1,232 matches
-
poate fi explicat pe baza obiectelor antecedente și a cunoștințelor disponibile și, prin urmare, nu este conectat la trecut. În acest sens, el apare în miezul discontinuității (p. 9). Campbell (1960) face o remarcă similară într-o lucrare de mare răsunet, în care propune o perspectivă darwinistă asupra gândirii creative. Această perspectivă presupune că ideile creative, la fel ca mutațiile care oferă materia primă pentru selecția naturală, sunt rezultatul unor procese „oarbe”. După părerea lui Campbell, acest lucru este necesar pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
critică a dominației „tehnicii și emergenței unei „noi clase” cu vocație pentru activitatea de conducere. Cel mai celebru reprezentant al acestei orientări teoretice și ideologice este James Burnham (1905-1987), a cărui lucrare The Managerial Revolution (1941) a avut un mare răsunet în epocă. La origine, Burnham este troțkist și conduce revista New International. Din dezbaterile desfășurate în mediile troțkiste, el va păstra ideea că o nouă clasă este în formare în URSS și că absolutismul stalinist este legat de birocratizarea regimului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prestigioasă maioresciană a formelor fără fond. Combinând premise teoretice din gândirea critică maioresciană și teoria materialist-istorică, Dobrogeanu-Gherea a evaluat structura agrară a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu larg răsunet în gândirea românească, care a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică. Modelul de dezvoltare propus de autor constituie o „expresie sintetică a regimului nostru agrar”, care „conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de Keohane și Nye făcând vogă în anii ’70. În momentul de față, constructivismul în relațiile internaționale este cel mai frecvent asociat cu numele lui Alexander Wendt, actualmente profesor la Ohio State University, autorul care a publicat câteva articole de răsunet în anii 1990, printre care celebrul „Anarchy is what states make of it: the social construction of power politics” (Wendt, 1992). În urma unui efort teoretic notabil, pornind de la reunirea și elaborarea argumentelor sale prezente în studiile anilor 1990, Wendt a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
voi referi mai mult la cel de-al doilea aspect, fenomenul „modernismul românesc” scos la export de către elitele arhitecturale bucureștene, și la reacțiile pe care le-a provocat. În 1993 la Sala Dalles din București are loc o expoziție de răsunet, „Între Avangardă și Modernism”, despre avangarda românească În literatură și arte În perioada interbelică. Succesul expoziției Îi determina pe organizatori să inițieze o expoziție itinerantă, numai cu secțiunea de arhitectură, prezentată În 1994 la ETH la Zürich (Institutul Tehnologic Federal
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu a întregului folclor românesc, cum remarcă și G. Coșbuc în prefața volumului: „Explicarea acestui fapt e un lucru așa de mângâietor și însuflețitor în ce privește cestiunea unității de limbă și de sentimente la toți românii”. Deși în alte două cărți - Răsunete din Basarabia (1935) și De la noi din Basarabia (1938) - există și pagini de proză, precum Ciuboțelele lui Ionel, nota generală o dau articolele de etnografie și în mod special cele despre satul natal: Un sat răzășesc din Basarabia. Trușenii, Trușenii
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
articolele de etnografie și în mod special cele despre satul natal: Un sat răzășesc din Basarabia. Trușenii, Trușenii pe vremea turcilor și tătarilor, Trușenii tinerețelor mele. De altfel, autorul avea să scrie o monografie despre Trușeni, rămasă în manuscris. SCRIERI: Răsunete din Basarabia, cu desene de Victor Ion Popa, București, 1935; De la noi din Basarabia, București, 1938; Văzute și trăite, îngr. și pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1989. Antologii: Suspine. Poezii populare din Basarabia, pref. G. Coșbuc, București, 1897; Cântece și versuri
