163,370 matches
-
este, în acest sens, măgulitoare. Îmi place istorioara aceea cu maestrul la care vine un elev și, de fiecare dată când bate la ușă spunându-și numele, maestrul nu-i dă drumul înăuntru până când, la întrebarea "Cine-i acolo?", elevul răspunde: "Nimeni". * Cineva mi-a spus într-o zi, și asta m-a ajutat: "Nu-ți cenzura visele de grijă că n-o să se îndeplinească. Asta e treaba altcuiva". Mie îmi place să-i formez pe elevi și apoi să-i
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
că poetul ar fi fiind capabil de creștinele sentimente cu pricina. Altă întrebare, adresată unui participant cunoscut pentru spiritul său religios, a fost de unde știe el că Dumnezeu vrea de la noi anumite lucruri. Auziți întrebare! O simt în mine, a răspuns invitatul. Ceea ce poetului nu i s-a părut suficient. O simțiți, o simțiți, a revenit el, dar cum puteți fi sigur? În asemenea termeni s-a purtat o discuție pe teme moral-religioase, dar care dorea să explice totul printr-o
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
implicit știe ce poate cumpăra; d. a mai fost acolo. Inaplicabilă în practică. în mai multe apariții TV, senatorul PSD a fost întrebat de ziariști: "Și cum, dacă eu fac o greșeală, o să fiu amendat?", la care domnia-sa a răspuns că nu, nu se pune problema să se vâneze micile greșeli inevitabile, ci doar nerespectările flagrante ale legii. Două observații se impun aici. Mai întîi, legea e lege și, în chiar primul său articol, face vorbire despre pedepse. Ar fi
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
de istorie de la o mare universitate românească au pus în circulație un manual care nu doar îl relua pe acela scris de altcineva decît scria pe copertă, dar mai era și plin de citate din Ceaușescu. Luați la întrebări, au răspuns candid că n-au profesor propriu la specialitatea cu pricina. Iar coordonatorii unui tratat academic de istorie a României consideră că prezența sursei în bibliografie ne scutește de ghilimelele citatului. Și un ultim exemplu. Dispar, unul după altul, din funcții
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
graniță sînt rechemați înainte de termen și, cum se întîmplă cu d-na Elena Ștefoi de la Montreal ori cu dl Vasile Popovici de la Marsilia, nici măcar înlocuiți luni bune după rechemare. De obicei se spune că de aceste măsuri greșite ori arbitrare răspunde lipsa de etică a diriguitorilor, preocupați exclusiv de satisfacerea clientelei politice proprii. Cauza e, cu siguranță, reală. Dar nu cred că la ea se reduce totul. E la mijloc și un flagrant neprofesionalism. Cot la cot cu incompetenții ingineri și
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
am citi- t-o și nu am văzut spectacolul. Poate îl vom vedea. Altceva însă ne preocupă. La aceeași conferință de presă dl M.R. Iacoban a fost întrebat "dacă va scrie o piesă despre Nichita Stănescu", iar domnia-sa a răspuns sibilinic: "O piesă despre versurile lui Nichita Stănescu nu m-aș încumeta să scriu". Ce să înțelegem? Că despre versuri nu s-ar încumeta să scrie o piesă, dar că s-ar încumeta să scrie una despre autor ? Că poate
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
se spunea, este castitatea. Ea este indispensabilă oricărei vieți demne de toată lauda. Cumplitele lupte ale instinctului împotriva castității, chiar dacă nu erau decât gânduri, ne dădeau o senzație copleșitoare de vină. Iezuiții ne spuneau, de pildă: - Știți de ce n-a răspuns Christos întrebărilor lui Irod? Fiindcă Irod era un om lasciv, iar salvatorul nostru simțea o profundă aversiune față de acest viciu. De ce există în religia catolică această oroare față de sex? Mi-am pus adeseori întrebarea. Fără îndoială, din diverse rațiuni: teologice
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
care se vor resemna mulți, fără a-i conștientiza semnificația actuală și importanța: implicit, efectele în viitor (cineva mă consola, tocmai, cu tristă resemnare și asigurându-mă că nu este nimic de făcut: "Nu vă speriați - asta este!", și am răspuns: "Nu mă "sperii", spaima te face să taci - revolta te obligă să "spui""). Nu mă fac aici ecou al unor zvonuri, ci scriu sub impresia trăirii unui contact direct cu brutale realități, care m-au zguduit, recent. Am avut neapărat
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
