539 matches
-
ce poezie splendidă i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice. "Așa băiat talentat mi-ar plăcea și mie!" zice. ― "E", i-am răspuns eu, știi, flegmatic ca un englez, "parcă e cine știe ce mare lucru să faci acolo trei-patru rânduri, un răvaș de plăcintă!" ― " Dacă nu e cine știe ce, fă și tu " "Ei, și ce, crezi că nu-ți fac?" ― "Să te vedem!" mi-a zâmbit ea ironic, mă-nțelegi... Și acu', cum să mă descurc, că eu la Română, clei! Am izbucnit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vă asculte ruga, moșule! -Am aflat că și mama dumintale este suferindă. -Da... spuse Radu, ducându-și și mâna la frunte. -Și tatăl, cum este? -Tata, așa și așa. Boala mamei i-a adus multă suferință. -Soarta, domnule inginer, fiecare răvaș al ei trebuie să se împlinească după cum este scris. Câțiva copii, care au început să colinde la fereastră le întrerupse dialogul. Toți trei ascultau în tăcere. Colindătorii se auzeau pretutindeni, desigur copii. Cei mari încă nu porniseră, așteptau miezul nopții
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ne de datornici necontenit, scos-am la vînzare casăle din Eș, ce sînt lîngă Dancul, la Ulița Strîmbă...la care văzînd noi că nu ni să plătescu casăle cu acești bani am socotit să se strige la mezat...și dînd răvaș la mării sa vodă au ieșit țidulă gospod ca să se strige la mezat; și la acest mezat ce s au strigat de telal (negustor ambulant care-și strigă marfa n.n.), în 30 zili, s-au aflat de au dat mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ci doar îl fărâmițează. Unii profită. Încadrarea celorlalți într-un orar - mereu mai rigid - e unicul lor scop, vor trage numai foloase. M-am sustras oricărui program. Sunt liber. Nici Ordonanțele Magistratului nu mă ating cu ceva. Niște glume proaste. Răvașe de pus în plăcintă. Măsor timpul după dinți: când o să-mi cadă ultimul, voi muri. Media este de unul pe an, de la o vârstă. Am pierdut cinci. Cât despre oră, dacă vreau s-o aflu, o citesc în ochii iepurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
prea mulți bani pe tine. Nici tu nu te sinchisești de cei din preajmă. E un fel de care pe care disimulat. Fiecare coace, în felul său, ceva celuilalt; la timpul potrivit, plăcintele vor fi servite. Cu o bombă drept răvaș, dacă se poate. ROMANCIERUL. A ieșit ca dracu’, a fost împușcat Eremitul. Cine caută găsește; vroia să-i sufle Magistratului pe Caravella, ultima curvă. L-a ajuns blestemul; nu părăsești o chilie pentr-un cur de muiere. Nimeni nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
A înghițit povestea fără să zică pâs! Tocmai îi ajunsese la urechi - cu o zi înainte - că Domeniul se află sub protecția Coroanei. De la un anonim primise și o epistolă. „...Regele și Castelanul au un strămoș comun...” Caravella. Aurul. Coroana. Răvașul. O serie neagră. Magistratul simte că este ținta unui atac precis. Laborios. Se gândește, totodată, la coincidențe, e un ins logic. Dilema, uneori, este mai greu de suportat decât chiar pericolul... Stațiunea, deocamdată, se pregătește să petreacă. Mai sunt câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
necunoscut, care s-a recomandat drept mesager al Castelanului, i-a solicitat Magistratului o întrevedere de un sfert de ceas. „E bine că sunt căutat”, și-a zis apărătorul legii. Nu a fost bine. „Castelanul m-a trimis cu un răvaș pe care, după ce îl veți citi, va trebui să mi-l înapoiați. Nu încercați să-l rețineți, va fi un gest agravant.” Niciodată nu îi vorbise cineva așa Magistratului, care numai fricos nu era. „Aș putea să te rețin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
putea să te rețin cu scrisoare cu tot”, i-a zis acesta. „Stăpânul dumitale va afla că nici nu ai ajuns până aici. Se poate întâmpla orice unui om care trece printr-o pădure.” Sigur pe el - poate pentru că citise răvașul pe drum sau numai pentru că adusese un plic nelipit, dovada unei încrederi deosebite din partea Castelanului -, Mesagerul nu s-a împotrivit: „Dacă doriți să vină Inspectorul...” Magistratul știa bine povestea cu pădurarul ciuruit de către Intendent. Și mai aflase de la egiptologul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
