2,318 matches
-
ca să fie primit În rândurile Socialiștilor Militanți, am sugerat pe un ton liniștit. Nu păcălește pe nimeni și știe asta, pufni Pegg. Poate să urle mai tare decât oricine și să vândă tone de ziare pe la demonstrații, că tot un rahat burghez rămâne. Scuzați. Mai luă o gură de bere. — N-am nimic cu burghezii, atunci când nu sunt fățarnici. Numai târâturile care se prefac solidari cu muncitorii mă calcă pe bătături. M-am gândit la toți cei pe care Îi cunoscusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Cioc-boc, boboc și poloboc! Păi, ce faci, neică? Te-ai stâlpit?! Torna, torna, fratre! În traducere liberală: toarnă, toarnă, Frate! Mai luăm un rând? Atât! Doar unul! Hai...! Aleluia? O boare persistentă, mixaj constant și subtil, de urină și de rahat, adia înțepător, din spate, dinspre buda minusculă a cârciumii (fusese cât pe ce, ca Sanepidul să nu-și dea avizul obligatoriu de funcționare), trăgându-te de mânecă și ademenindu-te inconturnabil, în direcția cea bună și eliberatoare pentru sfinctere, direcție
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mine, huiduma nesimțită? Mă cocoșează! Mă rupe! Nițică omenie! Măcar luați-l și voi, amândoi, de câte-o aripă... Nu vreau să știu! Ce omenie? Mă doare-n cot! Suportă! Na...! Poftim! Descurcă-te! Du-te, clipă, treci, ești de rahat! ricanează Dănuț. Haidem, frățicule, să mergem d'acilea, am stat destul la soare. E cazul să mai și coborâm, noi doi, cu silogistica, în locuri mai umbroase. După vreo douăzeci și cinci de pași, Poetul și cu Fratele dădură colțul la dreapta
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sufrageriei, acolo unde se găsește o colivie gigantică, din aluminiu de aviație, pe rotile, înțesată cu tăvi, tăvițe, castronașe și jucărioare (întregi ori dezmembrate) și prevăzută și cu un mic balansoar aninat, ca un trapez. Pe podilă, un țintar de rahați choux à la crème, devoalează buna-creștere a păsării cazate între gratii, care evitase și ea, pe cât îi fusese cu putință, ca să se găinățeze de mai multe ori, în același loc. Interesant specimen! precum ar fi zis, bunăoară, Avocatul. Ușița coliviei-palat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ochii! O-o-o-o...! Nu vă mai văd...! Unde ești, Vierme...? Unde ești, Frățioare...? Unde-mi ești, Dănuță...? Unde sunteți...? Hei...! O să mor, că sunt bătrân! Mi-e rău...! Mi-e greață...! Vărs...! Vomit...! Borăsc...! Pe voi!... Ha, ha, ha, ha, ha! Rahat pe varză! Ce v-am făcut! Huideo! Labelor! Căcănarilor! Cretinilor...! Du-te-n mă-ta, de javră! Clovnule! îl repede Avocatul, transpirând copios, pe la tâmplele grizonante. Ești un mare nenorocit! Fii om matur! Ți s-a urât cu viața? Cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nou, preventiv, în lumea largă). Și iat-o iarăși, lăfăindu-se pe pat, lungită în paralel cu Sile adormitul, fără a da vreun semn că o deranjează vecinătatea udă și mirositoare sălbatic a stârv, a Barosanului. Femeie anapoda și de rahat, mă faci într-una de fecale, în fața amicilor! geme Boss crispat, înfrânt, aproape să depună armele. Da', nu-i nimica... Lasă, lasă... Te vindec eu de hipodrom și de alte fantasme erotice! Sui eu șaua pe tine, țevisto! Te cotonogesc
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
solul clisos de sub ei, începe să se cutremure. O nouă găleată de țărână, amestecată cu viermuși, cu melcișori și cu bulbi de buruieni uscate, năpădește de sus. Intensitatea seismului neașteptat, urcă vertiginos: Trei, patru, cinci..., apoi aproape șase grade Richter! Rahat...! Acum, chiar că m-am enervat! Himmel hergot! se burzuluiește Viezurele, cătrănit, schimonosindu-se ca să scuipe o gură cafenie, dintr-un melanj oribil de bale și pământ de flori. Nu-ți pierde firea, prietene! șuieră Iepurele, încercând să se facă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
