25,868 matches
-
al voinței, pe un vălmășag de Doine. Te vindem iar cu sărutări viclene,/ prin nepăsare oarbă și prin lene./ Te biciuim cu vorbe de ocară,/ Te pălmuim cu ură ca de fiară./ Te adăpăm cu suc de-amărăciune,/ din pofte rele și din stricăciune./ Te țintuim pe cruci de nedreptate,/ prin cuiele uciderii de frate./ Iar împletim blestemele de tată,/ să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată./ Tu iarăși zici, în blânda rugăminte:/ Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte”. (Golgota). Gânguritul ca o togă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
le controlează pe toate. Cumpătarea, dreapta socoteală, perspicacitatea, gândirea logică, sănătoasă, opusul exceselor și al excentricității, bună cuviința și echilibrul spiritual. În schimb, stresul, neliniștea și compromisul sunt de la diavol.Evagrie Monahul spune: “virtutea este hrana sufletului”. Ea potolește pornirile rele ale omului, înlătură ispitele, îl face pe creștin slobod de păcate și rodește în sufletul lui binele cel dătător de mântuire. Ea îl face pe creștin plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.“ Trăind în
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
sînt, cei veniți în timpul comunismului, și românii veniți după 1989. Primii sînt foarte școliți, buni cunoscători ai istoriei poporului român, naționaliști fără cusur, si anticomuniști pînă la ultima suflare, cum a fost și Eliade. A doua categorie sînt speriați, chiar răi, bîrfitori, susceptibili, cu ceva carte nu neapărat cultură, mai degrabă buni la științe exacte, fără spirit național și foarte snobi. După 1990, a venit tineret foarte talentat cu multă școală și în căutare de adevăr. Dacă este să-i calific
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360577543.html [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ați văzut ce rău e când Un bărbat nu vine-acas' Și-l găsiți la crâșmă bând Înspre ziuă plin de fas?! Și de mai ai și noroc De-ăl mai bun din ăi mai răi, Dimineața, pe cojoc, Te scoli și cu vânătăi ... Dar să fie și curvar, Câte-o lună să nu-l vezi, Ți se pare chiar bizar Măritată să te crezi, Nu mai zic de bani, halal! Cât ți-ar fi soțul
NECAZURI FAMILIARE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Necazuri_familiare_valeriu_cercel_1389710857.html [Corola-blog/BlogPost/341913_a_343242]
-
Uitandu-se la jeratecul aprins se gândi la scrisoarea pe care i-a trimes-o Will.In ochii verzi se reflectă focul iar în suflet o senzație stranie,ca un vifor. Picaturile de ploaie se adunau pe geam precum gândurile rele în mintea fetei. -Ar trebui să te odihnești și tu,Karon,spuse Aongus.Vin-o! -Du-te înainte,vin și eu pe urma. Stingând lămpile aprinse care creau umbre fantomatice pe pereți,Karon își frământa mâinile,care prinseseră o răceală și
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: „Cine citește prea mult, se scrântește“. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul, pe Simion Tulea, într-un spital de boli mintale. Dintre părinții celor doi orfani, avocatul Stănică Rațiu ocupă un loc aparte. Stănică Rațiu este „un Cațavencu al ideii de paternitate“, cum afirmă Ov. S Crohmălniceanu, întrucât
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/g-calinescu-enigma-otiliei-roman-realist-de-tip-clasic-si-balzacian-referat-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 637 din 28 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului metamorfoze autumnale mi-a plecat muza de-acasă și nu pot să mai scriu poezie, toamna a dat buzna în viața mea ca o piază rea, sună frunzele pe la ureche a gol și a tinichea simfonia vântului, trece pletorică prin părul meu, lebedele pe un lac imaginar se-nvârt în alb într-un dans macabru, sulițe de cocori împung albastrul cerului dincolo de infinit, cuibul de la strașină
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_autumnale_ion_ionescu_bucovu_1348831038.html [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
Ca bun român, continuă să cauți soluții de a mai face români verzi din încă câțiva unguri și nu îți pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au acces la limba maternă. Nu îți fă inimă rea, ci treci mai bine la pagina sportivă. Viorel DOLHA ------------------------------- NOTE (1) A. Nour, Basarabia nr.1/1992 pag. 82. (2) G. Brătianu, „Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești”, București 1980, pag. 170. (3) A. Boldur, Teritoriul Moldovei față de principatele..., „Patrimoniu
