915 matches
-
dreptul la replică; transgresiunea suportului ca un corpus constituit îndărătul corpusului textual înseamnă instalarea eteronomiei în miezul evenimentelor discursive. Și violarea unor tabuuri. Autonomizarea discursului orgoliu al meseriei are în Franța două fațete istorice numai aparent opuse. O față clasică, raționalistă, înțeleaptă. Alta romantică, visătoare, sentimentală. Descartes în cămăruța sa, Hugo pe stînca lui. Figuri nobile ale singurătății, clișee emblematice reunite de Rodin în chircirea către sine a unui bărbat gol, fără vîrstă, fără nimic de care să se agațe Gînditorul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
evidențe, are tot interesul să chestioneze "soluțiile" spiritualiste. Dar demistificarea Întrupării ca expresie mistică a unui invariant logic nu înseamnă să distrugi totul dintr-o trăsătură de condei, ci să deconstruiești cu grijă, metodic. Misterul este o rațiune grăbită. Lenea raționalistă va putea compensa întîrzierea prin recuperarea timpul pierdut și depozitat în adîncul marilor mituri ale originii. Știind că înlocuirea răspunsului cu o întrebare este o operație indecentă, vom verifica aici o vorbă a lui Giuseppe Verdi: "Să ne întoarcem către
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
incinerați. Și toți britanicii anglicani din Anglia: 70%. În toate țările lumii, ritualurile supraviețuiesc dogmelor, și partizanii incinerării, în țările catolice, abia pot să se facă auziți. Prima incinerare practicată în Franța s-a petrecut într-un context de fervoare raționalistă și anticlericală, cel al centenarului Revoluției franceze, pe Cîmpul lui Marte, după expoziția universală din 1889. Dacă există obiceiul ca trupurile noastre moarte de atei să fie așezate într-un sicriu și acesta în pămînt, în loc să fie transformate în cenușă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este mentalitatea inamicului meu, așa cum ideologia este ideea adversarului. Mentalul meu este punctul meu slab, sînt prea mult în miezul ideologicului ca să mă îngrijoreze itinerariul lui. De aici rezultă că adevărul trebuie căutat în tabăra adversă. Fiindcă este mai puțin raționalistă, mai cinică sau mai pragmatică ni se pare tradiția de dreapta din Franța a fi dotată cu un sens mediologic superior curentelor de stînga? S-a dovedit că în această parte a vechilor noastre baricade, se scapă mai ușor de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
îl preferau pe Platon. 81 Protestantismul care în ziua de azi a renunțat la revelație pentru a se menține în rațiunea pură, deci în rațiunea sistematică ce nu este rațiune, este dezvoltarea cea mai mare și împlinită a acelui element raționalist care a fost semănat de Scolastici (nu de toți, ci de Abelard, Ockham etc.) în sfînta doctrină. Să nu se creadă că în rîndul catolicilor, adică în rîndul acelei părți a lumii creștine care nu a avut curajul să urmeze
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
La întoarcere este numit profesor de filosofie la „Sf. Sava”, unde rămâne până în 1832, cu o întrerupere de un an (1828), când pleacă la Buda pentru a-și tipări traducerea Filosofia cuvântului și a năravurilor după J.-Th. Heineccius, filosof raționalist folosit de P. în cursurile sale. Mereu în conflict cu Mitropolia, al cărei preot era, se va retrage, până la sfârșitul vieții, ca egumen la mănăstirea Motru, de unde și numele Motreanu, cu care a semnat uneori. Cursul de filosofie, rămas în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
Toate judecățile pe care omul le formulează cu privire la Dumnezeu se întorc asupra omului. „Tu nu ești!” iată verdictul omului; iar cel ce proclamă acest verdict, se întreabă Marcel - este el oare? Autorul Jurnalului metafizic nu este de acord cu filosofiile raționaliste de factură idealistă sau pozitivistă, care consideră că este posibilă cunoașterea întregii realități și a omului însuși prin concepte și definiții logice. Marcel are o extremă neîncredere în privința tehnicii și a științei, el le reproșează că dezumanizează omul desacralizănd lumea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
Nordau, cu ale sale mult discutate de noi Degenerescența și Minciunile convenționale, pentru care ne luam unii cu alții de păr, dar pe care nu le mai citește azi ni meni; Jules Lemaître, criticul impresionist, alături de Ferdi nand Brunetișre, criticul raționalist și dogmatic evoluționist; criticul danez Georg Brandes și sociologul, astăzi uitat, Charles Letourneau; criminalistul de mare vâlvă pe atunci Cesare Lombroso și deconcertantul Thomas Carlyle, cu al său Sartor Resartus, tradus În franțuzește; Friedrich Nietzsche, abia-abia pe mintea noastră, și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
germană privitoare la iluminism. Expunerea umplea un gol în istoria literară românească, reticentă în abordarea secolului al XVIII-lea sau limitîndu-se la unirea cu Biserica Romei. În această completare stă însăși teza demonstrației: prin faptul că, în creuzetul mișcării, filosofia raționalistă ieșise învingătoare asupra doctrinei religioase, Luminile transilvănene au convertitit cosmopolitismul tipic iluminismului occidental (cu baza în universalismul catolic) într-o doctrină națională, care avea să declanșeze Renașterea în întregul spațiu spiritual românesc. Ajuns aici, P. formulează o ipoteză ademenitoare privind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