nu o satisface, cît și de transcendența de care se socotește respinsă. Regăsindu-se într-o zonă a nimănui, supusă amenințării din ambele direcții, ea se răsfață în conștiința unui mistic demonizat, așadar disputat de forțe opuse, a căror imagine răspunde esteticii urîtului. O asemenea estetică realizează scenografia spectacolului oferit de "sufletul" ce se declară aflat în criză (cu toate că mai plauzibilă credem că ar fi o criză a intelectului blazat ce se pune în scenă cu mare dexteritate). O scenografie în
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
A este identic cu A”, dar n-au reușit cu nici un chip, membrii comisiei au găsit singuri ieșirea din impas: în loc să ne întrebăm la nesfârșit dacă securitatea a fost securitate iar un securist este un securist și să nu putem răspunde, mai bine să ne întrebăm dacă nu cumva securiștii n-au fost chiar victimele securiștilor. Și uite așa, pe nesimțite, am ajuns ca legea de deconspirare a securității să funcționeze ca lege de deconspirare a victimelor securității. Ceea ce, legiuitorul, în
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
lui, un sistem de valori simplu dar foarte eficient (pentru el lumea are doar două culori: alb și negru; albul conține toate lucrurile bune, iar negru pe cele rele; întrebat după fiecare film vizionat cum i s-a părut, M răspundea invariabil „Bun!”, deoarece, generic, filmele intrau pentru el la lucrurile bune - vezi pp. 88-89) și o filozofie de viață care, rezumată de Matei Călinescu sună așa: „«Everybody is different», repetă M. Iar dacă toți oamenii sînt diferiți, pare a gîndi
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
în română, din manuscrisul român 280, și din fondul de carte veche românească, 614 și 519. Printre multe observații de valoare, țin să semnalez în preocuparea Manuelei Anton pentru identificarea „surselor de emitere” a anumitor tipuri de manuale pentru a răspunde întrebării „unde” și „cine era interesat de a promova un anume fel de cunoaștere”, în epocă. Numai dacă aș semnala că „Retorica” lui Ioan Maiorescu este un text necunoscut, până nu de mult ignorat, greu de condițiile epocii pașoptiste, ca
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
procuror cît de cît serios din România se apucă să spună presei una ca asta?! Denunțul telefonic a ajuns să fie sursa anchetelor acestui presupus Parchet de elită? Nopțile trecute mi s-a furat mașina. Dau telefon la Poliție. Îmi răspunde o voce amabilă, compătimește cu mine, dar înainte de a da mașina în urmărire generală îmi spune să mă duc la Secția de care aparțin, să dovedesc că mașina e a mea, altfel n-o poate anunța furată. Adică Poliția, care
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
și din subtila relație pe care o cultivă între dialogul despre artă și viață, pe de o parte, și prezența muzicii, pe de alta. Doctoranda chestionează artistul, iar apoi noi ascultăm fragmente din cuartet, variație permanentă: vorbele și notele își răspund, se întrepătrund, poate pentru a ne confrunta integral cu experiența estetică și a nu da dreptate niciunuia dintre interlocutori. Artistul și exegeta operei țin discursuri contradictorii, dar, Friel o sugerează, pozițiile lor sunt complementare. Ieșind din sală îmi spun că
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
instalat tensiunea și deruta. l La Palatul Victoria se construiește un fel de șandrama de protecție. Obiectiv militar, aprobat de Ministerul Culturii deoarece Palatul Victoria e monument istoric. Fiind ridicată pe domeniul public, șandramaua are legătură cu terenurile de care răspunde Primăria Capitalei. Traian Băsescu a spus că el n-a dat nici o autorizație și că va băga buldozerul în obiectiv. Ziarele centrale nu văd nici ele cu ochi buni această construcție. ADEV|RUL e de părere că astfel s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
majoritatea proaste, este, din păcate, reală), dar ușurința tehnică (un permanent argument pozitiv) cu care un text literar poate fi postat pe net are la fel de multe pierderi. Sutelor de volume de poezie proastă publicate, pe lună, în toată țara le răspund miile de adolescenți care-și publică poezelele naive pe tot felul de site-uri de literatură. Contactul literaturii on-line cu cititorii este mai rapid și nu neapărat mai restrâns, însă girul critic autentic e deocamdată precar. La fel și șansele
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
Cronicar Penurie de idei O interesantă, în principiu, anchetă putem citi în Viața Românească nr. 8-9: Literatura română după comunism. Răspund dnii Liviu Ioan Stoiciu, Livius Ciocârlie, Gh. Grigurcu, Gh. Crăciun, Liviu Antonesei, Florin Mihăilescu, C. Abăluță și N. Bârna. Din păcate, deși spun cîteva lucruri interesante, luate mai ales cu titlu personal, scriitorii și criticii chestionați nu vin cu mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
