554 matches
-
au căutat să definească inteligența dintr-o perspectivă care să permită apoi definirea IA. De exemplu, se consideră “că un sistem este considerat a avea proprietatea de inteligență, dacă se poate adapta singur la noi situații, are capacitatea de a raționa, adică de a Înțelege legăturile dintre fapte, de a descoperi Înțelesuri și de a recunoaște adevărul. De asemenea, un sistem inteligent poate să Învețe, cu alte cuvinte sa și Îmbunătățească nivelul performantelor pe baza experienței”. Astfel s a cuprins În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
au căutat să definească inteligența dintr-o perspectivă care să permită apoi definirea IA. De exemplu, se consideră “că un sistem este considerat a avea proprietatea de inteligență, dacă se poate adapta singur la noi situații, are capacitatea de a raționa, adică de a Înțelege legăturile dintre fapte, de a descoperi Înțelesuri și de a recunoaște adevărul. De asemenea, un sistem inteligent poate să Învețe, cu alte cuvinte sa și Îmbunătățească nivelul performantelor pe baza experienței”. Astfel s a cuprins În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cunoștințelor sau numai raționamentului sau unei abile combinări de rutină a acestora, oricât de mare le-ar fi fost rutina. O bună parte din Învățătură este destinată acumulării de cunoștințe, calificării, obținerii unei dexterități și deprinderii unui mod de a raționa. Toate acestea sunt necesare actului creator, dar nu sunt suficiente. Mai mult Încă, ele pot fi obținute În afara școlii. 2.6. Progres și efort Agentul prin excelență al progresului este efortul. Progres fără efort nu se poate concepe. Evoluția spre
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cunoștințelor sau numai raționamentului sau unei abile combinări de rutină a acestora, oricât de mare le-ar fi fost rutina. O bună parte din Învățătură este destinată acumulării de cunoștințe, calificării, obținerii unei dexterități și deprinderii unui mod de a raționa. Toate acestea sunt necesare actului creator, dar nu sunt suficiente. Mai mult Încă, ele pot fi obținute În afara școlii. 2.6. Progres și efort Agentul prin excelență al progresului este efortul. Progres fără efort nu se poate concepe. Evoluția spre
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ortodoxă n-o tăgăduiește, dar prin același Damaschin învață că partea irațională din noi ne pune în comunicare cu „existențele neînsuflețite”’ din această lume. „Omul însă, continuă marele teolog, se alătură prin rațiune de naturile necorporale și spirituale, deoarece el raționează, cugetă, judecă fiecare lucru, năzuiește după virtute și iubește punctul culminant al virtuților, cucernicja”.(Ioan Damaschin: Dogmatica, p. 102.) „Locul” religiei, prin urmare, în ființa umană e spiritul rațional, prin care ne deosebim de celelalte făpturi, iar nu inconștientul nerațional
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fie bazată pe aptitudini, cunoștințe, abilități de comunicare și raționament [6]. O problemă fundamentală este momentul în care trebuie efectuată această testare a abilităților tehnice chirurgicale. Este cert că evaluarea competenței chirurgicale bine definită, a profesionalismului, a modului de a raționa, a cunoștințelor și a capacităților tehnice trebuie efectuată precoce, la termen mediu și în faze avansate de instruire [9]. Nu în ultimul rând o altă soluție este atragerea în chirurgia cardiovasculară a unui număr mai mare de cadre tinere de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92090_a_92585]
-
piedestal, dar ulterior datorită numeroaselor traduceri și interpretări această imagine este completată cu imaginea unui filosof universal ce abordează toate problematicile ființei umane, dar a cărui operă nu se mai suprapune in principio cu tradiția creștină. Descrierea modului de a raționa era un element neutru, dar în momentul în care sunt promovate imagini noi cu privire la existență ca ansamblu, acestea trebuiau selectate și suprapuse pe imaginarul religiei creștine. Acesta este demersul pe care trebuie să-l realizeze Albertus Magnus (1193-1280), care datorită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
altul, de a mișca tot corpul, de a vorbi și de a respira. Acestea sunt în puterea noastră de a le face și de a nu le face. Omul se alătură prin rațiune de naturile necorporale și spirituale, deoarece el raționează, cugetă judecă fiecare lucru, năzuiește după virtute și iubește punctul culminant al virtuților, cucernicia. Pentru aceea omul este un microcosmos"122. Dincolo de aspectele obișnuite pe care le dezvoltă Damaschin cum ar fi "liberul arbitru", sau componenta cunoașterii care aparține simțurilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simbolizare a mesajului astfel încât percepția mesajului să fie limitată. Efectul ei este opus scopului declarat, pentru că în loc de limitare a imaginarului pulsional se realizează o amplificare a acestuia. Cea de-a doua formă de cenzură este a noului mod de a raționa, care constă într-o modificare metodică, de imagine sau metafizică. Această nouă formă de cenzură trebuie să fie declarativă și să sublinieze elementele ce trebuie cenzurate. Scopul acestei forme de cenzură este de a realiza un moment cultural de început
