751 matches
-
cutie mare pe lângă rând, zicând „asta am, atâta dau, serviți, serviți, vă rog frumos, să fie de sufletul soțului meu”. O vânzătoare de batiste îmi spune „s-a mai liniștit lumea, ai intrat bine, în trei-patru ore ești sus la raclă. Dar o să mai vină, stai să vezi cum se umple dealul când scapă lumea de la serviciu”. Vânzătoarea a avut dreptate, după trei ore și jumătate „am fost sus la raclă”. Deloc obosit și foarte binedispus, decid să mai continui observația
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lumea, ai intrat bine, în trei-patru ore ești sus la raclă. Dar o să mai vină, stai să vezi cum se umple dealul când scapă lumea de la serviciu”. Vânzătoarea a avut dreptate, după trei ore și jumătate „am fost sus la raclă”. Deloc obosit și foarte binedispus, decid să mai continui observația directă în zonă. Niște jandarmi împart niște ceai cald în pahare de plastic din mașina lor de aprovizionare logistică, cred că se pregătesc să se retragă și au intrat și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
comandă. „Hai să-ți fac un bine, finule, acum cât pot”, spune purtătorul de brâu roșu. Finul mimează smerenia, zicând zdrobit „dacă mă iubiți, lăsați-mă la rând”, apoi se îndreaptă în pas alert, împreună cu familia, spre sasul auxiliar de lângă raclă. Mai apuc să-i văd cum sărută cu toții racla, smeriți, cel mic este ridicat cu grijă de tatăl său pentru a atinge mâna Sfântului Dimitrie cu o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cât pot”, spune purtătorul de brâu roșu. Finul mimează smerenia, zicând zdrobit „dacă mă iubiți, lăsați-mă la rând”, apoi se îndreaptă în pas alert, împreună cu familia, spre sasul auxiliar de lângă raclă. Mai apuc să-i văd cum sărută cu toții racla, smeriți, cel mic este ridicat cu grijă de tatăl său pentru a atinge mâna Sfântului Dimitrie cu o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
familia, spre sasul auxiliar de lângă raclă. Mai apuc să-i văd cum sărută cu toții racla, smeriți, cel mic este ridicat cu grijă de tatăl său pentru a atinge mâna Sfântului Dimitrie cu o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori, ofrande. Mănăstirea Prislop, noiembrie 27 și 28 noiembrie 2010 Minunatul cadru natural al Mănăstirii Prislop. Note despre stigmatul pelerin. Urcușul spre mănăstire. Chilia Sfântului Ioan de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
decembrie 5 decembrie 2010, București Duminica mergem în familie la pelerinaj. Turul mănăstirilor și memoria comunismului. Mass-media începe să se intereseze de acest „nou” pelerinaj. Parcagiul transformat în agent de pază și ordine ad-hoc. Ce obiecte se mai ating de raclă. Schimbări față de anul trecut. Absența jandarmilor dă naștere unui rând fluid. Biserica Sfântul Gheorghe Nou, kilometrul zero al Bucureștiului, duminică, ora 13.00. Ajung pe teren cu gândul de a realiza mai degrabă un inventar rapid al schimbărilor operate față de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
așa cum ar fi mers la o plimbare în Cișmigiu. Familiile se mobilizează prin telefon : „Haideți, măi mamă, veniți odată ? Cum, încă nu ați terminat de mâncat ? Păi ce facem, noi vă ținem locul aici, mai avem puțin și trecem pe la raclă și voi încă nu ați plecat de acasă ?”. Noi pelerini, noi tipuri de practică religioasă. Un cuplu de pensionari, el fost inginer electronist, ea medic. Foarte fini, cultivați, intelighenția tehnică a anilor 1980 ajunsă acum la vârsta retragerii. Sunt îmbrăcați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mult cu ei ?”. Femeia pare să aprecieze sincer „starea de bine” pe care i-o procura un astfel de tip de pelerinaj de autocar, un mix de turism religios cu memoria comunismului și cu nostalgii de tinerețe. Față de anul trecut, racla (care mai nou este protejată și integrată într-un baldachin mare de lemn sculptat) a fost „scoasă spre închinare”, expusă devoțiunii publice încă de vineri, și va fi repusă la loc luni, „după ce se închină și ultimul pelerin”, după cum sună