nu-i putea aduce dlui Vieru nici talent, nici caracter. Doar oarece mitocănie, cum se vede. l Cîteva comentarii stupefiante asupra situației României în plin proces de negociere cu UE face dl Alin Teodorescu în revista 22 din 14-20 octombrie. Răspunzînd întrebărilor precise și concise ale dnei Rodica Palade (care se abține cît poate de la comentarea comentariului și, într-un fel, bine face, spre a ne lăsa cale liberă spre gîndirea abisală a dlui Teodorescu), dl A.T. scrie: „Sînt perpetuu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
e făcută întreaga viață -“ Un joc gratuit, dar exprimat printr-o sfidare agresivă... Semnificațiile acestui poem (și al celor mai multe dintre celelalte) sunt extrem de bogate. Cel care întinde sfidător și brusc pumnul spre noi, cititorii, cu degete desfăcute - pretinzând să-i răspundem printr-un gest similar, și prezentându-i același număr de degete desfăcute, este Mircea Ivănescu. Noi pierdem sistematic față cu această sfidare, dar câștigăm complicitatea suavă și exigentă a unui mare poet; ce rost mai are să ieșim din acest joc
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
documente găsesc o mulțime de lucruri. Mai întîi, un grupaj de articole despre N. Steinhardt, însoțit de cîteva fotografii pînă azi necunoscute. Dl Ioan Pintea comentează prima monografie închinată scriitorului, aceea de la Ed. Aula, datorată dlui George Ardeleanu. În încheiere răspunde unui alt comentator al monografiei care se referise la probele eventuale în sprijinul gestului lui G. Călinescu de a-l da afară de la Revista Fundațiilor Regale pe tînărul Steinhardt. „Există (probe), îi răspund, dacă un mss. N-St., în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
Aula, datorată dlui George Ardeleanu. În încheiere răspunde unui alt comentator al monografiei care se referise la probele eventuale în sprijinul gestului lui G. Călinescu de a-l da afară de la Revista Fundațiilor Regale pe tînărul Steinhardt. „Există (probe), îi răspund, dacă un mss. N-St., în care se consemnază această samavolnicie, este o probă. Îl dețin și pot oricînd să-l pun la dispoziție”, scrie dl Pintea. Toată chestiunea provine de la dl Ardeleanu care evocă două eliminări ale lui N.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
ELTE din Budapesta a depășit, iată, pragul a 140 de ani de existență și dăinuire culturală. Momentul de la 1863, când Alexandru Roman își rostea misionar cursul inaugural, rămâne cu atât mai important cu cât o catedră pentru românii din Ungaria răspundea unor aspirații îndreptățite ale românilor, și nu puțini, din Budapesta. Iosif Vulcan, susținut de episcopul greco-catolic Vasile Erdeli, împreună cu studenții de atunci ai universității regești, reactivau un deziderat mai vechi, venind din programul libertăților de la 1848, acela de a-și
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
să înțelegem complexitatea filosofiei sociale și economice a lui Marx et. comp., așa că multe pasaje, capitole și studii trebuiau ținute cu grijă departe de ochii noștri, în ce privește învățatul textului ca pe unul sacru (în sens religios, dar și poetic), el răspundea la două exigențe majore. Prima: caracterul absolut etern și nerevizuibil al textului. Acesta nu putea fi gîndit și exprimat decît într-un singur fel. A doua: prestigiul textului. Cine să îndrăznească a-l pune la îndoială, fie și literal? Dar
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
cine aș putea invita astăzi? se întreabă moderatorul pe la ora 5 după-masă, într-o zi cu multe probleme familiale urgente. Pe X (personalitate de primă mînă). Îl sună pe telefonul mobil, dar, mare personalitate fiind, X își permite să nu răspundă. Nu-i nimic, se consolează moderatorul, îl sun pe Y, (personalitate de rangul al doilea). Y răspunde, dar, cu regret, la ora 10 seara ia cina cu un ministru secretar de stat și nu mai are cum să contramandeze. Nu
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
probleme familiale urgente. Pe X (personalitate de primă mînă). Îl sună pe telefonul mobil, dar, mare personalitate fiind, X își permite să nu răspundă. Nu-i nimic, se consolează moderatorul, îl sun pe Y, (personalitate de rangul al doilea). Y răspunde, dar, cu regret, la ora 10 seara ia cina cu un ministru secretar de stat și nu mai are cum să contramandeze. Nu-i nimic, se consolează moderatorul, personalitatea voi fi eu, îl invit pe Z, care nu e nimeni
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]