comparabil cu cel abătut peste cele două preaștiute cetăți păcătoase. După ce ai sodomizat după cum ai vrut Stațiunea, e-n putința ta să o faci una cu pământul. Forța creează dreptul. § Încă un afiș; cineva îți imită și scrisul. Desenele. Două răvașe pe note de plată; ultimul pe o somație. „În baza Decretului nr. 507 din...”, nume, adresă, sumă etc., ești amenințat că, dacă nu vei plăti în câteva zile, se va trece „la sechestrarea și vinderea averii mobile pentru acoperirea sumelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
luând locul concertului simfonic și vidul măsurând timpul. Răsturnare sau întoarcere a valorilor la locul cuvenit. Când are loc schimbarea și de ce, mintea mea fiind timbrul lipit pe scrisoarea către un destinatar necunoscut?! Dacă eu sunt timbrul, cine e destinatarul răvașului de noapte? Sau poate e ziuă și cineva scrie răspunsul. CAPITOLUL III SEARA C hiar în clipa în care Povestitorul aflat în Pleistocen lovea cu furie tavanul trecutului pentru ca cei din viitor să-și modeleze sunetele stațiilor de amplificare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
două minute am auzit-o făcând calea întoarsă. Aha ― de minune! Mihaela se afla acum în camera ei și fără îndoială citea scrisoarea. M-am furișat repede afară ca să cercetez cutia de scrisori. Plicul nu mai era acolo. Da, ridicase răvașul. Am revenit în cameră și am așteptat. O jumătate de ceas? Un ceas? Două? Chi lo sa? Oricum, aveam impresia că timpul își suspendase zborul ca în poezia lui Lamartine. ― Ce o fi făcând dincolo? Îmi răspunde, iubita? S-o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fi răsuflat din străfundul plămânilor. M-aș fi simțit cel mai fericit om de pe lume! Dar Mihaela, monstrul cu chip de om, nu voia, nu putea să înțeleagă. Ea nu știa decât una și bună: să-mi înapoieze la infinit răvașele. Să le citească, bineînțeles, și să le înapoieze. Până când, mă rog? Până cînd? Ajunsesem la a 15-a scrisoare respinsă și totodată la capătul răbdării. Nu m-am dat învins, nu ― în ruptul capului! Înainte! Mereu înainte! Perseverență până în pânzele
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de admirație. Din când în când exclama! ― Ce frumoasă e! Aici! Și aici... Acum, spune, ce face? ― E la Paris. S-a retras de mult din teatru. Nu m-a uitat însă. Ne scriem mereu, în fiecare lună câte un răvaș... ― Și n-ai vrea s-o revezi? Coleșiu o privi lung, clătinând capul a tristețe. ― Nu, nepoată. De ce să-i omor amintirea? O port în mine tânără și frumoasă, așa cum arăta acum o jumătate de secol când am cunoscut-o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am recunoscut numaidecât scrisul și, pentru că în momentul acela tocmai citeam un articol de ziar, am pus plicul de o parte ca să sfârșesc mai întîi lectura. Mai mult decât atît: am citit gazeta până la anunțurile comerciale. Uitasem cu desăvârșire de răvaș, când, într-un târziu, am văzut plicul nedesfăcut pe masă. Atunci am tresărit, ca în fața unei descoperiri neașteptate: ― Dacă n-am devorat rândurile ei din prima clipă, când scrisoarea a încăput în mâinile mele, înseamnă... Înseamnă... Am clătinat capul a
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
al albinelor superpolenizatoare, cu nisip fin din malul de miazăzi al lacului kanas, cu sticle pline de lacrimile urșilor clanului abenakis, cu fulgi și ouă de vulturi harpagornis, cu pungi cu dude de aur, cu lada în care sunt închise răvașele prințului shangdi di liwu, locomotivă este tigrul alb, drag ție, tigrul qilin, care într un suflet transportă trenulețul averii tale până la apa verde și dintr-un salt este în centrul insulei, tu până în zori așezi în stive toată averea ta
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fi egal iubite și respectate de miraculosul prinț shangdi di liwu. toți se vor putea adăpa cu dragostea sa din lacul tău secret, la miezul nopții, când apele sunt negre-albăstrui-închis. nouă în al cincilea loc: citești, de la cap la coadă, răvașele cavalerului tău încercat, răvașele celor zece zile împreună. apa îngheață în stropitoarea ta de petunii magice, apa fierbe în furtunul tău de udat trifoi cu cinci foi. apa ta, băută de când v-ați despărțit, se întoarce în izvoarele muntelui-sacru-al rugilor-celorcare-călătoresc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
respectate de miraculosul prinț shangdi di liwu. toți se vor putea adăpa cu dragostea sa din lacul tău secret, la miezul nopții, când apele sunt negre-albăstrui-închis. nouă în al cincilea loc: citești, de la cap la coadă, răvașele cavalerului tău încercat, răvașele celor zece zile împreună. apa îngheață în stropitoarea ta de petunii magice, apa fierbe în furtunul tău de udat trifoi cu cinci foi. apa ta, băută de când v-ați despărțit, se întoarce în izvoarele muntelui-sacru-al rugilor-celorcare-călătoresc. apa lacului kanas tremură