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în mai multe limbi străine, fluturând o cruce de lemn, în intersecțiile aglomerate din nordul orașului, zona laborioasă și „bogată”, corporatistă a Bucureștiului. L-am surprins la rând, discret, ca orice alt pelerin. În momentul precis când a ajuns în fața raclei, a scos dintr-un rucsac cartonul plin de slove, „instrumentul” său de lucru, plus crucea mare de lemn, atingându-le delicat și respectuos de aceasta, impregnându-le astfel cu sacru, pentru o eficientizare maximă a acțiunilor ulterioare. Alte schimbări față de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a acțiunilor ulterioare. Alte schimbări față de anul trecut : o mai bună acoperire media, mai multe televiziuni prezente (un loc ideal pentru transmisie în direct, în inima orașului, cuplat cu ideea sărbătorilor de iarnă). Mâna- relicvariu din argint a devenit o raclă în toată regula, masivă, sculptată în lemn de stejar. Este tolerat și alt tip de comerț cu obiecte religioase în afara celui aparținând nemijlocit de parohie. Au rămas la fel : serviciile de pază și ordine (locale), lipsa gardurilor de protecție, atmosfera
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din parc, aproape că mi-e teamă că va lua foc covorul de ace și de frunze uscate de lângă ele. Iar ceremonia urmează ritmul unei vieți liniștite, de oraș provincial : în jurul orei 20.30, totul s-a terminat, sau aproape, racla Sfintei este dusă înapoi în paraclisul unde stă de obicei. Rândul este unul extrem de „strâns”, adică distanța dintre gardurile de protecție este foarte mică, nu cred că-i mai mult de un metru și douăzeci de centimetri. Picioarele înalte ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ele să fie respectate. Vorbește cu episcopul de aici, cu preoții, ei au spus să ținem rândul strâns, nu noi, jandarmeria”. O altă particularitate a pelerinajului de la Curtea de Argeș și a dispunerii și geografiei rândului de așteptare este aceea că prin fața raclei nu putea trece decât o singură persoană, din cauza dispunerii unor bariere de metal, exact ca o strungă pentru oi. Nu este o comparație prea flatantă pentru pelerini, dar sistemul era exact același, strungă. Pe moment, nu-mi dau seama prea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în rând, o prelungire a timpului de așteptare. Coada trebuie să dureze mai mult, pentru ca pelerinii să simtă efectele oboselii datorate așteptării, să nu aibă sentimentul că totul a fost o excursie de plăcere și au „trecut” prea rapid prin fața raclei. În această logică se înscrie și felul în care televiziunile prezente acolo au reflectat evenimentul în timpul jurnalelor de seară : vorbeau de o mare masă de pelerini, imaginile erau atent selectate din montaj, pe când timpul de așteptare efectiv nu a depășit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai vor să se impregneze cu atmosfera de sărbătoare și sacrul din jur. Dar marea majoritate dintre privitorii pasivi este formată totuși din turiști, curioși, trecători ocazionali, ce se învârt efectiv în cerc în jurul punctului zero, locul unde este expusă racla spre închinare ; o categorie aparte în toate pelerinajele, cei care sunt și nu sunt de fapt prezenți în actul ritual. La ora 11.00, pelerinajul de la Curtea de Argeș atinge maxima lui desfășurare. Sunt prezenți foarte mulți pelerini locali, din satele din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toate zilele, polițist, agent de pază sau interlop local, în orice caz, se vede că dispune de o putere reală și simbolică brutală, imediată, cinică. El a rămas angajat în rândul de așteptare, soția și copilul au mers direct la raclă, pentru a beneficia de regula nescrisă a pelerinajelor, femeile însoțite de copii mici nu stau la coadă. Tânărul spune cu glas înalt, autoritar, pentru a fi auzit și înțeles de cei din jur, plus o mică doză de ironie : „Nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vorba și de un anumit fel de a fotografia. Pe pensionara cu telefon mobil nu o bagă nimeni în seamă, iar atunci când apare echipa ProTV, toți se înghesuie să fie filmați”. În jurul orelor 14.30-15.00, pelerinajul este aproape încheiat. Racla a fost dusă înapoi în paraclisul unde se află locul său obișnuit, înconjurată de o mare mulțime de oameni dornici să o mai atingă o dată. De ce oare aceștia au tendința de a căuta să se atingă de raclă și de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aproape încheiat. Racla a fost dusă înapoi în paraclisul unde se află locul său obișnuit, înconjurată de o mare mulțime de oameni dornici să o mai atingă o dată. De ce oare aceștia au tendința de a căuta să se atingă de raclă și de veșmintele preoților ce o poartă pe umeri, conductori de sacru deci, în timp ce cortegiul este în mișcare ? Cinetica favorizează ardoarea pelerinilor ? Referitor la obiceiul adunării pietrelor de pe alee, el pare să se intensifice în urma cortegiului, acolo unde a călcat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
