți dezvolți mânia. Trec zile însorite tu n-ai
CÂTE CEVA de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353254_a_354583]
-
același loc lângă fratele său.” Imaginația neobosită a scriitorului ne mai oferă spre lectură scene de un dramatism ce înfioră, mai ales când descrie cutremurul ce surprinde solia polonă, care venise cu daruri de la Vladislav Iagelo cu gând să-l răpună pe voievodul Roman, darul fiind o blană de hermină otrăvită. Stihiile răscolite din adâncuri răzbună intenția mârșavă a lui Iagelo: „Un vuiet părea că vine din marginea pământului, câinii începură să urle, caii să necheze prelung, iar celelalte animale stârneau
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
văd, dar în flacăra plăpândă, Simt cum sufletu-ți se zbate și ar vrea ca să ajungă Chiar la inima-mi rănită... să mă mângâie cu milă, Să mă-mbărbăteze-n viață și curajul să mi-l țină. Ah! tristețea mă răpune; cine poartă-ntreaga vină? Soartă crudă, blestemată!... inima ta nu suspină, Nu se frânge de durere, iar de mine nici că-ți pasă? Pentru ce m-ai pedepsit și-ai fost tare nemiloasă! Vina mea care să fie? Rău la
DUREREA UNUI PĂRINTE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353284_a_354613]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > RONDELUL MUNȚILOR Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Curg munții peste noi fără oprire Răpuși de cei fără de saț și plini de nesimțire! Pădurile-au rămas doar amintire, Iar rădăcinile își plâng amara prăvălire. Prin albiile pline de uimire Ce unduiau pe lângă drumuri vechi de coviltire Curg munții peste noi fără oprire Răpuși de cei
RONDELUL MUNȚILOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353374_a_354703]
-
fără oprire Răpuși de cei fără de saț și plini de nesimțire! Pădurile-au rămas doar amintire, Iar rădăcinile își plâng amara prăvălire. Prin albiile pline de uimire Ce unduiau pe lângă drumuri vechi de coviltire Curg munții peste noi fără oprire Răpuși de cei fără de saț și plini de nesimțire. Multe se-adună sub a mea privire! Până și cerul e sătul de-atâta amăgire! Nori negri se adună în neștire Când printre brazii cei rămași în pustiire Curg munții peste noi
RONDELUL MUNȚILOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353374_a_354703]
-
nu numai) și chiar nicio evoluție științifică sau tehnică nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost poezia ce îndeamnă la imaginare și creație dulce, visare constructivă și meditație productivă... "Sub asta piatră zace, Ovidiu Cântărețul Iubirilor gingașe, răpus de al său talent, O tu, ce treci pe aice, dacă-i iubit vreodată, Te roagă pentru dânsul, să-i fie somnul lin!" Statuia și mormântul, pomenirea lui de veci spune așa... (din piața Ovidiu, Constanța) Nu putem uita că
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
bombă peste noi și l-am văzut pe Ioniță cum l-a ridicat în sus acea bombă și din el n-au mai căzut decât bucăți de carne, mâini, un picior, capul care-i atârna pe raniță ca o brezoaie, răpusă de vânt și sângele care parcă țâșnea dintr-un mic izvor...După care au început catiușele : paca! paca! paca!- lătrau ca niște cățele înfuriate peste noi. Și s-au amestecat toate, soldați, cai, căruțe, tunuri, puști, mașini...Când am privit
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
să filosofez pe tema intangibilității femeii ieșite în afara comunului, în afara mulțimii, căci așa-mi părea fata asta, cum să vă explic?! -Spéciale, n’est-ce pas?! punctă Solitarul. -Da, da, așa-mi părea, specială... -Ei, așa să fi fost, dar să răpună pe un tip ca tine și așa de repede, chiar mă mir... zâmbi lenos Patriarhul. -Dar eu?! Mă găseam încurcat de reacția mea, căutând o ieșire din starea care mă apăsa. Norocul meu, am revenit la normalitate abia la Brăila
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