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
69. Urmașii scolasticii și ai Renașterii au părăsit definitiv experimentul. Trebuie remarcat că școala sofistică cuprinde și acele elemente ale raționalismului moderat, ceea ce arată că pentru Bacon orice teorie este una greșită și nu trebuie acceptată, orice mod de a raționa este un sofism. Școala empirică de filosofie dă naștere la păreri mai deformate, mai monstruoase decât școala sofistică sau rațională, pentru că trage concluzii false dintr-un număr redus de experimente. Pentru că își bazează teoriile pe experimente/experiențe, oamenii le dau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și cercetează mântuirea sufletului. Tot teologia studiază substanța sufletului, științele naturii netrebuind să se ocupe de aceasta. De facultățile sufletului se vor ocupa logica și morala. Logica este știința atenției; este cea care cercetează modul în care acționează sufletul atunci când raționează (știința raționamentului corect). Ea este împărțită, la rândul ei, în: arta de a inventa, care cercetează invenția lucrurilor și invenția argumentelor; arta de a judeca prin inducție, silogisme (Bacon dezvoltă arta de a judeca prin silogisme, trecând prin încercările de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
jurnalistice și te face să fii un reporter prost. Dimpotrivă. Sensibilitatea te face un reporter mai bun pentru că pui suflet, ești empatic, ești uman. Sensibilitatea este bună până la punctul în care îți întunecă judecata și nu te mai lasă să raționezi corect. Dacă o folosești doar pentru a ajunge mai ușor la public, pentru a fi mai aproape de oameni, atunci este în regulă. Nu există o limită clară până la care sensibilitatea este benefică și o graniță după care ea devine contraproductivă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze natură pasionala. Edgar Poe, cunoscător al doctrinei platoniciene, raționează la fel, atunci, cănd condamnă "erezia didactica" în poezie, prin care înțelege confesiunea lirica, subordonarea, conștientă sau nu, față de ceea ce rămâne contingent și subiectiv. Procedând astfel, autorul propune doar adevăruri fragmentare, a căror valoare, pentru proza, nu o neagă, dar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina creației ex nihilo necuprinsă în textele sacre, dar sistematizată de teologi libertatea actului creator este o libertate de alegere și se leagă strîns de voință. Divinul raționează doctrinele ex nihilo își este sieși suficient ; nici o necesitate nu îl determină să creeze ; realul absolut nu se îmbogățește cu nimic prin apariția universului. Cum se poate înțelege atunci actul creator? Teologii îl explică prin libera voință a lui Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
împărtășită de toată lumea sau măcar de o majoritate. într-un prim moment mă simt descumpănită de existența altor opțiuni, de șansa pe care o au să o covîrșească pe a mea. Sînt surprinsă de faptul că modul meu de a raționa nu e unanim împărtășit, că nu toți pleacă de la aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nici un caz mai rea decât monarhia absolută. Aceasta e o dovadă prin absurd că oamenii au cunoscut cu siguranță o stare naturală, de vreme ce au cunoscut monarhia absolută care, la fel ca orice tiranie, este o "stare de război"102. Locke raționează aristotelic sau scolastic, presupunând că, de vreme ce există cel mai mare rău, trebuie să existe și cel mai mare bine, sau, în orice caz, putem gândi o regresie a răului către cel mai mare bine. Argumentul său este pur teologic: Locke
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ceva din dimensiunea daimonică a limbii de care vorbea Platon). În acest din urmă sens, reflecțiile lui Blaga au adus un spor de analiză și au exemplificat, credem, într-un mod veridic. Noica, așa cum sugeram, nu rămîne în kantianism, ci raționa în veacul XX în acord cu exigența unui principiu pe care filosoful din Königsberg pare să-l fi nesocotit: sensibilitatea spațială este neomogenă, e diferențiată. Tocmai ceea ce au spus, după Kant, Frobenius, Spengler și, la noi, filosoful din Lancrăm, prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cerneala și hârtia și încă prost și că, neavând cititori ne citim între noi înșine, constituie una din tristețile, din malaises-urile mele permanente 27. S-a ținut, într-adevăr, de cuvânt și a devenit o celebritate internațională. La fel au raționat și Mircea Eliade și E.M. Cioran. (Marele patron simbol-precursor, Alexandru Macedonski.) Și, de fapt, toți exilații care au făcut, efectiv, o carieră oarecare într-o altă cultură. în astfel de cazuri, complexul de inferioritate caută să și găsească o compensație