frumos să-mi țineți și mie rândul, să nu-mi pierd locul, revin imediat”. Pe de altă parte, aceste dese ieșiri și intrări în rând sunt și un reflex al unei anumite stări de relaxare, de certitudine a ajungerii la raclă, pe care am întâlnit-o în cadrul tuturor pelerinajelor mici, în care timpul de așteptare nu depășește trei, maxim patru ore. Oricum, pelerinajul de astăzi îmi lasă impresia că este unul „așezat”, cu participanți având experiența actului pelerin, veniți aici de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aici de plăcere, din pasiune chiar. Contactul cu sacrul și respectul care trebuie arătat acestuia : o femeie între două vârste, cu un puternic accent de periferie, se pronunță cu voce tare împotriva celor care „ating tot felul de obiecte de raclă”. Să fi fost oare deranjată de vânzătoarea de batiste și, atenție !, maiouri insistentă, care ne propunea toate aceste obiecte de garderobă pentru a le atinge de racla Sfântului Calinic ? Ceva îmi spune, dar nu am putut verifica exact, că vânzătoarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pronunță cu voce tare împotriva celor care „ating tot felul de obiecte de raclă”. Să fi fost oare deranjată de vânzătoarea de batiste și, atenție !, maiouri insistentă, care ne propunea toate aceste obiecte de garderobă pentru a le atinge de racla Sfântului Calinic ? Ceva îmi spune, dar nu am putut verifica exact, că vânzătoarea ambulantă avea în punga mare de rafie ce o ținea la subraț nu numai maiouri, ci și chiloți bărbătești, dar nu îndrăznea să-i propună fățiș, deschis
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
i-ar fi cerut cu un semn discret și acest produs menit să amelioreze suferința. „Ai luat rufa acasă, o speli neglijent, cu murdărie de la celelalte din jur, din mașină, apoi vii aici și hop, vrei să o atingi de raclă ! Nu se poate așa ceva ! Doar cu buzele, eventual cu ceva cu puțină aghiazmă atingem sfintele racle, nu ne apucăm noi să frecăm te miri ce haină de raclă, așa cum ne vine nouă !” Femeile din jur o ascultă cu atenție, unele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
luat rufa acasă, o speli neglijent, cu murdărie de la celelalte din jur, din mașină, apoi vii aici și hop, vrei să o atingi de raclă ! Nu se poate așa ceva ! Doar cu buzele, eventual cu ceva cu puțină aghiazmă atingem sfintele racle, nu ne apucăm noi să frecăm te miri ce haină de raclă, așa cum ne vine nouă !” Femeile din jur o ascultă cu atenție, unele aprobă dând mărunt din buze, altele nu sunt de acord, strângând cu spaimă sacoșele de plastic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din mașină, apoi vii aici și hop, vrei să o atingi de raclă ! Nu se poate așa ceva ! Doar cu buzele, eventual cu ceva cu puțină aghiazmă atingem sfintele racle, nu ne apucăm noi să frecăm te miri ce haină de raclă, așa cum ne vine nouă !” Femeile din jur o ascultă cu atenție, unele aprobă dând mărunt din buze, altele nu sunt de acord, strângând cu spaimă sacoșele de plastic dolofane în care se ghicește prezența multor obiecte vestimentare ale rudelor, prietenilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prima vedere. Stau și mă întreb dacă practica îndelungată a pelerinajelor nu a lăsat cu adevărat urme asupra comportamentului său, așa cum ar trebui să se întâmple de fapt cu toți cei prezenți. Cu puțin timp înainte de a ne apropia de raclă, momentul final al așteptării deci, Ana scoate din poșetă mai multe batiste albe din bumbac, pe care le distribuie grațios celor din jur pentru a le atinge de raclă: „Trebuie să duceți ceva și celor dragi de acasă”. Trecem prin fața
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toți cei prezenți. Cu puțin timp înainte de a ne apropia de raclă, momentul final al așteptării deci, Ana scoate din poșetă mai multe batiste albe din bumbac, pe care le distribuie grațios celor din jur pentru a le atinge de raclă: „Trebuie să duceți ceva și celor dragi de acasă”. Trecem prin fața raclei, ne închinăm, ne pregătim să ne despărțim. Pelerina Ana îmi spune la despărțire „într-un an, un an și jumătate te văd preot, prea îți plac oamenii”. Cred
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]