solvenți și păcură otrăvea aerul. Aici, în Țarina sfârșitului, în Akeldama, printre leșuri împrăștiate și mumificate, doar pene, gheare, păr și oase, de păsări și de șobolani, și printre movilițele compacte de gunoaie, întotdeauna bine garnisite cu eșantioane generoase de rahați, aparținând tuturor speciilor băștinașe cunoscute, era raiul teratologic și rezervorul perpetuu, al haitelor de câini fără stăpân. Între escatologie și scatologie, nu-i decât un pas! cum ar fi sintetizat lucrurile Poetul. În acest habitat arid și sterp, pelasgic, lăsate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Și Poetul își întinde disprețuitor vârful pantofului, către grămada de arme albe, movilite pe podea. Prostii! strigă iute agentul Mânecuță, congestionându-se în obrajii lui seboreici și bucălați. Prostii! O căruță de prostii și de minciuni! Vă previn! Sunteți în rahat până-n gât! Ori spuneți cum a fost, pe bune, ori vă pun cătușele, nerușinaților și vă trimit la carceră, lângă Bogdănel-Parazitu', ca să-i țineți puturosului de urât! Iisuse...! Perspectiva unei asemenea companii, îi repugnă intestinal Fratelui, care se schimonosește, dezgustat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dicteu automatic, cu vârful tocit din grafit al creionului. Și i-o întinde, apoi, Poetului: " Fatidică, Sathariel Ocultarea dragostei lui Dumnezeu, Peste muritori Și nemuritori, Își desface năvodul! Sephirahul cel neostoit Al patimii, Se pogoară flămând, La festinul carnal. " Ce rahatul dracului mai e și panarama asta, haa...? răbufnește la mușterii Mariusache, care interceptează accidental biletul. Nimic deosebit, încercăm să bibilim niște variante prozodice, pentru concursul de versificație liberă, de duminică, de la Casa de Cultură, zice și Dănuț, îndesându-și misiva
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ei, n-a fost să fie! Mai ții minte ce ți-am scris pe răvaș, de ziua ta? "Viața omului e prețioasă. Pentru a supraviețui, să dăm Timpului pecetea petrecerii eu-rilor noastre!" Tu mi-ai zis că astea-s făcături, rahaturi, poncifuri, clișee ordinare, mă rog... Toate se leagă. Calea pe care am ales-o, este numai una. Nu-i așa? Hagakure! Ca la samurai. A trebuit să se sfârșească lumea, ca să putem muri laolaltă. Mi-a luat mai mult s-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
toți, viii, așa de creduli și de fazani, băi?! Hai să-ți mai zic o poantă..., ăăă..., o profeție! O sfârloagă! Una bună! Leită-poleită! Te interesează? O profeție rară. O profeție despre... Despre țară! Despre țărișoara voastră de mântuială, de rahat și de izbeliște. O, da! Și încă cum! Foaie verde-a bobului, Prin pădurea bradului, Trece p...la calului! Bu-hu-huuu...! U-huuu...! Hu-huuu...! M-asculți? De când ați fost smulși, fricoșilor, de sub Coroană, vi s-au perindat vouă, pe la cârmă, șase conducători
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
al unui produs. Oamenii care proiectează mașini, și ei sunt produse. Părinții tăi sunt produse. Părinții lor au fost produse. Profesorii tăi, produse. Preotul de la biserica ta, alt produs, zice Brandy. Uneori, cel mai bun mod de-a face față rahatului, zice ea, e să nu te vezi ca pe-un mic premiu prețios. — Ideea mea, zice Brandy, e că nu poți evita lumea și nu ești răspunzătoare de cum arăți, dacă ești frumoasă foc sau urâtă ca curu’. Nu ești răspunzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
iubesc pe Seth Thomas atât de mult că trebuie să-l distrug. Compensez cu asupra de măsură venerând-o pe regina absolută. Seth nu mă va iubi niciodată. Nimeni nu mă va mai iubi vreodată. Ce stânjenitor. Dă-mi stringente rahaturi emoționale plângăcioase. Flash. Dă-mi baliverne egoiste și egocentrice. Christoase. Să-mi fut una. Așa m-am săturat să fiu eu. Eu frumoasă. Eu urâtă. Blondă. Brunetă. Un milion de transformări futute care nu fac altceva decât să mă lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-se. Îl prinse pe Kevin de mână, dar Kevin Își ascunse fața Între picioarele mamei. Mama, eu nu vreau să merg la grădiniță, se smiorcăi. De câți ani ai pijamaua asta? O văd În fiecare zi, mereu aceeași pijama de rahat. De ce nu te Îngrijești? Te-ai mai uitat În oglindă? Îți ies peri albi. Nici nu-ți mai pasă dacă te plac sau nu - și nu mai Îmi placi, de fapt. Nu asta Îți doreai? Îl Întrebă ea. Nu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dar n-avea nici o valoare, concluziona tata. Nu din cauza ta a Încetat să cânte. Valentinei nu-i păsa dacă mama fusese sau nu cântăreață. Dar, bineînțeles, mama era convinsă că Întrerupsese totul din cauza ei. Sacrificiile care se fac pentru copii, rahaturi dintr-astea. Nici măcar nu voise să o asculte În barul unde cânta, căci Valentina ar fi vrut ca ea să nu meargă deloc și să stea acasă cu ei joia. În acea sâmbătă, printre ruinele de la Ostia antică, proful le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
