2,788 matches
-
romanelor tale", nu mă tolerează vocea de-a doua. În loc să am coșmaruri cu ploi de gheață (freudist, s-ar descifra așa: o imensă nevoie de tandrețe, un uriaș rezervor afectiv neconsumat), în loc să mă simt ca pielea de pe tobă, bătută și răzbătută pînă la a nu mai ști dacă a fost vreodată animal viu ("L'animal que donc je suis"), în loc să tot aud nebunește liniile vitraliului, scîrțîind, scrîșnind, o să mă duc la Dorobanț. Ar trebui să fie simplu să ne așezăm la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în mici încrețituri, ce în curând se vor destinde în lacrimi. Atunci am înțeles pe dată cauza înșelăciunii mele: fecioria ei atârna lâncedă de un trup ce a învins de nenumărate ori în gând sau în vis patimile iubirii. Pasiunea răzbătea prin toate orificiile ei, dorința făcea tot mai mult loc păcatului, fie el mental, oniric sau manifest. Și în aceeași patimă nestăvilită și înșelată am intuit imediat șansa mea de salvare. La capătul a câtorva nopți, în care fecioria ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
putredă și lipicioasă, ba adulmeca mirosul lor vetust de pergament și smirnă. Era ceva familiar în mirosul lor, ceva ce-i venea de foarte departe, din copilărie... Din patul străbunicului îi venea, din patul pătrățos, tras în mijlocul camerei, din el răzbătea acel miros. Își amintea agitația din jurul patului stătut, din care străbunicul nu s-a urnit preț de câțiva ani; acolo mânca, își făcea nevoile, primea vizitele rudelor apropiate și depărtate, ba chiar tot acolo mai și dormea sporadic, scurt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
înșală. Din nou Damiel. Despre bolile sufletului Peste câteva luni, îl întâlnește din nou pe Damiel. Ea nu mai arăta bine, figura ei părea fără vârstă, devenise o mască a neliniștii și a disperării, ca un strigăt al cărui ecou răzbate dincolo de timp. Nu. Nu-mi merge bine! răspunde ea. Mai precis îmi merge chiar foarte rău. Mi s-au dat, fără echivoc, trei luni de trăi, am primit aproximativ același răspuns din mai multe părți. Se pare că asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ar fi putut, cândva, cineva să-i descopere gândurile, pasiunile și dorințele. Pentru prima oară jurnalul și-a găsit o întrebuințare practică în viața ei. Acum avea un sens și mai ales o finalitate. Viața ei avea poate să nu răzbată dincolo de capătul celor trei sute șaizeci și cinci de zile ale acelui jurnal cu șnur roșu și coperte de piele, pe care i l-a dăruit Damiel, chiar înainte de-a porni în călătorie. Cam de două ori pe săptămână, trimitea câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
actului gândirii (ideile se mișcă uimitor de repede), ci din inconvenientul de a trebui să exprimăm ceva altfel decât ne-ar veni în mod natural, din considerente de cenzură a limbajului și a contextului impropriu în care ideea trebuie să răzbată vie și nealterată. Totuși copiii par să savureze din plin acest fenomen de dislocare a limbajului. Ei transgresează cu nepăsare barierele etnice prin acea magie a jocului ce construiește un limbaj universal, spontan, adesea inventat. El se impune cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vorbele lui... Ploaia bate temeinic în streașină, mă liniștesc dintr-o dată, deja știu că am să adorm în următoarele minute. Burta mea ascuțită, dezumflată pe-o parte, respiră ca o bășică spartă; copilul adormit și ploaia invită la somn. Întunericul răzbate prin toate orificiile feței; îl expir lent, ca pe un fum, gura și nările se umplu de gustul ploii, pleoapele se apleacă ușor, înlăuntrul lor. O lumină albă, de zori, dislocă întunericul și mă umple pe dinăuntru. Copilul meu doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
era implicat în cele mai senzuale și complexe dispoziții erotice. Și Tanti Eugenia se abandona total acestor stări din ce în ce mai exacerbate și nestăvilite. Atât că ele erau curmate brusc de vizita ce-o făcea duminica părintelui-confesional. Oprobriul și tonul punitiv ce răzbătea prin vocea de bariton a părintelui, flagelarea conștiinței ei vinovate, biciuirea fiecărei fibre ce a participat simbolic la păcat aveau aerul s-o proiecteze din nou în realitate. Păcatul se dovedea cu atât mai mare cu cât D. a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o necunoscută ascunsă, încercând să-l descopere în calcule, în alcool, în femei, când cugetând fără gând, demoralizat, uscat, într-o totală separație de inspirație. Dacă s-ar fi întors în clipa aceea și s-ar fi văzut delirând, căutând, nerăzbătând prin hățișurile junglei în care venise fără ca cineva să-l cheme, aruncat de undeva, aici, de cineva, mereu nedescoperit dar căutat asiduu, trimis degeaba sau intrus pe tărâm necunoscut, ar fi azvârlit caietul și ar fi strigat dublului din viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