și pe Juan-Miguel Garrigues, autor al unui articol despre Maxim Mărturisitorul. În puținele pagini pe care le-a consacrat acestei polemici, Stăniloae nu aduce câtuși de puțin răspunsuri decisive, mulțumindu-se mai degrabă să-și reia acuzațiile Împotriva viziunii prea raționaliste, chiar maniheiste, a Occidentului În general și a catolicilor În special. Criticile de fond strălucesc prin absență. Totuși, la sfârșitul textului, Stăniloae propune un număr de elemente În vederea Împăcării celor două părți, palamită și antipalamită, și se declară destul de mulțumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Opera sa deschide o direcție nouă în proza românească dintre cele două războaie mondiale, contribuind la sincronizarea ei cu spiritul veacului. Mutația a avut loc în veacul al XVIII-lea, dar nu în mod întâmplător atunci; este secolul hegemoniei gândirii raționaliste, vârsta spirituală a unei umanități care a reușit să treacă peste gândirea preconcepută, pentru a „vedea“ ce se află și dincolo de explicația logică a unui fapt. Ivit în zorii marii insurecții romantice, fantasticul reprezintă un fenomen-reacție, un mod de a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
anilor ’60 și reluate într-o ediție postumă în volumul Meditații critice (1983), sunt reprezentative pentru amploarea viziunii și spiritul metodic ale unui critic care, cenzurându-și în permanență tentația spre digresiune prin luciditate teoretică, ilustrează, în literatura noastră, spiritul raționalist al gândirii lui Descartes. Abordând fenomenul literar atât din perspectiva operei propriu-zise, caracterizată prin „autonomie”, cât și a receptării sale, C. construiește o adevărată ontologie a „obiectului estetic”, văzut din perspectiva unei conștiințe critice a cărei principală calitate trebuie să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
conștiință, bazată pe vasta lui experiență clinică. Teza principală este expusă de autor încă din Prefață: "Relația cunoaștere-conștiință este similară relației cunoaștere-epistemologie (înțelegerea cunoașterii). A le separa înseamnă a accepta existența cunoașterii inconștiente, ceea ce este o utopie "neuroștiințifică"". Această declarație raționalistă e completată cu două sugestii de abordare: (a) "din punct de vedere matematic, cunoașterea este o funcție convergentă, exprimată ca o integrală finită, pe când conștiința este o funcție divergentă, expresie a unei integrale infinite"; (b) "din punct de vedere filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
adevărat om al Luminilor. Medic pe timp de război și pe timp de pace, medic al săracilor și al celor puternici, cercetător și mentor, supraviețuitor al cataclismelor istorice din secolul trecut, pretutindeni acasă acolo unde își poate ajuta semenii, gânditor raționalist și în același timp om de o mare căldură și generozitate, Jean-Jacques Askenasy ne propune deci un orizont optimist al încrederii în plasticitatea creierului și în forța rațiunii, în prietenie și solidaritate. Se vede că numele Jean-Jacques, inițial simbolul speranței
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mamiferelele superioare și la cimpanzeul hominid. Cunoașterea și conștiința au o epistemologie (o natură) și o hermeneutică (o interpretare) comună. Tratarea lor individuală a rezultat din separarea subiectivității de obiectivitate, având ca rezultat incertitudinea în cunoașterea conștientă a lumii. Filosoful raționalist René Descartes a exprimat incertitudinea cunoașterii în mod filosofic și matematic prin "Hiperbola dubiului". Kant, în Critica rațiunii pure, analizează și dezvoltă fenomenul "iluziei transcendentale", care ne depărtează de cunoașterea științifică. Bio-medicina studiază corpul omenesc și sistemul de apărare a
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
invoce magic și complemen- tul lor pozitiv. Ioan Stanomir remarca acest act de magie politică ca o expresie a teoriei maioresciene a formelor fără fond. „Formele fără fond se nasc pe acest sol al mimetis- mului steril, alimentat de credința raționalistă în puterea magică ăs. n.Ă a frazelor de a emancipa națiuni și de a stimula progresul.” Supremația formei asupra fondului angajează astfel o stilistică a excesului ca invocatio, con- jugat unui mimetism magic ca similia similibus evocantur. La rândul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
1998, pp. 433-459; 2002, pp. 9-31); vezi și Thies (2002). Printre aceștia, o influență semnificativă au avut-o ideile politice promovate de Immanuel Kant în Pacea Eternă (1795) și cele economice promovate de Richard Cobden. În vreme ce Kant militează de pe poziții raționaliste pentru privilegierea democrației ca principiu alternativ de guvernare în primul rând internă, dar și externă, prin proiectul federalist propus, pentru Cobden, cea mai sigură politică de instaurare a păcii o constituie liberul-schimb, care, la rândul său, promovează prosperitatea economică și
