4,052 matches
-
decât Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră, plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile se accentuau din ce în ce mai tare. Nu mă deranja mărimea lor, ajunsă la un metru înălțime, ci faptul că veneau dinspre mal spre larg. Tangajul bărcii îmi provoca neplăceri la stomac și amețeli, însă eu încercam prin
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
nici o intenție, cum avea câteva bomboane mentolate în mână i-a dat una și Fetiței și văzând cu câtă plăcere o savurează cerând alta, mereu a căutat să aibă la îndemână câteva. Acum crescuse și numărul de păsări, mai ales rațe și gâște care se bucurau de apa canalului din spatele curții. Cum se săturau de bălăcit, o luau în pas legănat, una în spatele celeilalte precum soldații la instrucție, la păscut iarbă grasă pe întinderea fostei bălți a Ialomiței, asanată și cultivată
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
mine? Am rămas încremenit ca în desenele animate! Îmi place să pescuiesc, sunt pescar, ăăă, scuze, sunt cel mai mare pescar în viață, dar iarna, la copcă? Brrrr, mulțumesc, nu! Prefer când soarele își aranjează mustața în luciul apei, când rațele se bălăcesc la marginea stufului de pe malul celălalt, cînd în apa mică și caldă de la picioarele mele sticlesc nălucile de argint ale puietului, când apusul e ca o pată de sânge rămasă pe omăt la Ignat... Ignat, iarnă, îngheț... Nu
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
și se gândește la apoliner, la andrebreton și la orânduiri sociale, nemuritoare, de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile tac, două rațe, mac, mac, apoi două revolvere pac-pac, filmul de la televizor, prost, senzațional, înfiorător, însă totul s-a cam terminat, ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ta te-a cam trădat... Toate-au
CHESTIA CU PAC, MAC ŞI TAC! (DICTEU) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366981_a_368310]
-
stațiunii turistice Gura Humorului. De la ouă închistrite sau decorate cu mărgele, la pălării de vânătoare cu ornamente meșteșugite Ouălor închistrite sau decorate cu mărgele (ouă de găină - cu prețuri cuprinse între 5 și 20 de lei, de gâscă și de rață - care se vindeau de la 10 la 25 de lei, sau de struț - la care prețul ajungea de la 200 la 500 lei) li s-au alăturat în expoziția cu vânzare și alte produse realizate de meșteri populari. Puteau fi văzute împletituri
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA GURA HUMORULUI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349570_a_350899]
-
la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Ouă încondeiate, pictate sau cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii încondeietori Saghin Ecaterina din Vatra Moldoviței, sau de Ileana Hutopilă din Ulma, cele pictate ale rădăuțeanului Florin Bejinari, sau ouăle cu motive decorative din mărgele realizate de Elena Gheorghian din Suceava s-
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
artificială sterilă Decizii istețe în laboratoare Pe sub pământ, pe sub ocean Să nu se știe, să nu se vadă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă prin sufletul „ Raței Oacheșe” Pian avea mătușa acordat în cadența râului cu toboșari Peste prerii adormite Acolo și-a dus fiul@soața peste pietre și bolovani Acolo și-a dus nepoata în ținuturile roșului aprins Acolo și-a dus nepotul O viziune avusese
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
nici o intenție, cum avea câteva bomboane mentolate în mână i-a dat una și Fetiței și văzând cu câtă plăcere o savurează cerând alta, mereu a căutat să aibă la îndemână câteva. Acum crescuse și numărul de păsări, mai ales rațe și gâște care se bucurau de apa canalului din spatele curții. Cum se săturau de bălăcit, o luau în pas legănat, una în spatele celeilalte precum soldații la instrucție, la păscut iarbă grasă pe întinderea fostei bălți a Ialomiței, asanată și cultivată
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
colorat, cum se purtau prin satele ialomițene. Nu-i venea să creadă că s-a întors fiica sa acasă, chiar dacă numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea s-o opărească, s-o jumulească și să facă o supă și un ostropel, cum îi plăcea Săndicăi, cu bucățile de carne prăjite la ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
de peste o săptămână. - Te mai zgârii tu pe mâini prin corzile astea? Lasă că nu mai am mult și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
astea? Lasă că nu mai am mult și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care îl ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte. Câine nu mai aveau. Murise. - Vasile, ia toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
moare o găină dintre câteva zeci de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-a dus la magazie, de unde a venit cu o carafă cu un vin rozaliu, puternic parfumat, din care săreau stropi din cauza acidității, ca la borsec când desfăceai dopul la sticlă. Dorea să bea un pahar cu vin, împreună cu
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
Louis XIV; cavou Napolen, Muzeul armelor) → Bd. Invalizilor → Bd. Montparnase → Parcul Montsouris → Galeriile La Fayette (I) → Turnul Montparnasse (56 de etaje pe 210 m) → Atelierul de Arte Frumoase → Palatul și Grădina Luxembourg (1570; muzeul închis; sculpturi, Fântâna Medici, Lacul Octogonal, rațe, flori) → Cartierul Latin → Panteonul (dedicat Sf. Geneviève în 1744 de Louis XV, bolnav de gută; fronton, vitralii, în centru pendulul lui Foucault; după Revoluție dedicat marilor oameni: Voltaire, Hugo, Zola, Dumas père, Braille, Marie Curie...) → Saint Etienne (biserică superbă) → Musée