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
Basarabia, București, 1938; Văzute și trăite, îngr. și pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1989. Antologii: Suspine. Poezii populare din Basarabia, pref. G. Coșbuc, București, 1897; Cântece și versuri alese din cei mai buni scriitori români, București, 1904. Repere bibliografice: Bogdan Istru, „Răsunete din Basarabia”, VBA, 1937, 5-6; Gheorghe Cardaș, Gheorghe V. Madan, PBU, 462-489; Petre V. Ștefănucă, „De la noi din Basarabia”, VBA, 1939, 6; George Mărgărit, Basarabia în literatură, „Curier ieșean”, 1941, 7-9; Haneș, Scriitorii, 293, 295; Bezviconi, Profiluri, 314; Ion Ciocanu
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
V. Madan, PBU, 462-489; Petre V. Ștefănucă, „De la noi din Basarabia”, VBA, 1939, 6; George Mărgărit, Basarabia în literatură, „Curier ieșean”, 1941, 7-9; Haneș, Scriitorii, 293, 295; Bezviconi, Profiluri, 314; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 135-141; Iordan Datcu, „Răsunete din Basarabia”, JL, 1991, 21-22; Iordan Datcu, Un Creangă basarabean: George Madan, ST, 1991, 12; Vasile Badiu, Sinteza activității lui Gheorghe V. Madan, RLSL, 1992, 6; Sava Pânzaru, Ziarul „Moldovanul”. Câteva constatări preliminare, REF, 1993, 1-2; N. Băieșu, Gheorghe V.
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
din perspectiva folclorica. Semnificative în această privință ar fi figurile și faptele haiducilor, acțiunile lui Tudor Vladimirescu și cele ale lui Avram Iancu, elemente care au sintetizat la un moment dat vitalitatea și voință neamului și au avut un larg răsunet în creația anonimă. I. aduce mărturii despre „jalea românilor de pește Prut și Nistru”, relevă faptele de vitejie ale „dorobanților lui Vodă Carol I” și evidențiază importanță istorică a actului de la 1 decembrie 1918, când s-a înfăptuit unirea tuturor
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
pronunța pentru menținerea în continuare a neutralității. Petre P. Carp dorea o colaborare cu Puterile Centrale. Retras, după Consiliul de Coroană de la Sinaia, la moșia sa de la Țibănești, editează ziarul „Moldova“, a cărui conducere i-o încredințase lui Virgil Arion. Răsunetul cuvântului său era neînsemnat, fiind împotriva majorității opiniei publice. Ca și „Viața Românească“, în care C. Stere dezvolta argumente împotriva unui război alături de Rusia, „Moldova“ își sprijinea întreaga sa atitudine pe ideile antirusești și pe lozinca „Germania e invincibilă“. Nici una
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
într-atât încât să nu mai știm nimic, nici chiar despre județele care au făcut parte odată din România [...], românii din Basarabia sunt pentru noi ca înecați în mare. Nici o legătură sufletească nu s-a putut stabili cu ei, nici un răsunet, nici un semn, care să arate că peste Prut mai pulsează viața românească. Literați și oameni politici dacă au venit câțiva, prea puțini la noi, au venit nu direct peste Prut, ci trecând prin Siberia“41. Autorul își exprima îngrijorarea față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu insolitul, prozaicul cu poeticul uneori sublim, realul cu oniricul și fabulosul livresc. Reminiscențe de simbolism decadent sunt încorporate într-o imagistică de tip suprarealist, pătrunsă de spiritul expresionismului. Modurile poetice mai ușor identificabile sunt evazionismul fantezist, profesat cu deosebit răsunet în epocă de Constant Tonegaru, și ironismul lui Geo Dumitrescu, temperat prin exprimarea constantă a palpitului propriu-zis afectiv. Într-un poem reprezentativ, Studiu la proiectul de poduri, personajul liric anunță o „Domnișoară Inginer” că „au înflorit trandafirii nobili din parc
