497 matches
-
de simplu, însă, să ajungi în acest loc splendid. Și plin de paradoxuri. Aici și poșta se supune nu preciziei, ci hazardului. Căsuța prietenilor mei se află pe o stradă fără nume. Și nu are nici număr. Dacă trimiți un răvaș, scrii numele proprietarului, satul, comuna și județul. Cînd ajunge și, mai ales, dacă, asta este deja problema expeditorului. De fapt, și stradă este cam impropriu spus. Deși în registre figurează ca drum județean, care presupune o anumită îngrijire, nu zic
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
ELENĂ Sibiu, str. Aleea Sevis, nr. 2 țel. 422573 223306 PLITEA IRINA BIANCA Sibiu, str. N. Iorga, nr. 49 POP DELIA MARIA Orlat, Str. Livezii, nr. 250 țel. 571194 RĂU MARIA Sibiu, str. Oștirii, bl. 10, ap. 50 țel. 233375 RĂVAȘ DORINA FILOFTEIA Sibiu, str. Forjorilor, nr. 23 țel. 069 238051 ROMÂN DANIELA ANGELICA Sibiu, str. Rahovei, nr. 6, ap. 10 țel. 069/442341 ROSIANU N MIRELA Sibiu, B-dul V Milea, nr. 6 ROTARIU CORINA MAGDALENA Sibiu, str. Ana Ipătescu, nr.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Băii nr. 12 ap. 13, BL. v2, SC. B țel: 365044; 0742357429 19209 GRABAN ADELA LĂURĂ (n. 1975) Cluj-Napoca, Str. Fabricii de Zahar nr. 8 bl. S15 ap. 17 țel: 445113; 0723141687 20757 GRUITA ALINĂ DANIELA (n. 1973) Cluj-Napoca, Str. Răvașului, nr. 14, bl. 14, sc. 1, ap. 1 țel: 426457; 0745007076 19940 HOTIU GABRIELA (n. 1964) Cluj-Napoca, Str. A.Vlaicu nr. 23 bl. V13 ap. 20 țel: 446180; 0723252061 20761 ILEA GABRIELA (n. 1966) Turda, Str. Ocnelor nr. 10 țel
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
str. Rahova, bl. 10, ap. 38 țel: 0722393620 13112 MERUT NICOLETA DANIELA (n. 1963) Sibiu, C-lea Dumbrăvii, bl. 18/6 țel: 243696 23092 NAGY ANGELICA (n. 1966) Sibiu, str. Semaforului, bl. 19, sc. B, ap. 73 țel: 246896; 23884 RĂVAȘ DORINA FILOFTEA Sibiu, str. Forjorilor nr. 23 țel: 238051; 0727767039 23881 ȘERB LIVIANA (n. 1970) Sibiu, str. Bungardului țel: 247187 13166 SZEKELY ANA CORNELIA (n. 1953) Sibiu, str. Lungă, bl. 12/7 țel: 222904 6747 TABAN MARIA FLOARE (n. 1958
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Sibiului nr.44 bl.7 scB ap.14 țel: 846258 0765278780 6705 PRODE DUMITRU (n.1949) Tilișca, Str. Iugesti nr.217 557280 țel: 554224 0748436276 6711 RADU EMILIA (n.1946) Sibiu, Str. Ștefan Cel Mare nr. 51 țel: 436451 23884 RĂVAȘ DORINA FILOFTEIA (n.1958) Sibiu, str. Forjorilor nr.23 țel: 238051 0727767039 18297 ȘERBAN ANA (n.1938) Sibiu, Str. Dârstelor nr. 22A țel: 213916 0743019503 25521 SERFOZO EMILIA (n.1949) Sibiu, str. Câmpului nr. 23 țel: 221692 0743805130 6728 SOAITA
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Calea Craiovei, 19 țel: 0729932455 25954 POPESCU ADRIANA (n.1953) Rm. Vâlcea, Str. M.I. Antonescu nr. 1, bl. B2, ap. 8 țel: 0748794439 25955 POPESCU ORTENZIA (n.1950) Rm. Vâlcea, Str. G-ral Magheru nr. 8, bl. S1, țel: 0741012353 16436 RĂVAȘ ECATERINA (n.1969) Loc. Alunu Județul Vâlcea țel: 0722459806 20596 ROȘCA CARMEN (n.1963) RM. VÂLCEA, str. Dacia, nr. 7, sc. B, ap. 20 țel: 0250727495 25956 ROȘU NICOLETA CERASELA (n.1965) Rm. Vâlcea, Str. Rubinului, nr. 2, bl. A53
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Lingurarilor) nr. 5, 20, 22, 24, 26, 39, 40, 42, 44, 48, 61, 70, 99, 105, 110 - 116, 120 - 126, 130, Str. Priveliștii Str. Prof. Nicolae Mărgineanu Str. Prunilor Str. Putna Str. Radu Stanca Str. Rapsodiei Str. Rațiu Ioan Str. Răvașului Str. Republicii Ale. Retezat Pța. Romană Str. Samuil Micu Str. Saturn Drm. Sălicei Str. Sebastian Bornemisa Str. Sergiu Celibidache Drm. Sf. Ioan nr. 200 Drm. Sf. Ioan casele F.N. Str. Sighișoarei Str. Silviu Dragomir Str. Sputnik Str. Șoimului Str. Ștefan
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
judecătoriei era la preot acasă. Actul de împăcăciune era scris de preot și semnat de cei trei jurați (și prin punerea degetelor). Satul avea și o magazie de rezervă. Cheile și evidența magaziei erau la preot. Oamenii care călătoreau aveau răvașe scrise și semnate de preot și aleșii satului. Începând cu anul 1829 preotul ținea evidența populației din sat. Lunar evidența era predată zapciului plășii și mai departe Divanului. Pe lângă acestea preotul strângea veniturile pentru dotarea bisericii. Așa au fost organizate
