1,672 matches
-
mai sunt timpurile în care - fără îndoială, toți vor fi de acord - problemele dureroase sau delicate pot fi trecute sub tăcere sau înăbușite... Subiecte considerate vreme îndelungată interzise, precum anticoncepționalele, avortul, relațiile sexuale dintre adolescenți, fac acum obiectul unor emisiuni radiofonice și de televiziune, al unor anchete jurnalistice. Ar fi exagerat să spunem că același lucru se întâmplă- cel puțin în Franța - și în cazul homosexualității.” 2. „La originea a toate acestea se află poate o scurtă frază a Sfântului Pavel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
atât de mare, Puterea și adevărul, Actorul și sălbaticii, Cursa, Înghițitorul de săbii ș.a. Este societar de onoare al Teatrului Național din București, profesor la Universitatea de Teatru și Film din București (din 1985), doctor în arte (cu teza Teatrul radiofonic. Convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creației). Între ianuarie 1993 și martie 1994, a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor. Publică versuri și proze scurte și susține rubrici în
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
patriarhal de Cezar Petrescu și la volumul de versuri Punct vernal de Simion Stolnicu, un eseu despre scriitorul Thomas Carlyle (Marele tăcut) și necrologul Jean Bart. Una dintre rubrici este „Cronica științifică”. Sunt inserate, de asemenea, cugetări, epigrame, anecdote, noutăți radiofonice, poșta redacției. M.W.
MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
și traduceri - o culegere de citate și maxime, intitulată Trei secole de paradox (1983). A făcut numeroase traduceri, unele de bună calitate, din operele unor scriitori importanți din literaturile engleză, americană, spaniolă și a realizat scenarii și dramatizări pentru teatrul radiofonic prin adaptarea unor opere de García Lorca, Buero Vallejo, Ben Jonson, Marivaux, Bernard Shaw, Dickens, Conan Doyle ș.a. Cărțile sale pentru cei mici - Pățania pițigoiului (1954), Corabia tainelor (1963) ș.a. - se adaugă unei susținute activități publicistice. SCRIERI: Pățania pițigoiului, București
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
șaizeci de noi sate, În care țăranii care urmau să se conformeze regulilor aveau să primească teren. Iată imaginea unei clase de cultivatori ignoranți binevoitori și nu tocmai harnici, pe care o prezenta În 1961 Nyerere, În cadrul primei sale intervenții radiofonice În calitate de prim ministru: „Dacă ai bumbac necules pe shamba ta, dacă ai cultivat cu o jumătate de acru mai puțin decât ai fi putut cultiva, dacă lași solul să se erodeze, dacă shamba ta este plină de buruieni sau dacă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din creația scriitorilor basarabeni din perioada interbelică. Institutul are un program de propagare a valorilor literare și folclorice, aplecându-se și asupra literaturii contemporane, prin organizarea și participarea la diferite simpozioane și conferințe științifice, prin articole publicate în presă, emisiuni radiofonice și televizate. Instituția are un număr de patruzeci de cercetători, printre care membri activi și membri corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei (Haralambie Corbu, Mihai Cimpoi, acesta ales și membru de onoare al Academiei Române, Nicolae Bilețchi), doctori habilitați și
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
Tinerețea în istoria românească). Periodicul publică versuri de Radu Stanca, Al. Ceușianu, Vasile Netea, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul, Viorel Șuluțiu, Corneliu Albu. Proză semnează Victor Papilian, Al. Ceușianu, Horia Petra-Petrescu, Nicolae Albu ș.a. Al. Ceușianu este și autorul unei piese radiofonice într-un act, Petiția. Mai apar articole și cronici locale semnate de Oct. Zeno Vancea (Noua muzică românească), Emil Dandea (Administrație și cultură), Horia Petra-Petrescu (Tehnica pieselor poporale). J. și s. are și rubrici constante: „Cronica literară” (colaborează N. Comșa
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
1966 este student al Facultății de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Orientale a Universității din București, secția spaniolă, susținându-și examenul de licență în 1971. Încă din această perioadă își începe activitatea publicistică la reviste studențești și la emisiuni radiofonice în limbile greacă și spaniolă. Este reținut ca asistent, post pe care va funcționa până în 1984, când se stabilește definitiv, împreună cu familia, la Atena, ceea ce îl împiedică să-și definitiveze teza de doctorat (începută încă din 1973, sub conducerea lui