locul de muncă împreună cu menajeria mea și îi arătă cu mândrie, luminate cu o lanternă uriașă, cuștile de oțel. În spatele gratiilor, Gustav văzu pe Any Palade sărutându-se cu el pe o bancă în Grădina Mare, lângă gardul Patinoarului, de unde răzbătea rumoarea și o melodie de Florin Bogardo, părinții săi ducându-l de mână la Liceul în care îi recunoscu înșirați în pluton pe Mihai, Hugo, Any Palade, Chirilă, Halipa, Năsuc, Samaliot, Stoian, Teodor, Nilă, Prunilă și, dând târcoale pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o firmă care stă să cadă, pe care e scris cu litere galbene, scorojite, Feroviarul, și se oprește în prag. Să intre, să nu intre? O fi vreo bombă ordinară, se gîndește zgîindu-se la ușa din lemn din dosul căreia răzbat înjurături și vociferări. Cam asta este diferența, i-ar fi spus Bătrînul dacă ar mai fi fost posibil să fie împreună, și Roja se hotărăște brusc, apasă clanța jegoasă și pășește înăuntru ca venit dintr-o altă lume. La Nord
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
numai să fie așa cum spui, își păstrează un semn de îndoială în glas. Cîți sînt, vrea să întrebe Angelina, simțind nevoia să mai facă puțină conversație, dar este întreruptă de un zgomot amestecat de bufnituri și sticle făcute țăndări care răzbate de undeva de la parter. Nu vă speriați, le liniștește Delfina ciulindu-și urechile, încercînd să-și dea seama despre ce e vorba, o fi fost încuiată ușa de la intrare și n-au avut încotro decît să spargă geamurile ca să poată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o ureche și i-ar fi ieșit pe cealaltă. „Pui de lei, imn gărzilor patriotice“, „Tineret pe șantier“ și, aproape de final, „Spre comunism în zbor“. Ăsta da cinism, zice Bătrînul, gîndindu-se la fundul coșului de gunoi, la duhoarea acră care răzbate prin capacul de plastic care o acoperă. Eu eram aici, își aminti brusc, ieșisem în balcon, așteptînd să se întunece ca să privesc stelele. — Noapte albastră, bați la fereastră, începe Gulie să fredoneze melodia lui Gabriel Cotabiță, vă mai aduceți aminte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu elicopterul acela manevrat de trădătorii de neam și țară, ca mai apoi să fie executat ca un cîine împreună cu consoarta sa. Trebuia să găsească cît mai repede un răspuns. — Tot nu ai scăpat de obsesia cu ciorapii? Vocea ei răzbătu pînă la el odată cu zgomotul făcut de capacul veceului pe care îl trînti pentru că abia se mai putea ține. Fusese cît pe-aci să se scape pe ea în timpul coitului, dar se abținuse numai pentru a nu-i curma lui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ureche, și firul răsucit atîrnînd în aer. Gulie și Tîrnăcop se trîntesc de-o parte și de alta a mesei de bucătărie pe două taburete șubrede, frînți de oboseală. — Tot nu vrei să te lași păgubaș, se aude vocea Bătrînului răzbătînd prin peretele sufrageriei. — Cum de nu v-ați culcat pînă acum? spune Gulie, privind la pachețelul de ceai verde Terapia, pe care Dendé se pregătește să-l desfacă cu dinții. — Să dorm? îi răspunde Bătrînul, punîndu-și în mișcare scaunul cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aruncate prin toate colțurile încăperii. Închise ochii, dar îi deschise din nou imediat. Își dădu seama că nu era ajutat decît de un fascicul firav de lumină venit de afară de la o lampă de iluminat public, care abia reușea să răzbată prin fereastra plină de praf și stropită cu tot felul de impurități. — Unde sînt restul? reia Roja, căutînd privirile Părințelului. Știe cineva de ce au dat bir cu fugiții? întreabă, luptîndu-se să-și păstreze calmul. — Au făcut pe ei de frică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
calcul simplu, mai rău nici nu puteai să nimerești decît într-o fundătură ca asta, ce loc perfect de observație, care mijloc al acțiunii? Peste ochi i se așterne și mai dens întunericul nopții, privirea abia mai poate să-i răzbată la cel mult zece, douăzeci de metri în față, încearcă să și dea seama ce se întîmplă acolo folosindu-și imaginația, m-ați tîrît după voi într-o văgună, nemernicilor, le-o spune în față, dar fiți siguri că la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ceea ce mă încîntă cel mai mult este faptul că au reușit să-și impună o atitudine diferită față de bani și că o parte din banii obținuți sînt folosiți pentru a face bine celor din jur. Merită să auzi satisfacția ce răzbate din glasul lor. Au scăpat de datorii și au descoperit noi surse de venit. În marea lor majoritate, au învățat să le placă banii cu adevărat și să se simtă confortabil avîndu-i. Dar mai sînt și cei care au venit