clepsidra timpului, iată, 76 de ani de la trecerea prozatorului Gib. I. Mihăescu la cele veșnice. Era atunci, la 19 octombrie 1935 o toamnă aurie, cu podgoria natală a scriitorului plină de rod, când acesta, după o suferință atroce a fost răpus de o boală galopantă și înmormântat trei zile mai târziu în cimitirul orașului. Moartea prematură, la doar 41 de ani și jumătate a lui Gib. I. Mihăescu a umplut de durere sufletele membrilor familiei, colegilor de breaslă, scriitori și jurnaliști
COMEMORARE-GIB.I.MIHĂESCU (1894-1935 ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354364_a_355693]
-
Portocală sau vreun merișor, De vreun harbuz sau...murătură? De vreun sărut dulce pe gură? Să-mi fie dor de țâța mamii Ori de-a tatii, feroci, sudalmii? Să-mi fie dor să merg la școală, Să zac în pat răpus de-o boală? Îmi vine așa, în nări o boare Să pup un sân de fată mare, În brațe-aș strânge o bătrână; Miroase-a cer și a țărână. Să beau un strop de apă rece? Dar nici așa nimic
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354379_a_355708]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > APOLO Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului Apolo Apolo nu are cunună, Aroganța o să-l răpună, Prea multe talente el are, Dar lira nu are căutare. Apolo, te du să te culci, Te-nconjură silfele dulci, Pe frunte-ți străluce o stea De sticlă, nu-i peruzea. Dar el fi-va slăvit, știe să cânte. Nu
APOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353865_a_355194]
-
cămășii, se legănau lesne, neimpiedicate de cazna durerilor din urmă, iar picioarele, da, picioarele?! Nu erau de văzut. De fapt, retezate de sub genunchi, erau într-o straiță pe umărul aducătorului... le adunase de la locul în care urgia de tren îl răpusese pe moș Anghel ce se grăbea spre casă, neatent la pericolul de pe șine... Aici, femeia își trase oleacă sufletul, își privi omul de prinse curaj, începând iar: -Și, cum sta fiu-meu însulițat de păreri de rău, tresare zguduit de-
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
să-l luăm, zicea bărbatul, dar tu, nu că vrei să crești un copil! - Ești sigur că Botosu’ e de vină? De data aceasta, auzindu-și porecla, flăcăul simți un junghi în inimă. - Cine crezi că are curajul să o răpună pe regină și să o fure pe prințesă? - Dar el nici măcar nu le cunoaște! - De unde știi tu asta? - De ce s-ar fi întors atunci în cetate? - Să-l răpună și pe rege, desigur! - De ce ar face-o, te întreb? - Al
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
un junghi în inimă. - Cine crezi că are curajul să o răpună pe regină și să o fure pe prințesă? - Dar el nici măcar nu le cunoaște! - De unde știi tu asta? - De ce s-ar fi întors atunci în cetate? - Să-l răpună și pe rege, desigur! - De ce ar face-o, te întreb? - Al cui copil crezi că e? Ai văzut lanțul de pe brațul lui! E semn vrăjitoresc, femeie! De aceea nu l-ai putut lua și vinde atunci când ai vrut. Ți-am
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
iubit-o pe mama! - Povestea aceasta nu pot să ți-o spun eu, cel mai bine va putea să ți-o spună Udor, dacă scapă de blestemele mamei lui. Pe babă trebuie să o găsim, nu pe Udor! Dacă îl răpui pe Udor, nu vei salva nici pădurea și nici sufletul tău! - Poate că asta a vrut baba, gândi cu voce tare Ionuț! Să mă întorc și să-l omor eu cu mâna mea pe tata. Câte vrăji a aruncat vrăjitoarea
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
renasc făptură de lumină. În noaptea tristă despărțiți de-un vis, Să ne croim cărare printre stele Și să citești ca magul, ce e scris, În palma rece-a veșniciei mele. Când sfâșiați de doruri ca de lupi, Vom adormi răpuși de-a vremii spuză, Te voi ruga din suflet să nu-mi rupi, Doar să îmi fi prin moarte călăuză. În lacrima durerilor să pier Și să renasc făptură de lumină; Să ne-ntâlnim la margine de cer, Ca două
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