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
teorii contradictorii, dar care să nu fie nici prea slabă, pentru ca respectivele contradicții să nu fie pur iluzorii"808. Scopul logicii paraconsistente "este acela de a stăpâni contradicția", de a ne permite ceea ce logica clasică nu ne permite, anume "să raționăm direct în prezența contradicțiilor"809. Logica paraconsistentă este "logica unde contradicția este posibilă"810. De fapt, unde anumite contradicții sunt posibile. Obiectivul esențial al logicii paraconsistente este redefinirea ideii de contradicție, astfel încât să fie delimitate contradicțiile clasice sau C-contradicțiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ultimul Om, argument pe care îl voi expune într-unul din capitolele următoare. Alte căi de argumentare ar putea fi elaborarea unui argument transcendental, (de exemplu, plăcerea ca atare este un temei al acțiunii, asumat de orice persoană capabilă să raționeze practic, pentru că dacă plăcerea nu ar fi considerată drept temei al raționării practice, atunci nimic altceva nu ar putea fi luat în considerare) un argument prin analogie (de exemplu, dacă admitem că bunăstarea oamenilor care trăiesc acum este o valoare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
justifice o atitudine antropocentrică, speciistă. Deși unele dintre criteriile susținute de umanismul etic sunt îndeplinite nu doar de oameni, eventual într-o măsură gradual inferioară, practica umanistă consideră coextensive comunitatea morală și comunitatea umană. Moralismul uman decuplează capacitatea de a raționa și tot ceea ce derivă de aici de problema recunoașterii statutului moral. Demersul este echivalent cu acela al recunoașterii faptului că sexul sau culoarea pielii nu sunt caracteristici pe baza cărora să acordăm statut moral. Moraliștii umani, urmându-l pe Bentham
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că numărul picioarelor, pilozitatea pielii sau terminația osului sacral sunt motive total insuficiente pentru a abandona o ființă sensibilă unei astfel de sorți. Dar atunci pe ce alt motiv am putea trasa linia despărțitoare? Să fie oare facultatea de a raționa, sau poate facultatea de a vorbi? Dar un cal, ori un câine matur sunt fără discuție animale mai raționale și mai comunicative decât un copil de o zi, de o săptămână sau chiar de o lună. Și chiar dacă nu ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
zi, de o săptămână sau chiar de o lună. Și chiar dacă nu ar fi așa, ce importanță ar avea? Întrebarea nu este pot ele gândi? și nici pot ele vorbi?, ci pot ele suferi"201. Așadar, deși animalele nu pot raționa sau vorbi asemenea oamenilor, ele pot suferi în egală măsură. Sensibilitatea devine astfel un criteriu moral. Dar față de această afirmație a lui Bentham ne putem pune întrebarea dacă animalele suferă într-un mod diferit comparativ cu omul. Dacă răspunsul ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tranșante dintre om și natură, inclusiv a unei viziuni instrumentaliste în care omul este văzut asemenea unui stăpân care controlează natura din exterior. Întrucât distincția dintre om și natură se bazează pe criteriul raționalității, omul fiind unica ființă capabilă să raționeze, critica distincției și a dualismului om-natură duce și la o critică a raționalității. Gândirea occidentală lucrează cu un set de distincții duale precum spirit-corp, rațiune-natură, cultură-natură, rațiune-emoție, masculin-feminin. Teoria feministă susține că modelul occidental de umanitate este bazat pe masculinitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar fi existat un element esențial de legătură: educația. Negli-jînd școlile unde se învață noțiuni elementare, umaniștii își îndreaptă toată atenția asupra colegiilor în care copilul trebuie să ia contact cu operele Antichității, să învețe gramatica, retorica, arta de a raționa și bazele științelor naturii. În timp ce vechile colegii adoptă noile principii, influența umaniștilor determină orașele să-și înființeze noi colegii în care tinerii adolescenți primesc o instrucție destinată nu formării teologice, ci pregătirii pentru viața laică. În sfirșit, umaniștii cuceresc numeroase
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]