708 matches
-
fost Lidia Slavu și Iorgos Ghindidis, iar asistent de regie Mircea Plîngău. La realizarea filmului au fost folosiți următorii consilieri: col. Ion Baciu, col. Tudor Stănică și dr. ing. Todiriță Giosanu. Muzica a fost interpretată de Orchestra de Jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Rolul personajului principal (Bachus) a fost gândit special pentru actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila. „Rolurile au fost adaptate, mulabile, însă nu aș fi găsit un actor care să intre atât de bine în pielea acestui personaj așa cum
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
Silistra (până în 1937), Târgu Mureș (1937-1940), București (1940-1958). Între 1949-1964 este cercetător principal la Institutul de Folclor din București. Între 1963-1967 devine lector la Institutul pedagogic de trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
știință și cultură „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”. Fiul lui Nichita Bantoș și al Agafiei (născută Bâlici). Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de filologie (1973). Colaborator și conducător al unor subdiviziuni redacționale la: Radioteleviziunea Moldovenească (1973-1981), Editura Cartea Moldovenească (1981-1982), ziarul „Tinerimea Moldovei” (1982-1986), revista „Moldova” (1986-1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk, fondează revista de știință și cultură „Limba Română”, prima publicație din istoria Basarabiei ce poartă în titulatură numele corect
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
A scris articole în ziare pentru o anumită perioadă de timp. Nuvelele sale au fost tipărite de către Inkılap Yayınları sub titlul "Babalar ve Kızları" ("Tați și fiice"), în 2005. Piesa radiofonică, "Çalınan Tez" (Teza furată) a primit un premiu din partea Radioteleviziunii turce (TRT). În plus, el s-a aventurat și pe tărâmul ficțiunii pentru tineret cu "Güzelçamlı ' nın Kayıp Panteri" (Pantera pierdută a lui Güzelçamlı), care a fost publicată în 2006 de Can Yayınları. Piesa radiofonică "Tașhan" a fost difuzată pe
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
La data de 7 martie 2013, în cadrul unei ședințe a Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal, Stănișoară a fost ales președintele Comisiei pentru Siguranță Națională. Mihai Stănișoară este căsătorit și are doi copii. Soția lui, Codruța Stănișoară, este proprietara Radioteleviziunii Severin..
Mihai Stănișoară () [Corola-website/Science/305506_a_306835]
-
Arte "George Enescu" din Iași, Academia de muzică "Gheorghe Dima" din Cluj, Central College Pella, Iowa, S.U.A.. A primit numeroase premii și distincții naționale și internaționale, decorații ale statului român. Printre acestea Premiul de Stat (1964), Premiul internațional "Italia" al Radioteleviziunii Italiene (RAI) din Roma (1968), Ordinul Meritul Cultural, cls. a III-a, cls. a II-a (1969, 1971), Premiul internațional "Guido Valcarenghi" din Roma (1970), premiile Academiei Române (1974, 1986) și premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1971, 1975, 1978
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
fost abandonate. În 1992, prin Hotărârea nr. Nr. 571 din 22 septembrie 1992, Guvernul Theodor Stolojan a transmis «imobilul situat în str. Știrbei Vodă, sector 6 București, având denumirea „Muzeul Național”, [..], împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea Română (Casa Radio)». Din acest moment, clădirea a rămas cunoscută în spațiul public sub numele de „Casa Radio”. Lucrările de finalizare a construcției nu au fost reluate nici în anii următori
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
de putere, promovează o pseudo-democrație, lucruri care le unesc pe toate, determinându-le a forma acest cordon sanitar. La 21 aprilie 2004, Curtea de Apel din Gânt condamnă câteva SRL-uri rasiste și xenofobe: Concentrarea Flamandă, Institutul Național de Formare, Radioteleviziunea Naționalistă. Această deciziune va fi confirmată de Curtea de Casațiune din Gânt, pe 9 noiembrie. În urma unei colaborări între Blocul flamand și aceste SRL-uri, Blocul Flamand risca să intre în ilegalitate. De aceea, la 15 noiembrie 2004 se dizolvă
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
prin concurs o bursă de studii la Conservatorul Santa Cecilia din Romă, unde a studiat cu Jolanda Magnoni, lucrând apoi cu Rodolfo Celletti și cu Elisabeth Schwarzkopf. După ce a câștigat în 1972 Concursul Internațional Voci Rossiniane, organizat la Milano de Radioteleviziunea Italiană, RĂI, a fost invitată de dirijorul american Thomas Schippers să debuteze la Cincinnati în rolul Mimi din "La Bohème" de Puccini, fapt care a marcat începutul carierei sale internaționale. A cântat pe cele mai renumite scene ale lumii, incepand
Mariana Nicolesco () [Corola-website/Science/298550_a_299879]
