1,302 matches
-
Partidului Comunist. Încă puțin și tovarășii devin cu adevărat niște mandarini confucianiști. Cum spunea sinologul Paul Pelliot, "poporul chinez este cel mai pozitiv din lume, cel mai puțin înclinat către reverie", tenace și pragmatic. Max Weber făcea o paralelă între raționalismul confucianist și puritanismul protestant. Nivelul de raționalitate se recunoaște, înainte de toate, după două criterii legate intim între ele. Primul îl reprezintă gradul în care religia respectivă a renunțat la magie, al doilea fiind relația sa etică cu lumea, unitatea sistematică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fără a defini în mod clar metodele și obiectivele acesteia. Sunt acuzate și subtilitățile teoriilor valorii și abor darea statică a analizei echilibrului. Discipolii lui Veblen vor considera și ei că instinctele sunt cele ce motivează comportamentul uman și nu raționalismul și libera concu rență pentru care pledau ricardienii. Sistemul capitalist este considerat un "lucru încețoșat" pe care unii l-au intelectualizat ca pe un instrument al bunăstării generale, autoreglator și avînd propria finalitate. Este criticată și proasta coordonare a comportamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în materie de geopolitică și geoeconomie e ca în imobiliare, adică trei sunt elementele care contează cu adevărat: locația, locația și ... locația. Ne-a adus aici egoismul și dorința de dominație, materialismul și desacralizarea, devoluția spirituală și lipsa de înțelepciune, raționalismul și mercantilismul. Econo miștii din Clubul Celor Care Discută Starea Economiei Mondiale (CCCDSEM) vorbesc eufemistic, ca despre o fatalitate, de "ciclul balanței de plăți", adică o suprainvestire finanțată prin îndatorare masivă, finalizată prin randamente negative ale investițiilor, aglomerație la vînzarea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
viziuni holiste, pline de semnificații asupra economiei și a lumii în general. Această viziune nu se limitează doar la domeniul științei. Veche precum civilizația, ea este fundamentală pentru mintea omenească. Ea ne oferă un chip al progresului spiritual. Odată cu dezvoltarea raționalismului, s-a produs o schismă profundă în interiorul civilizației occidentale. Istoricul civilizațiilor Richard Tarnas vorbea despre două chipuri ale acesteia: unul al progresului, celălalt al decăderii. S-a pro-dus o schismă profundă între omenire și restul realității, de unde dezastrul ecologic, deruta
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
viața cotidiană. Orientarea cantitativistă din faza II și-a trăit traiul: în prezent, idealul poate fi indentificat cu protecția patrimoniului și cu preocuparea pentru bunăstarea urbană, cu amenajări diversificate ce permit luarea în stăpânire sensibilă, ludică și convivială a spațiului. Raționalismului funcționalist și obiectivist îi urmează un raționalism lărgit sau pluridimensional ce integrează aspirațiile umane într-o aemenitas inseparabilă de valori ca senzitivitatea, frumusețea, memoria și imaginarul 11. Și amenajarea spațiului periurban exprimă noua preeminență a temei calității vieții. Dacă epoca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și-a trăit traiul: în prezent, idealul poate fi indentificat cu protecția patrimoniului și cu preocuparea pentru bunăstarea urbană, cu amenajări diversificate ce permit luarea în stăpânire sensibilă, ludică și convivială a spațiului. Raționalismului funcționalist și obiectivist îi urmează un raționalism lărgit sau pluridimensional ce integrează aspirațiile umane într-o aemenitas inseparabilă de valori ca senzitivitatea, frumusețea, memoria și imaginarul 11. Și amenajarea spațiului periurban exprimă noua preeminență a temei calității vieții. Dacă epoca noastră este martora unui proces de gentrification
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
adevăruri pe jumătate, ca și a unor neadevăruri, nu poate oferi satisfacție celor predispuși la curiozitatea înțelegerii a ceea ce refuză Economia de la nașterea sa. Menținerea în continuare o viziunii de mecanism infailibil asupra pieței înseamnă condamnarea Economiei la înapoiere conceptuală. Raționalismul excesiv din care s-a ivit conferă Economiei eleganță explicativă, dar o golește de esența ei duală, și materială și nonmaterială, marcată de dubla configurare a comportamentelor noastre, cu cauze atât în condiția umană - de a produce pentru a exista
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de spirit de pătrundere și inferiori, ai lui Isus Cristos, pe care n-au reușit să-l Înțeleagă. Este surprinzător cît de mult coincide acest punct de vedere cu cel al filologiei moderne de după Reimarus, produs al unui tip de raționalism care, pornind de la premise opuse celor ale gnosticilor, atinge rezultate asemănătoare, la nivel superficial, cu ale acestora din urmă. Vom explora acest paradox aparent În ultimul capitol al cărții de față. Atunci cînd se analizează curentele dualiste după metoda trăsăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