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Márquez como Ciclo Macondino). Predă cursuri de limba și literatura spaniolă și hispano-americană, inițial în învățământul privat secundar din capitala Greciei, iar, după 1991, la Centrul de Limbi Străine al Universității din Atena, completate de o bogată activitate culturală (emisiuni radiofonice, conferințe, publicistică, traduceri). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor Greci, al Asociației Internaționale a Hispaniștilor și al Asociației Internaționale de Literatură Comparată și al Societăților elene de profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Debutul în presă are loc în anul 1949 (în „Scânteia tineretului”, cu poezia Examene), iar prima carte, Cuvânt despre tinerețe, îi apare în 1953. Publică versuri, romane, reportaje, eseuri, scrie piese de teatru (dintre care trei au fost reprezentate), scenarii radiofonice, literatură pentru copii, face traduceri. După absolvirea primei facultăți lucrează la „Scânteia tineretului”, unde, în calitate de „corespondent special”, semnează reportaje marcate de servituțile propagandistice ale epocii, este redactor la „Amfiteatru” (1966-1974), apoi la „Viața studențească”, mai târziu - la „Contemporanul-Ideea europeană” (1990
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
cultural, contribuind la promovarea literaturii de gen. O serie de „miniaturi teatrale” (realizate în colaborare cu Ion Mustață) și piese într-un act au fost puse în scenă la diverse teatre din țară. E autorul a numeroase texte destinate difuzării radiofonice (scenarii, scenete, povești ș.a.), fiind prezent, de asemenea, cu povestiri științifico-fantastice, în numeroase antologii apărute în țară și în străinătate. Considerat a fi unul dintre cei mai buni autori specializați în literatura pentru copii, J. îmbină în chip fericit instructivul
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
savantului, o cultivă cu spiritul cetățeanului, cu convingerea, mereu afirmată, a utilității sale sociale. Activitatea științifică este dublată, la istoricul ieșean, de o largă și eficientă activitate pe tărâm publicistic. Nenumăratele articole, inserate în diferite ziare sau reviste literare, emisiunile radiofonice, numeroasele conferințe publice scot în evidență caracterul angajat al activității istoricului, sentimentul acut al responsabilității sale sociale și politice. Ca și Nicolae Bălcescu, la vremea sa, în tinerețe, a suferit din plin rigorile regimului totalitar și, întocmai ca el, a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În 1954, cu sprijinul lui Al. Ciucurencu, își va putea relua activitatea de critic de artă, semnând numeroase cronici și articole de sinteză, prefețe de catalog (inclusiv ale Pavilionului Românesc la mai multe bienale de la Veneția), va participa la emisiuni radiofonice și, ceva mai târziu, de televiziune. O activitate intensă, întreprinsă cu un simț precis al valorii și cu o specială vervă polemică. În 1956 e numit asistent (apoi lector și conferențiar cu delegație) la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
roman, în „Epoca”, „Politica”, „Universul literar”, „Curentul”, „Cele trei Crișuri”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. În 1937 înființează și conduce revista „Sânzana” (București). A ținut conferințe și a avut, între 1929 și 1937, o serie de intervenții radiofonice pe teme istorice, culturale sau literare (Primul proces al lui Kogălniceanu, Dimitrie Cantemir, Romanul lui Stefan Zweig, ciclul Domnițele române ș.a.). În 1934 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Ca memorialist de război, G. se remarcă prin sinceritatea notațiilor
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
teme de actualitate ș.a.m.d. Fără să atingă cota de popularitate a congenerilor și confraților amintiți, și-a văzut puse în scenă unele piese la teatre din Bacău, Botoșani, Bârlad, Târgu Mureș, Giurgiu. Câteva au figurat în repertoriul teatrului radiofonic, acolo unde, în fapt, își găsesc cel mai bine locul (ca și la televiziune, de altfel). La început, adică în piesele Seara în fața cerului (1973), Drumul încrederii (1978) și Frate mai mare (1980), autorul se dovedește un didactic-moralizant, creator de
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
și rânduielilor din epocă, ceea ce i-a creat autorului dificultăți în reprezentarea ulterioară a altor texte. După acest episod G. s-a „cumințit”, orientându-se mai ales spre dramaturgia istorică, desigur cu mesaj patriotic. A compus și scenarii de teatru radiofonic, unele fiind montate și difuzate. După 1980 a publicat și proză (romane, povestiri istorico-patriotice pentru adolescenți). În activitatea de dramaturg a lui G. se pot distinge două maniere: una este cea a deriziunii crude, a construcțiilor metaforice și alegorice, îndatorate
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
întocmit, împreună cu bunul său prieten Leon Levițchi, un manual, Să învățăm limba engleză fără profesor (prima ediție, 1965), care s-a bucurat de mare succes, fiind reeditată în mai multe rânduri. A fost unul dintre primii care a folosit emisiunile radiofonice pentru organizarea unor lecții de limbă engleză (la care i-a invitat constant să colaboreze pe studenți de-ai săi). Prin tălmăcirile lui Dan Duțescu, opera lui Geoffrey Chaucer capătă drept permanent de cetate în cultura românească: fidelitatea și frumusețea