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
își dorește o călătorie în doi ? doar cu mama, pe o rază ori de soare ori de luna, doar ei doi, se țin de mână și fac saltul împreună. Și de mână, amândoi, să colinde lumi minune, să omoare zmeii răi doar spunând o rugăciune, să găsească nestemate culegând nectar din flori, să spoiască universul cu o mie de culori. Care mama nu-și dorește soarelui să-i dea ocol ? numai ea și copilașul pentru ea un mic miracol, care mama
CARE MAMĂ ... de DORA PASCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463367334.html [Corola-blog/BlogPost/380830_a_382159]
-
-mi autodefinesc arta, în general nu o face nimeni, de aceea există critici de artă, care știu să te ”citească”. Cei cu viziune și har o fac, te prezintă publicului așa cum ești ca om și ca artist, cu bune și rele. Eu am avut noroc de cronici favorabile de-a lungul anilor din partea unor critici importanți din critica de artă românească, cum ar fi: acad. prof. Dan Grigorescu, Mihai Ispir, Virgil Mocanu, Raoul Sorban, Gh.Vida. Recent, criticul de artă Mircea
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
-și face sau nu publică această părere este treaba sa, și absolut nimeni nu-i poate băga pumnul în gură. Au mai fost cazuri în acest deceniu. În acest capitol analizez, să zicem, reversul medaliei. Omul bun. Dacă un om rău, devenit dușman al naturii și al lui Dumnezeu este rău și atât tot, omul bun trebuie calificat în raport cu meseria sa, cu îndeletnicirea pe care o îndeplinește spre ași îndestula traiul. Așadar să fim corecți: Omul bun sfințește locul! Deoarece există
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
fără motiv. Nu sunt de vină bieții pictori care i-au zugrăvit ci energia negativă emanată de un popă fără har care îmbibă întregul sfânt locaș cu necredința și fățărnicia sa. Există deci o strânsă corelare între omul bun sau rău și îndeletnicirea sa. Nu degeaba românii au o zicală: „omul potrivit la locul potrivit” În consecință să corectăm încă odată titlul capitolului: Omul bun potrivit sfințește locul potrivit. Îndeletniciri umane Doamne Dumnezeul meu cum permiți unor ființe gânditoare să mai
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
în cel mai sensibil punct. În proprietatea individuală strict legiferată. Ori Dumnezeu ne cere să iertăm greșiților noștri. Acești oameni fac prin îndeletnicirea exercitată fapte bune, acceptate ca atare de societate și biserică deși lovesc în interesele omului bun sau rău. Un industriaș sau comerciant creează respectiv distribuie produse necesare omului civilizat. Este o faptă bună deoarece îndestulează creștinul cu necesitățile sale de orice natură așa cum a hotărât Dumnezeu. Întreprinzătorul nu are mijloacele necesare pentru a construi și utila fabrica sau
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
mici creează oameni mici. Mizele mari creează oameni mari.” Principiul rămâne valabil și la nivelul unei națiuni: o națiune mare este rezultatul unor proiecte cu miză mare. O națiune mică își pierde timpul și energia cu subiecte neînsemnate, întreținute din rea voință sau din prostie de oameni la fel de mici. La nivel retoric, există în spațiul public românesc o preocupare constantă și legitimă pentru identificarea unui nou proiect național după aderarea la Uniunea Europeană și NATO, care să canalizeze energiile colective într-un
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul by https://republica.ro/de-ce-suntem-o-tara-mica-diversiunile-zilnice-cu-care-ne-pierdem-viata [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
viața m-a îngenuncheat... Pe nedrept, Doamne!!” Ceva în sufletul ei se răzvrătea dar, în același timp, o voce lăuntrică îi dădea curaj. Ajungând aproape de zona centrală și-a șters ochii. „Nu sunt mai prejos ca ei! Sunt alții mai răi ca mine. Cel puțin eu sunt cinstită. Pe aici cam toți au afaceri murdare și eu nu văd și nu discut despre asta cu nimeni... Și nu-mi bag privirea-n casa omului. Ce au ei cu viața mea? Îmi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
nobil spre marea bătălie a vieții, aceasta dramatică lupta pentru un loc de muncă și mai ales pentru a realiza ceva în viață. Au început să-mi revină în minte cuvintele unui prieten care credea că poți face multe lucruri rele ca să cistigi bani și să ieși din anonimat filozofia lui de viață care ma atrăgea și pe mine pe atunci sună cam așa: ,, Cine sunt, un tânăr pierdut în marea masă anonimă a oamenilor ce nu au realizat nimic care