-
Orășeneasca, ediția a VI-a, Concursul Artiștilor Amatori 1963 - Premiul Uniunii Scriitorilor - Cum e oare? - de Florin Bogardo / Madeleine Fortunescu - Fest. Mamaia 1964 - Premiul Uniunii Compozitorilor - creație - Ca-n prima zi - de Elly Român / Eugen Mirea - Fest. Mamaia 1965 - Premiul Radioteleviziunii - Cu tine - de V.Veselovschi / Aurel Storin - Fest. Mamaia 1966 - Diplomă de debut în cinematografie, în coproducția „Tunelul” - rolul Iulia, Fest. Național de Film „Pelicanul de Aur” Mamaia, ediția a III-a 1968 - Mențiunea „Cerbul de Aur” - la Fest. Internațional
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
își continuă studiile la Conservatorul de muzică din Cluj, apoi, între 1951-1956, obține o bursă și urmează studii de perfecționare în Rusia, la Conservatorul de muzică „Piotr Ilici Ceaikovski” din Moscova. În 1957 a fost repartizat la orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române, unde, nefiind liber nici un post de dirijor, a fost încadrat inițial pe post de instrumentist (violă). Din 1958 până la pensionare, în 1991, a avut o activitate neîntreruptă în radio, în calitate de dirijor și director artistic al "Orchestrei de studio Radio
Ludovic Bács () [Corola-website/Science/309290_a_310619]
-
Fată Verde” (realizată după „Ochii negri, ochi de țigan”). În 1998 este lansat albumul de restituiri „Vremuri, anii 60...”. Acesta cuprindea, în afară de cele 6 piese românești de pe primele EP-uri ale formației, încă șapte melodii din aceeași perioadă, înregistrate la Radioteleviziunea Română sau în particular, cu aparate artizanale. Albumele lansate în 1997 și 1998 sunt promovate printr-o serie de concerte în vara lui 1998. Tot în 1998, după o pregătire de jumătate de an, a fost pus în scenă spectacolul
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
și Vârșeț (Serbia) surprinzând jurnalistic realitatea din teritoriul cuprins în Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa, dar si pentru realizarea unor programe în cadrul comunităților de români din cele două țări, contribuind astfel la păstrarea identității lor etnice si culturale. Colaborează, de asemenea, și cu Radioteleviziunea Transcarpatia Ujgorod (Ucraina), cu scopul sprijinirii redacției în limba română de acolo. Studioul este membru al Asociației Europene a Televiziunilor Regionale-CIRCOM din 1995. Studioul TVR Timișoara emite și pe satelit, cu un program de tip magazin; transmite și un program
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
realizate la Aeroclubul „Aurel Vlaicu” din București, operatorul care a realizat imaginile aeriene fiind Dumitru Gaiță. Avionul care a realizat acrobațiile aeriene (lupingurile) a fost un aparat de zbor YR-ZBO. Muzica filmului a fost interpretată de Orchestra de Jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de artistul emerit Sile Dinicu. Filmul "" a fost vizionat de 1.435.358 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
135) și casetă audio, fără a cere acordul foștilor membri ai formației. Compact discul conține patru cântece bonus, mai precis cele trei piste de pe discul EP "Din nou acasă" (piesa eponimă, „Zmeul” și „Fetele albinele”) și o piesă imprimată la Radioteleviziune în 1979, „Scufița Roșie”. Pe disc se regăsesc nouă piese aparținând compozitorilor Dan Andrei Aldea, Mihai (Mișu) Cernea și Nicolae (Nicu) Enache, dintre care opt au versuri semnate de Alexandru Basarab, iar una este instrumentală. "Zalmoxe" este un album conceptual
Zalmoxe (album) () [Corola-website/Science/317849_a_319178]
-
Cocea și a lui Fernoagă. "„Am crezut atât de mult în ceea ce făcusem și am interpretat atât de pătimaș încât i-am convins”", a afirmat compozitoarea. Dinu Cocea a insistat ca muzica filmului să fie interpretată de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Iosif Conta. Dirijorul se afla în Italia, dar a venit imediat când l-au chemat. El a rugat-o pe compozitoare să oprească din sală orchestra, atunci când auzea o notă greșită. Deoarece muzica de film trebuia imprimată
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
Călugăru monografia Tragicul unei vieți și al unei operei literare. Ca membru al Societății Filologilor din România a susținut comunicări științifice despre D.Cantemir, I. Slavici, M. Eminescu, L. Blaga, T. Arghezi, L.Rebreanu, G. Călinescu. A fost redactor al Radioteleviziunii Române, secretar literar la Teatrul Național din Tg. Mureș, lector la Universitatea de Artă Teatrală din Tg. Mureș și la Facultatea de Jurnalism a Universității „Dimitrie Cantemir”, consilier al Direcției pentru Cultură Mureș. Este senior-editor la Societatea Română de Radiodifuziune
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