dar și frământ. Te regăsesc așa cum te-am lăsat și-mi pare că-i firesc că n-ai uitat Să-mi dai din plin din tot ce am pierdut și să prefaci în vin orice sărut. Mă-ntorc cu greu răpus de-un trist regret însă sperând mereu să mai repet Acest colind pe-al viselor meleag cu patos retrăind ce mi-a fost drag. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352607_a_353936]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > AM VĂZUT UN ÎNGER Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1169 din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului Am văzut un înger ce se odihnea Răpus de-a gîndului povară... Și l-am chemat la mine ca să stea Să uite grijile ce-l înconjoară! Era un înger blînd cu aripi rupte, De zborul greu împătimit, Căzuse în durerea unei lupte Cu viața, care aprig l-a
AM VĂZUT UN ÎNGER de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353634_a_354963]
-
îl repet iar pe mult îndrăgitul și neuitatul nostru actor -, funcție de situația sa financiară pe care o traversează azi cum poate, cum știe și cum vrea. Chiar așa mi s-a și întâmplat aseară când a sunat telefonul: ─Alo? - am răpuns eu pripindu-mă. Ce faci fă? Alo!!! Dar cu cine vorbesc? ─Mariana, nu ești tu? ─Ba da! Întâmplător tot „Mariana” mă cheamă, dar cred că nu sunt aceea pe care o cauți dumneata, la ora asta din noapte... Am simțit
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
păstrate în inimă și trup. Îi va explica, mai târziu, ce se întâmplase cu ani în urmă. Viața copilului ei adorat era în primejdie. Îl invită în camera lui, imaginea era dureroasă. În baldachinul din mijlocul încăperii era un băiat, răpus de boală și suferință. Părul brunet, căzut pe frunte era asudat, broboane de sudoare îi scăldau fața. Nu avea mai mult de șapte ani. Trăsăturile se asemănau cu cele ale mamei, pielea smeadă era în contrast cu carnația albă a doamnei. Ce
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
trezit fata, miracol, pe fusta ei a găsit o petală de trandafir roz, fără să fie prin apropiere trandafiri. Mirosea frumos, iar prințesa a înfășurat-o cu mare grijă, într-o batistă de borangic. A doua seară oboseala drumului a răpus-o la poalele unor munți plini de brazi falnici. S-a așezat sub un copac iar în vis a venit un pui de vultur, care degeaba își aștepta toată ziua părinții, ei nu s-au întors iar el murea de
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
singur, vulnerabil și gol, privirile îi rămăseseră înfipte în văzduhul sângeriu de dincolo de verticala stâncii netezite de vânturile vechi. Neclintit, în reculegere, se organiza mental înaintea luptei cu sine și cu fiara pe care trebuia să o surprindă, să o răpună. Îi învățase ochii: sclipiri de fosfor și tăciune. Colții: săgeți de cremene. Ghearele: vârfuri de suliță cioplite în bazalt... Se adăpostiseră între pereții stâncoși, în scobitura muntelui. Din depărtările savanei asaltau țipetele sălbatice, mirosul de sânge... Cu o zi înainte
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
ăsta... regretam că o să mor și că nu i-am spus lui nenea Mitică că sunt țigan, pentru că eram țigan din mamă și tată. Mai spunea în rândurile acelea, scrise poate în timp ce-l copleșeau durerile bolii necruțătoare ce l-a răpus, că îi rămăseseră întipărite în minte, pentru toată viața, amintirile lui nea Mitică despre bunicul său: Din toate poveștile dumitale, bunicu’ dumitale, Dumnezeu să-l ierte, spuneai că zicea:« Să nu iasă omul cu mâna goală de la noi din curte
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
inimii. Pickering ON Elenă Buică-Buni 5/5/2012 ******************** GEORGE NICOLAE STROIA - PUTEREA TIMPULUI A fost odată, ca niciodată, un împărat pe nume Darius, un om care la vremea lui fusese vestit prin vitejia și înțelepciunea să. Ajuns în pragul bătrâneții, răpus de boală, simțindu-și sfârșitul aproape, chema pe fiul său și-i zise: − Dragul meu Solaris, sfârșitul îmi este aproape, nu mai rezist mult! În tinerețile mele, îmi amintesc cum biruiam pe oricine, dar acum timpul m-a biruit pe
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]