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_din_noaptea_vietii_eugen_oniscu_1349426651.html [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
Căte vise nu mi-au căzut grămadă Și m-ai lovit c-o nevăzută spadă, Mai dă din când în când și pe la noi, Întreabă-ne de griji și de nevoi. Mai lasă-ne la prânzul de minuni, Coboară peste răi și peste buni, Am ostenit mereu prin pribegii, Tot așteptându-Te, Doamne, să vii. Referință Bibliografică: Rugăciune / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu
RUGĂCIUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1491830892.html [Corola-blog/BlogPost/368823_a_370152]
-
acestui sentiment, și astfel, o lege subiectiv necesară (ca lege naturală) este, obiectiv, un principiu practic cu mult prea contingent” (...) ("Critica rațiunii practice"). Ab initio trebuie să subliniem conceptul lui Hegel despre păcatul endemonismului față de rațiunea istorică prin faptul că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită"satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să fie altceva decât satisfacerea personală
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
stat martor, între ei doi, își închipuie iubirea care i-a unit peste cele opt veacuri distanță. Atemporal și mistuitor. Fenomenul a ținut mai puțin de o secundă. Reverberație a unei magii venite dintr-o altă lume. O lume mai rea, sau mai bună”. Și pe acest fond, dedublarea personajului este inevitabilă. Se simte altcineva, o străină în propriul trup. În chip cu totul bizar, acum înflorește în ea și sentimental iubirii, indus tot de fabulațiile sale: Sigur nu mai este
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
dualitatea dintre marea familie a Karamazovilor. Cu toții se suspectează, se spionează, se urăsc. Lighioana numită karamazovism, s-a cuibărit adânc în sufletul lor. Ca o concluzie și în încheiere vom susține că Nichifor Crainic definește karamazovismul ca „pe un element rău pe care îl cunoaștem din celelalte romane ale lui Dostoievski, elementul rău dezlănțuit fie în pasiuni carnale, fie în pasiuni intelectuale, pâna la suprema posibilitate a excesului. Este păcatul, prin urmare, care se desfășoară în toată în toată infernala lui
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
sunt fata ta. Ne-ai dat afară și acum plângi în fața mea? De ce?... Nu te iert. ─ Iartă-mă, tată! ..eu continuu să mănânc dezordonat, haotic, băgam în gură cartof după cartof, plescăiam, voiam să-i arăt că sunt indiferentă și rea, golancă și stabilă, că nu am nevoie de el. Băi, mă lași cu tată în sus, tată în jos.. înțelege că nu mai am nimic pentru tine. Hai, valea! Mama intervine între noi precum un avocat al păcii. Nu vorbi
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
nu am nevoie de el. Băi, mă lași cu tată în sus, tată în jos.. înțelege că nu mai am nimic pentru tine. Hai, valea! Mama intervine între noi precum un avocat al păcii. Nu vorbi așa cu el, ești rea, uite, plânge săracul în fața ta de când a venit. ─ Ei, și ce? ... să plângă, l-am chemat eu? Nu. Să plece la el acasă. Te iubesc, tată, dă și lui tata un cartof din mâna ta. Zâmbește și plânge. Mă privește
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
cartofi într-o cameră cu rafturi mari, lungi, interminabile. Acolo, șoarecii se aflau la ei acasă. Mă obișnuisem cu ei, am acceptat prezența lor, așa că nu mai țipam când îi vedeam fugind pe la picioarele mele. Bucătăresele erau toate grase și rele. Vorbeau tare și parcă într-o limbă necunoscută mie. Într-o zi m-au chemat în bucătărie. Șefa cantinei mergea încontinuu printre bucătărese, le spunea ce să facă, folosind un timbru vocal normal, apoi când se apropia de mine și
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
ghiocei Câți anii tăi frumoși, ce-n taină, doar Dumnezeu i-a ocrotit, Să duci a bătrâneții haină, ușor, că prea mult ai muncit! Primit-am vești din Țara mea, prin telefon și prin scrisoare, Și dacă-i vreme bună, rea, acea mirifică splendoare, Din cel mai minunat meleag, rămâne făr-asemănare. Măicuța cât m-așteaptă-n prag, am bucuria cea mai mare! Primit-am vești din Țara mea și mă aprind, alerg cu gândul Și dacă-i vreme bună, rea, încep să scriu
MĂICUŢA CÂND MĂ-AŞTEAPTĂ-N PRAG de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1485539790.html [Corola-blog/BlogPost/377312_a_378641]