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Însă, că În perioada interbelică, cărțile lui D.D. Roșca au fost printre cele mai citite cărți de filozofie de la noi. Alături de Mihail Ralea, Tudor Vianu, George Călinescu, D.D. Roșca face parte din galeria figurilor de savanți și gînditori români raționaliști Rămâne inexplicabil pentru cetățeanul zilelor noastre, printre multe altele, și strașnicul secret păstrat asupra investițiilor din toate ramurile economiei naționale comuniste. Cenzorul Ion Andrei eliminase un text publicat sub titlul „Dezvoltarea forțelor de producție - temelia progresului general” ce ar fi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
specializat în politici pentru educația universitară), toți doctoranzi la SNSPA și Daniela Ion (consiliera ministrului Educației, conf. univ. la Facultatea de Medicină). M-a impresionat cât de restrânsă este categoria celor care înțeleg că instituțiile trebuie să își asume abordări raționaliste ale eticii, nu abordări religioase și că cele din urmă țin de morala personală, de privat, le inspiră pe cele dintâi, dar nu le înlocuiesc. Presa a avut cele mai diverse atitudini: de la prezentări profesionale, succinte și corecte ale cercetării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cea androcentrică. 2.2. Caracteristicile ecofeminismului 22tc "2.2. Caracteristicile ecofeminismului22" Ecofeminismulxe "„ecofeminism" a apărut ca asumare a alianței între feminism și ecologie. Orientările feministexe "„feminist" care l-au precedat (cu excepția feminismului radical) au tins mai degrabă spre un feminism raționalist, accentuând asupra universalității rațiunii și a depărtării de „naturăxe "„natură"”, tocmai pentru că asocierea simbolică femeie-natură a concurat la situarea în inferioritate a femeilor 23. Sexismulxe "„sexism" și speciismulxe "„speciism" au baze comune și o logică asemănătoare a dominării și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de Santiago, pentru a redescoperi sensul vieții, bucuria și durerea trăirilor intense, autentice, simple și mărețe în același timp. Convoiul pelerinilor spre Santiago este o binecuvântare și un strigăt tăcut, dar real, pentru o lume prea materialistă, prea laicizată, prea raționalistă și pragmatică. Este un miracol continuu, aș putea spune, desfășurat pe o lungime de aproape 900 de km pe teritoriul Spaniei, care oferă lui Dumnezeu și propriei ființe un prinos de măreție jertfelnică. După un duș răcoritor, în care te
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
tip de spiritualitate a condus la distrugerea multor oameni și națiuni. Efortul meu vizează o credință ce poate fi înțeleasă nu atât în baza unor demonstrații riguroase, cât mai ales prin motivații bine argumentate. Astfel, credința mea nu este nici raționalistă, nici irațională, este rațională. Așadar, ceea ce cred cuprinde mai mult decât o profesiune de credință în sensul tradițional. Înseamnă convingerile și atitudinile de fond care au fost și sunt importante pentru viața mea. De asemenea, îmi doresc să poată fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
există. Până și un gânditor critic precum Karl Popper, filozof și epistemolog britanic de origine austriacă, nu poate decât să pună raționalitatea rațiunii ca premiză la raționalismul său critic: "credința în rațiune", cum spune în Revolution oder Reform?, 1971. Filozofii raționaliști ar putea considera irațională o astfel de încredere în rațiune; același Popper vorbește de o "decizie irațională". Dar în acest mod recunosc evidentă baza irațională a raționalismului lor. Eu nu consider irațional acest act de a se încrede al rațiunii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai ocrotit decât omul... Pe de altă parte, animalele nu sunt simple obiecte și nu reprezintă o marfă. Omul nu le poate folosi după bunul plac. Ele nu sunt niște "mașini fără suflet" cum dedusese la începutul epocii moderne filozoful raționalist Descartes, care separase subiectul gânditor de natura obiectivă, concepție ale cărei efecte nefaste încă se resimt. Educația intensivă actuală, unde totul este planificat începând cu măcelăria, transformă de fapt animalele în mașini de producție și producători de materie primă. Diferit
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sau obosită, sau chiar de cerere derivată din cinism sau indignare. De ce Dumnezeu nu a evitat suferința? Filozoful grec Epicur, aproximativ în anul 300 î.C., pleca de la această întrebare în critica pe care o făcea religiei. În timpul Iluminismului, filozoful raționalist Pierre Bayle a dat formularea clasică pentru o chestiune ce a rămas neschimbată până în zilele noastre: "De ce Dumnezeu nu a evitat răul?". "Sau nu poate: atunci nu este într-adevăr atotputernic. Sau nu vrea: atunci nu este bun, drept și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]