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
de Murano sau Rondelul apei din ograda japonezului propun simboluri ale elevației și purității artei (ipostază a motivului „excelsior”); chiar formula artistică a acestor jocuri de virtuozitate gratuită corespunde idealului „periheliei”, al desprinderii prin contemplație de pământ, de relativ („Dând răsunet de cristale/ Apei lui de prin ogradă”). De o mare coerență în complexitatea ei, poezia relevă o structură romantică dominată de tensiunea real-ideal, de obsesia eului și a „soartei”. Amară în fulgerările ei satirice, atrasă de mitul trecutului paradisiac și
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
din Moscova, servind, În același timp, de justificare proscrierii reprezentanților avantgardei, Înfloritoare după revoluția rusă. Primul congres al scriitorilor sovietici, unde Gorki a reușit să constituie un suport considerabil de solidaritate intelectuală la internațională proletara, Isi datorează În bună parte răsunetul internațional primirii rezervate scriitorilor din exil, În special scriitorilor germani, refuzați pe atunci de către PEN-Club, care se temea să nu fie contaminat politic de „stânga”. Reticentei elitei literare mondene precum cea de la PEN și aprehensiunilor scriitorilor avangardiști, congresul le opunea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Aceasta din urmă este într-adevăr bine reprezentată, revista concentrând colaboratori dintre cei mai valoroși. Aici se tipărește pentru întâia dată Riga Crypto și Lapona Enigel de Ion Barbu, pot fi citite poeme de Ion Vinea (Lui Marcel Iancu, Tatăl nostru, Răsunet, Dor vechi, Epilog), Perpessicius, Mihail Steriade și Camil Baltazar. Proză se publică puțină, de fapt doar un fragment din romanul Conservator & C-ia de N. Davidescu, în schimb paginile de critică și de eseistică sunt mai consistente. Prin eseul Delimitări
REVISTA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289254_a_290583]
-
încă persistă. Câteodată descrierile de peisaje sunt un pretext pentru meditație (Râurile, iarna, Nisipuri zburătoare), în jurul motivului omului-copac (Mari poeți, copacii) deschizându-se spre zone ale misterului. Poemele din Fondul principal de sentimente (1978), Treizeci și cinci de poeme sub scut (1979), Răsunet peste țară (1985), croite din același „elan” al idealurilor „revoluționare”, au în comun discursul definit prin oralitate, refrene mobilizatoare, ton familiar, patetic, prezența lozincilor, a exclamațiilor și exortațiilor. Romantismul al cărui adept se declară S. este unul strict retoric: „Sinceritatea
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
veghe, București, 1970; Întoarcerea la lucrurile naturii, București, 1971; Douăzeci de poezii pentru cei mai mici copii, București, 1972; Fondul principal de sentimente, București, 1978; Treizeci și cinci de poeme sub scut, București, 1979; Cardioglob sau Pe ce lume trăim, București, 1982; Răsunet peste țară, București, 1985; Tânăr în țara tinereții, București, 1988. Antologii: Cântare României, pref. Aurel Martin, București, 1965 (în colaborare cu Victor Tulbure); Eroica, București, 1974. Ediții: Nicolae Tăutu, Cornul de aur, pref. edit., București, 1984. Repere bibliografice: Al. Oprea
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
V. Alecsandri, Parvenitul, Mademoiselle Méphistophélès, Singurătatea unui holtei, Logodnicul superstițios sau Rotirea meselor, drame: Scotofil sau Victima pasiunii, Jocul sorții, Copiii condamnatului, Silven, legende: Zâna din Nipru, nuvele: Doamna brună, Omul enigmatic, Scene din viața provincială ș.a. - nu au avut răsunet, deși, după apariția piesei Moartea lui Lermontoff (1885), a fost numit membru al unei societăți literare din Moscova. În limba germană i s-au tipărit la Viena, unde, din 1879, lucra, Tamar. Trauerspiel in vier Aufzügen (1880), iar la Cernăuți