face Între cei doi dumnezei, după cum a remarcat R.M. Grant 13, Însă rămîne, În ciuda afirmațiilor lui Tertulian, un colosal exeget raționalist al Bibliei, nu un filozof. Interesul său vizează stabilirea tradiției corecte, nu constituirea unei coerențe interne a sistemului propriu. Raționalismul Îl Împinge pe Marcion la o hermeneutică a suspiciunii care Își extrage argumentele Împotriva Dumnezeului creator din nenumăratele contradicții logice ale Bibliei. Evident că, din moment ce Întreabă În Gen. 3:9 „Adame, unde ești?”, Dumnezeu nu poate fi omniscient. Aici Tertulian
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ființe inferioare, nu Însă rele: lăudăroșenia, lipsa de omnisciență sau omnipotență, bravada și dorința de publicitate. Hotărît lucru, Dumnezeul lui Israel, conturat prin contribuția multor generații de păstori seminomazi dintr-un trecut Îndepărtat, nu era făcut să fie măsurat cu raționalismul rece al lui Marcion și nici cu lipsa de rafinament filozofic a acestuia. Căci, dacă ar fi fost ceva mai subtil, Marcion ar fi ajuns firește la ideea, comună În rîndul gnosticilor, că o dată ce caracteristicile unui obiect logic există În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
59. Recent, R. Joseph Hoffmann a radicalizat și mai mult poziția lui Harnack 60: Marcion ar fi ajuns la concluzia că Vechiul și Noul Testament sînt incompatibile și ar fi propovăduit doi dumnezei diferiți, prin intermediul utilizării stricte a două principii hermeneutice - raționalismul și liberalismul 61. Astfel nu se mai face necesară intervenția nici unui factor extern În explicarea lui Marcion. O altă tradiție de studii, reprezentată de E.C. Blackman 62, F.M. Braun 63, Ugo Bianchi 64, Barbara Aland 65, E. Muehlenberg 66 și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care l-a acuzat pe Apelles că nu are o argumentație coerentă, părea nepregătit să Înfrunte un oponent mai subtil. Apelles a compus o lucrare În treizeci și opt de cărți, intitulată Silogisme, care Își propunea să combată, printr-un raționalism obstinat, toate născocirile din Vechiul Testament. Respingîndu-l pe Marcion, Apelles nega existența a două principii și insista asupra monarhiei lui Dumnezeu. Revenind la soluția protognosticilor, el atribuia crearea lumii unui Înger numit Domn. Acest Înger nu era Însă Demiurgul lui Marcion
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
univers paralel care, deși mult superior lumii noastre, rămîne Întru totul rău, fiind coruptibil. E greu de Înțeles motivul pentru care Ioan de Lugio a trebuit să recurgă la o interpretare atît de neașteptată. O cauză ar putea-o constitui raționalismul, potivit căruia miracolele nu sînt și n-au fost niciodată cu putință, În lumea de aici, Însă ar putea fi posibile Într-o lume paralelă. Ar fi totuși arbitrar să-i atribuim lui Ioan de Lugio această Înțelegere de tip
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a interpretării greșite” care nu se va completa niciodată. Să urmărim acest joc pe măsură ce se desfășoară. Mai Întîi tabla de joc: Cartea Genezei, alcătuită din versiuni diferite de către Învățați tradiționaliști, care nu s-au gîndit nici un moment la mileniile de raționalism ce aveau să urmeze după ei. În cursul unor lecții pe care le-am ținut În anul 1987 la Universitatea din Chicago, am ajuns, Împreună cu studenții, la concluzia că primele două versete ale Genezei ar admite aproximativ cincizeci de interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vezi Stiles, 1996; Warr, 2003, sau Jones, 2003, pentru o sintetizare a acestoraă, stând mărturie pentru experiențele vizuale variate, de la cele fenomenologice la cele social-politice: de la revolta împotriva unității identitare la răzvrătirea împotriva capitalismului, de la respingerea viziunii patriarhale la chestionarea raționalismului. Considerate deopotrivă ca manifestare a relațiilor de putere și ca rezistență la acestea, trupul și imaginea acestuia se întrepătrund până la confuzie atât în ceea ce privește medierea tehnoculturală, cât și referitor la posibilitățile de manipulare și de expunere. Aceste manifestări artistice surprind corpul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
responsabilitatea, autonomia, individualitatea și comunitarismul, rațiunea, progresul tehnologică, împreună cu limitele și semnele de întrebare ale acestora, sunt perpetuate în noua viziune tehnologistă a transumanismului. Mai mult, transumanismul are puternice rădăcini umaniste, fiind derivat din umanismul secular al Iluminismului, cu tradițiile Raționalismului științific pus în folosul îmbunătățirii calității vieții. La fel ca umanismul (atât fenomenologii, cât și național-socialiștii se considerau umaniștiă, transumanismul are multiple înțelesuri, perpetuând concepții despre om preluate din religie, știință sau politică și prezintă numeroase contradicții și puncte critice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și socialitate. Securizarea umanului în cadrul postumanismului nu este însă un proces închis, ci unul permeabil și tolerant, situat permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un amestec de afectivism și raționalism, de fenomenologie și tehnicism, un hibrid (uneori monstruosă între sensibilitatea corporală postmodernistă și raționalitatea științifică modernistă. Postumanismul temperat critică idealismul transumaniștilor care încearcă să se desprindă de granițele corporale și mintale ale ființei umane. Mai degrabă decât să însemne transcenderea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiului virtual împreună cu proprietățile mintale, de la inteligență la personalitate, și cu cele corporale, de la sexualitate și reproducere la afectivitate și emoție. Gândirea postumanistă trebuie să țină cont de prezența sensibilității emotive sau afective, de practicile plăcerii și ale seducției în cadrul raționalismului resuscitat în spațiul virtual. De asemenea, nu își suprimă pasiunea corporală, bogăția senzorială și genetică și sexualitatea întrucât recunoaște faptul că rațiunea nu mai poate veni singură în controlul dorinței și al pasiunilor, ci este doar una dintre multele modalități