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
au datorii este că nu au destulă încredere în forțele proprii. Cel care are datorii, dar are și o mare încredere în sine știe că singura soluție este să facă eforturi maxime. El își dă seama că nu mai poate răzbate dacă are aceleași expectanțe. De fapt, expectanțele determină ceea ce vom obține. Oamenii care așteaptă mult de la viață sînt și cei care oferă mult vieții. Jonathan Swift spunea cu ironie că: "Binecuvîntat este cel care nu se așteaptă la nimic, pentru că
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
gata să explodeze și coada Înfoiată a Conu’lui Bazil, petele florene și abilitatea de excelent vânător de vrăbii ale lui Ipsilanti, motanul care torcea, pe pernă lângă Va și pentru Va, cele mai frumoase vise cu care băiatul va răzbate prin multe anotimpuri, două secole, două milenii de istorie și ...atâtea iubiri. De cele mai multe ori, imaginile vechi difuzau unele În altele, se suprapuneau și se anulau reciproc și dureros pentru suflețelul În care sunau simultan mii de clopoței cu tonuri
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
transformări sau, Îi apărea un zâmbet cald care, Încet-Încet, se transforma Într un râs copilăresc și creștea până la o succesiune de hohote cristaline ce topeau toate necazurile și neajunsurile fetelor, iar Ochenoaiei Îi oferea certitudini pentru evoluții bune În viitor: Răzbate el, că-i bărbătosul Ochenoaii! Lupu, un câine inteligent și docil, și-a amintit de Va, sau numai s-a prefăcut, și a acceptat prietenia de la prima propunere, s-au jucat și și-au făcut promisiuni ca astfel de momente
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dinspre birou la lift, el se împiedică de mocheta ușor ridicată. Ea se repezi să-l ajute, se dezechilibră și veni cu sânul tocmai sub cureaua lui. Se îndreptă repede, sprijinindu-și însă o mână pe pieptul acestuia, fierbințeala palmei răzbătând instantaneu prin cămașa subțire de vară. Se scuză și, respectuoasă, se repezi în lift.“ Cu un efort de imaginație, reușim să o vedem pe Lia „cu sânul tocmai sub cureaua lui“. Și dacă ne mai și amintim că sânul are
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
individualitatea poetului. Este ca și cum cineva, ori de câte ori ar vrea să comunice cu semenii, ar învârti la manivela unei boîte à musique, emițând mereu aceeași melodie. Trist sau vesel, apatic sau entuziast, George I. Nimigeanu învârte la manivela retoricii lui, din care răzbate un discurs liric grandilocvent apodictic, needificator și neemoționant: „Rememorând Tiparul Prim - lumina / - când sufletul în calea ei se-așterne - / ridică oare vălul îndoielii? // Ce tâlcuire-n legea ei ne cerne? // Că ntre nedumerire și-ntrebare / vecia putrezește înflorind / Încât pustiul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
circulație, în 2006, de ed. MJM din Craiova): „Perimetrul copilăriei poartă sigiliul incantației. Din acest orizont emană suflul energetic, ce urcă, în legănare evanescentă, spre bolțile sfințeniei. Complexul material al acestui perimetru constituie matricea ce-i păstrează inalterată configurația de unde răzbat invitațiile perene la meditație. În acest ambient originar, totul se înscrie proporționărilor simfonice.“ Un premiu pentru umor involuntar merită însă mai curând autoarea postfeței, dr. Sorina Negruț, care consideră că drama personajului principal este o problemă de O.R.L. Ea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cărămidă, butoaie ce nu mai apune din ce În ce mai mari, pe măsură ce te afunzi În grotă. Meșteșugul cultivării viței și al stoarcerii vinului nemții l-au adus din Valea Dunării Superioare și de pe țărmurile Mării Suabiei. Pare se că, În Europa, vița-de-vie nu răzbate la nord de linia care unește Tokaj cu Sătmarul, ținut unde oricare așezare nemțească ar fi putut să-și sape boierește un iaz pe care să-l umple cu vin. Nu departe de Rătești, către est, răznite de la șoseaua principală
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]