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
2,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Cele mai vechi date despre localitățile comunei Plopșoru datează din anul 1496, din Hrisovul din 30 iunie, cănd Vlad Călugărul confirmă lui Român Jitiianu stăpânirea peste moșia Izvoarele. -•Piscuri - Intr-un răvaș de jurători, din 11 iunie 1625, al lui Berivoe din Brănești, în pricina unor datorii, printre jurători este și „din Piscuri, Grozav”. Satul Piscuri este atestat documentar în anul 1601.Începând cu anul 1750 numărul locuitorilor satului a crescut aceștia
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
al poeților francezi din epocă. Ducele i-a acordat acordat găzduirea, clemența și protecția sa, publicându-i totodată și trei dintre balade, într-o colecție de versuri, într-unul dintre manuscrisele sale, este vorba de "Balada contradicțiilor", "Balada franco-latină" și "Răvaș Mariei de Orléans". <poem> "En mon pays suis en terre loingtaine (...)" "Je riz en pleurs et attens sans espoir (...)" "Bien recueully, debouté de chascun." </poem> Pinkernell arată că ulterior, prin octombrie-noiembrie 1458, Villon a încercat să reintre în grațiile ducelui
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
schimbări fonetice constau în: În principiu, limba română are o [[ortografie fonemică]]. Cu toate acestea, ortografia contemporană prezintă o serie de [[Ortografie fonemică#Limba română|excepții]] de la principiul fonetic. Limba română a fost scrisă în istoria sa cu răbojuri sau [[răvașe|vechi „rune“ europene]], [[alfabetul latin|alfabete latine]], [[alfabetul grec|grecești]], [[Alfabetul glagolitic|glagolitice]], [[alfabetul chirilic|paleo-slave]], [[alfabet de tranziție|alfabete de tranziție]] și în final din nou latine. Despre epoca și formele adoptării [[alfabet chirilic|alfabetului chirilic]] în scrierea limbii
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
Roșca. Administrația militară rusă, la 25 dec. 1772, găsește aici 29 de gospodării, proprietar al moșiei fiind căpitanul Ion Miclescu. Însă iar urmează șiruri lungi de împărțeli, mărturii și dăruiri, pretendenți la moșie izvodindu-se cu duiumul. Chiar și din răvașul descoperit de L. Boga, scris de un oarecare Mihai Veisa din Iași moșului său din Mihăileni, care, de asemenea, pusese ochii pe această moșie, aflăm că acesta ar trebui să-și astîmpere pofta, deoarece Teodor Balș, ruda lor, "nu are
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
și polona); Însoțitorul (român), (reeditări în 1989, 2004); Obligado (român), (reeditare în 1997); Căderea în lume (român), (reeditare în 1994); Barbarius (român); Istorisirile Signorei Sisi (român), Destinul cuvintelor (publicistica); Alte pretexte (eseuri); Caftane și cafteli. Prepeleac doi, trei; Morbus diaboli; Răvașe din Kamceatka. Prepeleac cinci; Memorii din când în când, vol. I-II; Trompete după-amiază; Memorii din când în când, vol. I, ÎI, III; Memorii întârziate; Memorii vol. V: Vederi din Prepeleac. La 23 mai 1995, Consiliul Local Urziceni i-a
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
carte bună de citit, după plac, pe o bancă într-un parc sau pe un acoperiș, în tramvai sau într-o cabană alpină, de la mijloc, de dinapoi înainte, de dedesubt spre manșeta de sus, ca almanahurile și calendarele străbunicilor, ca răvașele și scrisorile, ca telegra-mele de presă”. La împlinirea vârstei de 70 de ani, în 1998, primește Premiul Opera omnia al Uniunii Scriitorilor, iar în 2003, la 75 de ani de viață și 60 de activitate literară neîntreruptă, a fost sărbătorit
Mircea Horia Simionescu () [Corola-website/Science/297623_a_298952]
-
reședința lui Mihail Kogălniceanu în secolul al XIX-lea, iar în timpul războiului l-a găzduit pe compozitorul George Enescu. În această perioadă colaborează cu intelectualul de stânga Vasile Morțun și, împreună cu el și cu Arthur Gorovei, fondează și editează revista "Răvașul Poporului". În 1921 devine membru al Academiei Române. Doi ani mai târziu, își ține discursul de recepție, în care face aprecieri pozitive fată de folclorul românesc în general și de poezia populară în special. Reîncepe colaborarea la revista "Viața românească", alăturându