băieții. În consecință, nici băieții nu flirtau cu ea - altfel spus: este dificil să spui cum Începe repulsia reciprocă și de ce. Destul că nu sărutase niciodată un băiat și nici nu-și dorea s-o facă. Băieții sunt toți niște rahați. Îl prefera pe Brian Warner, alias Marilyn Manson - despre care nimeni n-ar fi știut să spună dacă era bărbat, femeie sau demon. Metroul sosi cu o rafală de vânt. Pe lateralele sale, până sus pe ferestre, cineva suflase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să-l mângâi. Plângeam și eu. Și eu mă simt singură, ca și el. Dar mama nu va Înțelege asta niciodată. Uneori sper ca ea să facă o nebunie și să meargă cu cineva, nu mă interesează cu cine, un rahat oarecare, așa Încât eu să mă pot Întoarce la el. Îmi pare rău că gândesc toate aceste lucruri. Oare chiar sunt tenebroasă? Dar așa sunt eu. Acum trebuie să-mi iau rămas-bun, profu și-a dat seama că fac altceva. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
puține ore și nu-i păsa de ea, acum când știa cât Îl costa s-o ducă În patul lui. Antonio o luase la șuturi și la palme, căci voia să știa ce mama dracului avea mai mult decât el rahatul acela de balerin negru. Și cum Emma știa că orice i-ar fi răspuns nu l-ar fi liniștit, nu zicea nimic și căuta să se furișeze sub roțile mașinilor. Dar Antonio nu Încetase s-o lovească până când din sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Îngrijoră ea. Suntem de acord, minți Antonio. E bucuroasă. Mi s-a părut c-ar avea ceva de făcut mâine, nu știu, poate trebuia să vadă pe cineva. Valentina Își smulse bandajele de pe degete. Mincinoasa, mincinoasa, mincinoasa. Ostia! Marea! Picnicul. Rahaturi. Voia doar să scape de noi. De ce continuă să o cred când Îmi spune ceva? Asta e ultima dată. Ce mult aș vrea să stau cu tati. De ce nu m-a Întrebat judecătorul? Și dacă a venit pentru asta? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
șterg și mă joc, parcă așa spunea refrenul). Pentru câteva minute, Antonio și portarul rămaseră față În față, Înfruntându-se câinește. Acum le arătăm noi cine suntem, tati, spuse Valentina, luându-l de braț. O să-și Înghită ifosele alea de rahat. — Cine Îți dă voie să vorbești așa urât? Mama ta? se crispă Antonio, trecând peste faptul că el tocmai se abandonase unui potop de injurii. — Tati, oftă Valentina, nu se vorbește despre ea, ai jurat! Dar nu mai avură timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
deloc -, continuau să se Întoarcă aruncându-i priviri languroase - și chiar dacă se gândeau că fusese un necioplit atunci când dăduse buzna acolo, sau poate tocmai de aceea, Îl considerau fascinant. Era. Nu mai existau alții ca tati. Bărbații sunt toți niște rahați. Niște rahați plini de coșuri cărora le put picioarele și respirația. Toți În afară de Jonas, probabil. Ei bine, dacă nu voia să vină și Kevin, cu atât mai bine. Valentina Își dorise Întotdeauna să petreacă un week-end singură cu tati. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să se Întoarcă aruncându-i priviri languroase - și chiar dacă se gândeau că fusese un necioplit atunci când dăduse buzna acolo, sau poate tocmai de aceea, Îl considerau fascinant. Era. Nu mai existau alții ca tati. Bărbații sunt toți niște rahați. Niște rahați plini de coșuri cărora le put picioarele și respirația. Toți În afară de Jonas, probabil. Ei bine, dacă nu voia să vină și Kevin, cu atât mai bine. Valentina Își dorise Întotdeauna să petreacă un week-end singură cu tati. Fără păduchele acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mers la cină Într-unul din acele restaurante cu lumânări care Își făceau publicitate În revista Trovaroma și În care mama spunea râzând că bărbații o duc În prima seară când ies cu ea, căci credeau că o impresionează. Ce rahați. Valentina nu văzuse niciodată cum sunt restaurantele acelea În care bărbații duc o femeie pe care o vor În patul lor. Dar În seara asta ea și tati puteau să mănânce scoici și să se prefacă că sunt logodiți. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
viața în lumea reală e cu totul alta, că școala nu i-a învățat nimic și că trebuie să se descurce; a dispărut principiul socialist al repartiției. Expresia „noul val românesc“ În primul rând, pentru că e un clișeu gazetăresc de rahat, promovat probabil de cineva care s-a trezit peste noapte că trebuie să scrie despre film, după ce ani de zile a scris despre cenacluri literare și muzică folk. De unde până unde „nou“? Adică a fost și unul vechi de care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]