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
intensă. În șaua calului, pe când se apropia de un urcuș, trupul i se clătina. Deodată, Hanbei trase de căpăstru, ca și cum tocmai și-ar fi amintit ceva. — Kumataro, spuse el, mai aveam ceva de comunicat și am uitat. Voi scrie un răvaș și aș dori să alergi înapoi și să i-l dai lui Oyu. Și, scoțând o foaie de hârtie, mâzgăli ceva și i-o dădu lui Kumataro. — Eu merg înainte încet, ca să mă ajungi din urmă. Kumataro luă scrisoarea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
multă lumină. Avem și scaune... Se gândise să-l pună chiar pe unul dintre curioși să o parcurgă, iar el, în felul acesta, să fie atent la reacțiile fiecăruia, dar se temuse ca nu cumva lectorul să denatureze ceva din răvaș, fie și din greșeală. Cu voce sigură, neașteptat de nuanțată, sergentul a început să citească: Dragul meu A., De câteva săptămâni încoace mi se întâmplă un lucru nemaipomenit. Propria mea imagine nu mă mai ascultă! E vorba de imaginea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mai bună a conștiinței noastre de sine. Colorile (aici puterile) constitutive sunt una ș-aceleași în toți oamenii, rămâne acum în ce fel de compoziție și icoană încremenesc în sufletul fiecăruia, formând astfel monogramul vieței sale. Corpul nostru este un răvaș de drum al pulberei - un plan după care sângele intră și fuge din noi, și-n vremea acestii fuge noi naștem, creștem, trăim și murim sub sigilul unei forme oarecari, unitatea noastră, simțirea că suntem aceiași ce am fost și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
adevărată bête noire a publicistului politic Ion Vinea, este motivată ironic: premierul liberal îl atacă printr-o scrisoare extrem de acidă pe Barbu Ștefănescu-Delavrancea, acuzat de a fi publicat secrete diplomatice („Bilet domnului Delavrancea“): „dece atîta deranj, domnule Ștefănescu, ca să tipărești răvașele d-tale în Epoca. Mai bine lăsai pe gazetari să scrie de-ale lor cum sînt ei, tot au mai mult meșteșug la scris. Unde pui că le-a citit toată lumea, și acum tot publicul s-a amestecat nepoftit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anunț la difuzor. Dintr-un buletin de știri. Dintr-o predică. De la un muzicant de pe stradă. Poți să te molipsești de moarte de la un program de teleshopping. De la un profesor. De la un fișier de pe internet. De la o felicitare. De la un răvaș dintr-o plăcintă. Un milion de oameni pot să se uite la o emisiune TV, iar a doua zi de dimineață să fie morți cu toții, din cauza unui slogan publicitar. Imaginați-vă panica. Imaginați-vă o nouă negură a istoriei. Exploratorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
un picior pe celălalt, anunțând și sonor, printr-un croncănit grav, Îndeplinirea misiunii sale și mai ales faptul că-și dorește simbria meritată, totdeauna sub forma unei bucăți de caș dulce, cântărind cât jumătate din greutatea Zoiței și după ce preda răvașul și Victor Îi spunea „liber”, pleca spre familia și iubirile sale. Căldura cu care Cel-de-Sus binecuvânta coacerea grâului se mai potolise. Între marea galbenă cu valuri lente de grâu pârguit, ale cărui boabe mășcate trimiteau prin antene țepoase, În toate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
limbă. Biletul fusese scris încă de cu seara și bâjbâi în buzunarul adânc al pantalonilor cu care era îmbrăcat, ca să îl găsească. În pom mai erau batiste și nasturi tăiați de către pelerini de pe haine, mătănii în șirag și foarte multe răvașe, de aceea dorința lui se pierdu între celelalte, chit că era atât de răscolitoare și de ciudată: „Dacă tot trebuie să dispar din Yazd, fă să nu mă întorc niciodată...“. Omar presimțea cum în trupul lui, ce avea să nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
legi menit să confere stabilitate și coerență imperiului ce se Întindea de la Pella până aproape de Gange. Era ținut la curent cu progresele Înregistrate de Aristotel și de discipolii lui, primea regulat mesaje de la Înțelept și-i trimitea, la rându-i, răvașe cu observații, Îndreptări și sugestii de o pertinență care, uneori, Îl lăsau pe Aristotel mut de admirație. Dar elaborarea Codului lui Alexandru n-a putut fi ținută până la capăt secretă. Unul dintre ucenici, amețit de vin și de orgoliu, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]