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
voievodului Petru Rareș: bisericile Sf. Gheorghe din Botoșani (1551) și Uspenia (1552). La sfârșitul secolului XVI cârmuirea orașului revenea unui vornic numit din partea Doamnei, care avea sarcina să strângă veniturile ei, să judece pricinile, să păzească liniștea și să scrie răvașe în numele târgului. Pe lângă vornic funcționa un consiliu orășenesc, format dintr-un șoltuz și 12 pârgari aleși de comunitate. O administrație bine pusă la punct, va funcționa în Botoșani după 1820, când orașul nu va mai fi apanaj al Doamnelor. Botoșaniul
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
zorile, / ochii cu livezile, / sânii cu zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă, Balada fetei de la Jiu, Balada fratelui care-a murit de ciumă" etc. Cercul literar de la Sibiu și «resurecția baladei» din mai
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
pe baza aflării informației necesare pentru lupta. Aristotel atrage atenția la puterea efectului dramatic al îmbinării scenei de cunoaștere cu vicidisitudinea. Vicidisitudine se numește schimbarea bruscă în soarta personajului dramei - inversul celor ce se așteptau a se întâmplă - așa cum un răvaș care trebuia să liniștească se adeverește a fi îngrozitor. Se desfasoara după lupta încheiată. uneori protagonistul tragediei, șocat de lovituri distrugătoare, panicat se aruncă când într-o parte când în alta, dar dacă manifestarea exteriorizata a personajului nu este posibilă
Structura textului dramatic () [Corola-website/Science/322438_a_323767]
-
Shemer. Rahel a început să compună versuri din copilărie în limba rusă, dar majoritatea creației ei literare a scris-o în ebraică. Cea mai mare parte a poeziilor le-a scris în ultimii șase ani de viață, adesea pe mici răvașe adresate prietenilor ei. În anul 1920 ziarul „Davar” i-a publicat prima ei poezie „Stare de suflet”. Ulterior majoritatea versurilor ei au fost publicate treptat, săptămânal, în acest ziar, și foarte curând au devenit populare în mediul evreiesc de pe tot
Rahel Bluwstein () [Corola-website/Science/327502_a_328831]
-
luni și amendă de 400 de coroane, atât pentru el cât și pentru ziar. În anul 1897 debuta în coloanele ziarului „Tribuna” din Sibiu, cu articolul „Ideia Română”. Colaborează, apoi, regulat la „Tribuna”, „Românul” (Arad), „Revista culturală” (Blaj), „Lupta” (Budapesta), „Răvașul” (Cluj), „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Revista culturii” (Craiova). În anul 1907, Cassiu Maniu adresează șase scrisori istorice, în limba franceză, lui Bjørnstjerne Bjørnson, în care expunea drepturile românilor asupra întregului teritoriu cuprins între Tisa și Nistru. După ce a citit scrisorile, Bjørnstjerne
Cassiu Maniu () [Corola-website/Science/324042_a_325371]
-
a scris multe și variate articole, cărți de popularizare, a ținut conferințe în cadrul Astrei și a colaborat la mai toate revistele și ziarele ce apăreau în Transilvania. Și-a început activitatea ziaristică încă de pe băncile liceului. Trimite la revista literară Răvașul (1906) de la Cluj prima lui schiță: Jalea pădurarului și pentru a nu fi deconspirat își alege un nou nume: Melin care îl va păstra pentru tot restul vieții. Tot aici trimite în 1906 schița Îmblătitul. În decursul anilor a folosit
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
fost directorul Gimnaziului mixt din Ocna Mureș. A murit la mai puțin de un an de la moartea fratelui său Alexandru, fiind înmormântat la Ocna Mureș. Piese de teatru: Colaborări: Conferințe: Activitatea ziaristică și-a început-o în 1906 la revista Răvașul din Cluj, semnând cu pseudonimul A. Melin, apoi publică în Comoara satelor; Gazeta Transilvaniei (Brașov), Tribuna (Arad), Solia satelor (Cluj), Cosânzeana (Orăștie), Ramuri (Craiova), Foaia Scolastică, Cultura creștină, Unirea și Unirea Poporului Blaj (aceasta din urmă a întemeiat-o împreună cu
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]