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
un subtext, avertizând asupra efectului nociv al neseriozității, al invidiei generatoare de veșnice gâlcevi și al prostiei. Un sunet mai grav, într-o desfășurare de voie bună. Din folclor se inspiră, ca spirit, feeria Zâna pădurilor - intrată în repertoriul teatrului radiofonic -, o senină, plină de farmec descindere în fabulos. Ca într-un vis al unei nopți de vară, în codrul fermecat se ițesc zâne bune, zâne rele, pitici războinici, pitici-copii, arici puși pe harță, un străvechi duh al pădurilor, în timp ce la
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
neliniștitoarea întâlnire cu ei înșiși. Dramatizează Povestea vorbii de Anton Pann (1977) și Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir (în colaborare cu Cătălina Buzoianu, 1973), pentru care este distins în anul 1975 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru teatru. Scrie și teatru radiofonic: Neuitata restanță (1979) și Planeta Sadoveanu. Mai publică două librete de operă, Arcade peste timp (Iași, 1977) și Horia - Vulturul răzbunării (Roma, 1980). Traduce pentru Teatrul Național „V. Alecsandri” din Iași piesele Celestina de Fernando de Rojas (premiera în 1972
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
Ion Vinea, Adrian Maniu. Debutează cu poezia La țară în 1934, la revista școlară a Societății „Mihai Eminescu” din orașul natal și frecventează, ca student, ședințele cenaclului Cadran. În timpul celui de-al doilea război mondial colaborează, de la Moscova, la emisiuni radiofonice, difuzând texte ale propagandei bolșevice antiromânești (M. era membru ilegalist al Uniunii Tineretului Comunist din România). Revenit acasă, lucrează un timp la secția de limbă și literatură a Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifice, perioadă în care colectează cu zel, asimilează
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Ghelderode, comedia dramatică într-un act Trei actori, o dramă..., iar din poetul și dramaturgul francez Jean Tardieu, comedia Într-o noapte la castel...). Ioana Crăciun stăruie asupra dramaturgului Sean O’Casey și a lui Friedrich Dürrenmatt, a cărui piesă radiofonică, Ceas de seară într-o toamnă târzie o transpune (1983). În același an Alexandru Martin se arată interesat de William Saroyan, Eugen B. Marian de Tennessee Williams, în 1984 Aneta Dobre traduce relatarea întâlnirii Lili Palmer-Bernard Shaw, iar Angela Ion
GONG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
în Franța ca exilat politic. Curând își începe activitatea publicistică cu editarea revistei „Catacombes” (1971-1992), consacrată cauzei creștinilor din lumea comunistă, indiferent de confesiune sau etnie. Prin intermediul acestui „mesager” al speranței, prin cărțile publicate în Franța, prin conferințe și emisiuni radiofonice, duce o lungă și neobosită campanie de unire a energiilor în lupta anticomunistă. Evenimentele din 1989 nu pun capăt stării de lucruri care marcase două decenii din viața scriitorului. În 1992, după încetarea apariției revistei „Catacombes”, înființează la Paris (împreună cu
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
Limba și Literatura Română a Universității din București, lucrează ca redactor la „Informația Bucureștiului”, redactor-șef la „Jurnalul de umor și de divertisment” și director la „Jurnalul de București” (1996). Cunoscut mai ales ca jurnalist și autor a numeroase scenarii radiofonice și pentru televiziune, dar și al unui scenariu de film (Liliacul înflorește a doua oară), H. debutează editorial în 1976, ca laureat al concursului Editurii Eminescu, cu volumul de nuvele Te urăsc, iubita mea, un tip de proză de factură
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
teren românesc a noilor modalități de cultivare a realismului în literaturile occidentale. Treptat aria de cuprindere a tălmăcirilor semnate de L. se lărgește, incluzând opere clasice ale literaturii italiene, volume de istorie a culturii și piese de succes destinate teatrului radiofonic (Eduardo de Filippo, Paolo di Vincenzo). Un loc aparte îl ocupă transpunerile din Gabriele D’Annunzio, o tentativă de a readuce un mare scriitor în atenția publicului românesc după o lungă perioadă de interdicție. Criticii au remarcat frecvent virtuozitatea stilistică
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
București (1950-1957); lucrează o vreme în calitate de cercetătoare la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române și ca metodistă la Casa Centrală a Creației Populare. În această perioadă compune scenarii de filme pentru copii (Petrolache Făt-Frumos, 1962), piese pentru teatrul radiofonic (Măiastra lumii, 1968) sau pentru teatrul de păpuși (Reportaj cu păpuși și țepi, 1963, Cine va păzi clopoțeii?, 1967, Nepoții lui Făt-Frumos, 1980), multe premiate în țară și peste hotare (Zagreb, 1976), alcătuiește ediții școlare, face traduceri. În 1985 se
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]