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
1885), a fost numit membru al unei societăți literare din Moscova. În limba germană i s-au tipărit la Viena, unde, din 1879, lucra, Tamar. Trauerspiel in vier Aufzügen (1880), iar la Cernăuți Traum und Wirklichkeit (1894). În prefața volumului Răsunete din Basarabia, din 1898, enumera și titluri în limba franceză. Gazetele „Le Danube” și „Neue Freie Presse” i-au comentat scrierile. S.-C. a tradus în românește cea mai mare parte a lucrărilor elaborate în limba rusă, aducându-le la
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
țarului), susținută în planul construcției de contrastul și de situațiile limită specifice romantismului, dar minată de convenționalul constantei tendințe moralizatoare. Unele piese au fost interpretate la Cernăuți de Societatea „Armonia”. Povestirile din volumele Trei suveniri (1890), Caleidoscop literar (1895) și Răsunete din Basarabia, fantezii, amintiri, episoade din viața românilor basarabeni, sunt scrise într-un stil elegant și erudit. Autorul favorizează digresia cu trimiteri intertextuale, arătându-se mereu interesat de etnografie, istorie, religii, filosofie. O vânătoare în Basarabia, cu modele declarate în
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
o figură interesantă de idealist. SCRIERI: Opuri dramatice, I-II, Cernăuți, 1888-1893; Magdalina păcătoasa, Cernăuți, 1889; Trei suveniri, Cernăuți, 1890; Istoria unui țânțar, Cernăuți, 1891; Contrabandistul, Cernăuți, 1892; Insula Sagalin, țara misterioasă a exilaților, Cernăuți, 1894; Caleidoscop literar, Cernăuți, 1895; Răsunete din Basarabia, Cernăuți, 1898; Opere, îngr. și pref. Leonid Curuci și Vasile Ciocanu, Chișinău, 1978; Zagadocinâi celovec, îngr. și pref. Vasile Ciocanu și Sava Pânzaru, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Iacob Negruzzi, „Opuri dramatice”, AAR, partea administrativă, t. XI, 1888-1889; Mihai
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
craniocerebrale, inaugurând astfel discuțiile asupra „localizărilor funcționale” ale creierului, dar concomitent și asupra „facultăților și dispozițiilor psihologice” ale indivizilor. De aici, până la stabilirea unor „tipuri umane” distanța părea să fie foarte mică. Teoria lui F.J. Gall a avut un mare răsunet medical În epocă, dar și În antropologie și filosofie. În filosofie, cea mai mare influență a avut-o asupra lui Hegel și Maine de Biran. Pentru a-și demonstra tezele, Hegel a recurs la teoriile lui Galll, În lucrarea sa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Panjab, contacte a căror importanță e justificată de apariția câte unui personaj provindențial cum este fie Honigberger, fie omologul său la curtea șahului persan, dr. Tholozan, medic-șef al curții și inițiator al unor reforme profilactice și epidemiologice cu larg răsunet și În Iran, și În Europa 1. Prima lucrare medicală publicată În Persia este, la 1829, tocmai un opuscul despre vaccinarea antivariolică 2. Ceea ce e totuși departe de a fi motivat, În Europa, aprecierea entuziastă a efectelor medicației În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
spațiul scenic. În teatru, potrivit viziunii sale cu nuanțe de fanatism, prioritatea trebuie să revină imaginației. Cu o debordantă inventivitate, S. are, de pildă, ideea unui Teatru de Vedenii, care să transfere cotidianul în fantastic, precum și - într-o montare de răsunet cu Macbeth de Shakespeare, în 1946 - fantezia, pentru mulți contrariantă, a folosirii unor măști (care ar exprima „esența artei actoricești”); închipuie Teatrul Rotund (în mijloc publicul, de jur-împrejur actorii, pe o scenă circulară); recurge la tehnica cinematografică ș.a.m.d.
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]