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
că nu este o mișcare practică și că se limitează la o apologie tehnologică a eliberării, pe de o parte hibrid-cyborgică, pe de altă parte transcendentalistă. Aceeași mișcare este incriminată de refuzul absolutist al ideilor iluministe în proiectul lor de raționalism plural-democratic. Suspiciunea teoreticienei se îndreaptă înspre relația dintre masculinitate și tehnologia computerului, astfel încât teama sa este una față de complicitatea patriarhat-mașină. În viziunea sa, cybercultura, ca un montaj de feminism digital, știință cibernetică și cultură cyberpunk poate să degenereze într-o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cea de-a doua direcție, adăugând nuanțări și specificații, după cum se poate observa în special în capitolul al treilea. 2. Badmington (2000Ă utilizează conceptul de postumanism pentru a desemna criza „umanismului”, așa cum aceasta din urmă s-a constituit în emblemele raționalismului și ale idealismului promovate începând cu Descartes. Astfel, postumanismul este analizat de către diverși teoreticieni în operele lui Marx, iar pe de altă parte în lucrările lui Freud și ale lui Lacan, fiind echivalat cu asumarea condiției materialiste și, respectiv, a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
El 1 și Ea 1) surprind prin stilul minimalist (replici scurte și sacadate), abia contaminat de o calofilie fals poetică. Ele sunt plasate în registrul poetic suprem, în timp ce convorbirile cu soția (Ea 2) se desfășoară într-un cadru de un raționalism camilpetrescian, nu mai puțin seducător. Aici replicile sunt remarcabile prin tensiunea controversei pe o temă dragostea în care credeam că s-a spus totul. Dialogurile socratice despre iubire (suferință, trădare, ruptură și moarte) merită să fie citite cu toată atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care creează lumea ideilor pure, iar pentru Aristotel, imaginația stă la temelia cunoașterii. Scolastica medievală, prin Toma d`Aquino, a considerat imaginația ca "un simț intern" care face legătura dintre lumea senzațiilor, a percepțiilor și lumea inteligibilă, conceptuală. Sub pecetea raționalismului lui René Descartes, imaginația este privită cu neîncredere "filosofică", aparținând doar lumii copilăriei, visului, poveștii. Empiriștii T. Hobbes, J. Locke și D. Hume readuc în discuție conceptul de imaginație, punând-o în relație cu sensibilitatea ca sursă de cunoaștere, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bri-tanie, istoricul Dorothy Porter 140 pune accentul pe nevoia de a înlocui religia în societate printr-un sistem de valori care să poată asigura coeziunea socială și folosirea raționamentelor științifice pen-tru a crea un fel de "religie" nouă bazată pe raționalism și pe o etică seculară umanistă, numită "umanism științific" de către biologul Julian Huxley. Acest umanism științific ce vizează să planifice evoluția societăților umane printr-un control științific al biologiei, omului și societății se regăsește în afirmațiile lui Jacques Robin. O
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o stare de spirit și o atitudine general umană, definită prin sensibilitate, interiorizare, natura visătoare, elegiacmedita tivă. În sens restrâns, Romantismul desemnează curentul artistic (literatură, muzică, pictură) apărut la sfârșitul sec. al XVIIIlea în Germania, Franța, Anglia, ca reacție la raționalismul și la constrângerile formale ale clasicismului. Este primul curent de anvergură universală. Programul estetic formulat de Victor Hugo (prefață la drama romantică Cromwell, 1827) pledează pentru abolirea constrângerilor formale, pentru exaltarea libertății depline de creație, pentru primatul sensibilității și al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și gândirea mistică, supralo gică și creativă, în timp ce Allan întruchipează iubirea omenească, contra dictorie, ames tec de spiritualitate, pasionalitate și luciditate. Pe de o parte, perso najul narator este și eul conștiință al cărții, întruchipând tipologia intelectualului european, modelat de raționalism și pragmatism. Este o natură dilematică în care sensi bilitatea romantică se combină cu luciditatea extremă, cu gustul experienței cognitive și morale. Aflat întro febrilă căutare a valorilor existențiale, Allan descoperă adevărata iubire, carei realcătuiește ființa după modelul marilor pasionați
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]