secretar particular al acestuia, având prilejul să cunoască mai bine lumea literară a Iașului: George Lesnea, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu, Nicolae Tatomir etc. A abandonat repartiția pentru un post de reporter la Radio București. Din 1963 până în anul 2000 slujește Radioteleviziunea Română. Și-a început ucenicia la redacția de actualități a Radioului - director Vasile Poalelungi, realizând emisiuni sociale cu sfaturile populare, un carnet de reporter săptămânal, mai multe cicluri de emisiuni pentru marinari. În Radioteleviziunea Română se simțea nevoia unei redacții
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
Din 1963 până în anul 2000 slujește Radioteleviziunea Română. Și-a început ucenicia la redacția de actualități a Radioului - director Vasile Poalelungi, realizând emisiuni sociale cu sfaturile populare, un carnet de reporter săptămânal, mai multe cicluri de emisiuni pentru marinari. În Radioteleviziunea Română se simțea nevoia unei redacții de tipărituri “scenarii însoțitoare” emisiunilor ce erau trimise la concursuri internaționale, la schimb de informații, astfel că Dinu Săraru va fi numit la conducerea acestui Oficiu, iar subsemnatul secretar general. A fost perioadă noastră
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
lumina reflectoarelor", transmis de TVR alături de Anda Călugăreanu, Luminița Dobrescu, Mihaela Mihai, Aură Urziceanu, Aurelian Andreescu, Angela Similea.Concertul a fost prezentat de Dana Comnea, în regia lui Al. Bocanet. Interpreții au fost acompaniați de Orchestră de Muzică Ușoară a Radioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu. "1969" - a ajuns în etapa finală a Festivalul Internațional Cerbul de Aur dar a cântat în afara concursului în Gală Laureaților "1970" - componentă a Formației de Estrada și Varietăți București a Ansamblului de cântece și dansuri al Armatei
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
final ale filmului. Modificările cerute au fost operate până la 22 mai, când filmului urma să i se mai adauge doar muzica. Muzica filmului a fost compusă de Tiberiu Olah (fiind catalogată de regizor ca „absolut magnifică” ) și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Iosif Conta și de Corul de Cameră „Madrigal”, dirijat de Marin Constantin. Aflat vara la vila sa de la Neptun, președintele Nicolae Ceaușescu a vizionat filmul și i-a plăcut. Conducerea C.C.E.S. a acceptat modificările făcute, iar filmul
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
în 2014, cu melodia "Maybe", interpretată de Valentina Monetta. În iunie 2007, Radiotelevisione della Repubblica di Sân Marino (SMRTV) și-a arătat interesul de a participa la concurs în viitorul apropiat, totul depinzând de interesul acționarilor, dar special de RĂI, radioteleviziunea italiană, care s-a retras din concurs din anul 1997. Cinci luni mai tarziu, radioteleviziunea SMRTV și-a confirmat participarea la Concursul Muzical Eurovision 2008 din Belgrad. Prima intrare a Sân Marino la Concursul Muzical Eurovsion a fost Miodio, cu
San Marino la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/319945_a_321274]
-
di Sân Marino (SMRTV) și-a arătat interesul de a participa la concurs în viitorul apropiat, totul depinzând de interesul acționarilor, dar special de RĂI, radioteleviziunea italiană, care s-a retras din concurs din anul 1997. Cinci luni mai tarziu, radioteleviziunea SMRTV și-a confirmat participarea la Concursul Muzical Eurovision 2008 din Belgrad. Prima intrare a Sân Marino la Concursul Muzical Eurovsion a fost Miodio, cu melodia în limba italiană "Complice". Sân Marino are onoarea de a fi a 50-a
San Marino la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/319945_a_321274]
-
în 2009. S-a zvonit apoi că țara nu va participa la concursul din 2009, din cauza rezultatului slab din anul precedent. În final, SMRTV a anunțat că țara nu va participa la concursul din 2009, deși au aplicat pentru participare. Radioteleviziunea a specificat că nu s-au retras din cauza rezultatului din 2008, ci din cauza problemelor financiare ale SMRTV. Sân Marino nu s-a întors la Concursul Muzical Eurovision 2010, tot din motive financiare. Radioteleviziunea a anunțat că speră să revină în
San Marino la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/319945_a_321274]
-
din 2009, deși au aplicat pentru participare. Radioteleviziunea a specificat că nu s-au retras din cauza rezultatului din 2008, ci din cauza problemelor financiare ale SMRTV. Sân Marino nu s-a întors la Concursul Muzical Eurovision 2010, tot din motive financiare. Radioteleviziunea a anunțat că speră să revină în competiție într-un viitor apropiat și a discutat și posibilitatea participării la Concursul Muzical Eurovision Junior. SMRTV a aplicat o cerere pentru a participa în 2011 și a fost confirmată. Aceasta avea să
San Marino la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/319945_a_321274]