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
hârtie, care pe simbrie, dar pe Internet, omul e discret. Actul inițiatic nu mai este practic, actul sexual nu mai e actual. Supraviețuire, șekspiri și șekspire, ah, tremeduos, totul e pe dos, dosul e în față, sub braț cu o rață, iar monotonia nu e România, multiplicitatea a-mbătat cetatea. Boris Marian Referință Bibliografică: La gardul mileniului, / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LA GARDUL MILENIULUI, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349848_a_351177]
-
decât Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră,plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile se accentuau din ce în ce mai tare. Nu mă deranja mărimea lor, ajunsă la un metru înălțime, ci faptul că veneau dinspre mal spre larg. Tangajul[ii]bărcii îmi provoca neplăceri la stomac și amețeli, însă eu încercam
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
poetului Optimistul scai așteptând coada oii întreaga viață Mânerul spadei altădată lucitor - ars de rugină Greierul ieșind sub cerul senin: cri! cri! - sus luceafărul Floare-de-colț în vârful Rarăului - sfântă cocardă Soți muzicieni - ea zilnic cu trompeta el cu trombonul În jurul raței - o mână de grăunțe stelele-n unde Cad castanele - greierașul se teme de-un asasinat Corbu-n travesti cântând ca turturica - sosesc vulturii Urme pe prispă hoțul furând umbrela - toamnă târzie Sosesc berzele vin din sud cu prunci în cioc - teroare
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
pe coadă diverse motive: soarele, cocoșul, pupăza, dragobetele (două pupeze îndrăgostite). Arta încondeierii ouălor emblematică pentru zona Bucovina este reprezentată de persoane din mai multe localități, fiecare având stilul ei de lucru. Negură Marioara din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de rață, găină, gâscă, prepeliță, struț, în culori cerate, negru și nuanțe de maro sau în combinații de roșu cu maro, negru cu roșu. Tradițională este culoarea albă și se lucrează pe rând cu fiecare culoare numai pe ceară fierbinte. Un alt
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de busuioc așezat tot de Bunica deasupra Icoanei Maicii Domnului. Toată această atmosferă de înaltă și dumnezeiască Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare cu ciorbă de pui, curcanul rumenit, friptura de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
crengi de fag înverzit, în ajunul Zilei, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe-Ocrotitorul Primăverii, flamura verde a nemuririi, ca simbol al veșnicei slave a Mântuitorului Hristos. În spatele casei erau rând pe rând: curtea păsărilor țanțoșe în apanajul lor viu colorat: curci, gâște, rațe, găini, bibilici, vrăjite de fastuoșii cocoși sau de înfoiați curcani care fluierau permanent ca niște arbitrii de fotbal, cea a bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut în localitatea Bârsoiu, județul Vâlcea, așezată la o
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
și de privirea fermă a soției care mânuia cu dexteritate un satâr. Spre prânz, când se așeză, frânt, pe niște lemne, femeia veni la el cu o cană cu apă, cu satârul în mână și plină de sânge de la o rață ce tocmai fusese sacrificată, pentru împăcare. În timp ce bea, simțind cum apa îi ține sufletul să nu o ia razna, soția îi spuse duios: - Ai grijă să faci camera mai mare, că Vergi a noastră e fată frumoasă și tânără, așa că
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
de nuci e plin; Fâsâie pe vatră focul, Fumul se ridică-n sus, Își adună paie porcul, Rândunicile s-au dus. A crescut înalt pelinul, Sus pe deal e-atâta fân! Tu ascultă de bătrânul Și îl strânge lângă sân... Rațele se duc și ele, Zboară ciorile-n grămezi, Și-alte semne sunt sub stele, Vine frigul, nu mă crezi? Toate-acestea să-ți ajungă, Celorlalte le pun frâu- O să fie iarnă lungă, Cu nămeții pân' la brâu... Referință Bibliografică: Semne meteo
SEMNE METEO... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365128_a_366457]
-
decât Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră, plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile se accentuau din ce în ce mai tare. Nu mă deranja mărimea lor, ajunsă la un metru înălțime, ci faptul că veneau dinspre mal spre larg. Tangajul[ Tangaj = mișcarea oscilatorie de înclinare a unei nave, aeronave sau vehicul feroviar
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
bureți iuți, văcăruși, creițe și bivolani? FS: Am fost după mânătărgi prin pădure, iar din izlaz culegeam macriș acru și-l mâncam. Din bălțile Oltețului alegeam cu o strecurătoare lintea, pe care o amestecam cu mălai și o dădeam la rațe - hălpăiau rațele lacome până se umflau! Din terenul cu porumbi pe care-l avea familia mea în Valea Oltețului, după ce mă răcoream la apă, culegeam buruieni pentru porc. În fiecare an creșteam un porc mare, rasa Marele Alb (adică mai
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
văcăruși, creițe și bivolani? FS: Am fost după mânătărgi prin pădure, iar din izlaz culegeam macriș acru și-l mâncam. Din bălțile Oltețului alegeam cu o strecurătoare lintea, pe care o amestecam cu mălai și o dădeam la rațe - hălpăiau rațele lacome până se umflau! Din terenul cu porumbi pe care-l avea familia mea în Valea Oltețului, după ce mă răcoream la apă, culegeam buruieni pentru porc. În fiecare an creșteam un porc mare, rasa Marele Alb (adică mai multă pecie
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]