1,328 matches
-
1952, regiunea Bârlad avea alte raioane: Bârlad, Murgeni, Tecuci, Focșani, Panciu, Vrancea, Adjud, Zeletin. 182 La 22 ianuarie 1956, cu numărul 654, Steagul ro șu Bârlad devine organ al Comitetului orășenesc și raional P.M.R. și al Sfatului popular orășenesc și raional Bârlad, cu format micșorat, bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii nr. 18 ‐20. Au loc, cu această ocazie, alte mari mișcări de personal. Rubin Schulimsohn, împreună cu Alice Ouatu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
soția lui, prietenii sau alte elemente de chemarea lui la postul de miliție.[...] Propunem ca recrutarea să se facă de cpt. Manole Gh., care cunoaște pe candidat și a pregătit materialele recrutării, participând la recrutare și tov. șef al Biroului Raional MAI, cpt. Buda Ioan, care va îndruma cum să se desfășoare ancheta, apoi discuțiile cu privire la determinarea candidatului pentru a cere colaborarea cu organul nostru. Pentru a nu fi deranjați de organul de miliție local, vom trimite pe acesta în muncă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și căuta să plece acasă în comuna S., lucrătorul operativ căpitan Manole Gh. l-a supravegheat și, în momentul prielnic, la un loc ferit de privirile altor cetățeni, a acostat pe S.D., invitându-l în mod discret la sediul Biroului Raional MAI. Odată introdus în sediul Biroului Raional MAI, conform planului de anchetă, căpitanul Manole Gheorghe i-a luat interogatoriu pe bază de proces-verbal de interogatoriu, rezultând din anchetă următoarele situații: În anchetă, S.D. a recunoscut de la bun început că a
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
S., lucrătorul operativ căpitan Manole Gh. l-a supravegheat și, în momentul prielnic, la un loc ferit de privirile altor cetățeni, a acostat pe S.D., invitându-l în mod discret la sediul Biroului Raional MAI. Odată introdus în sediul Biroului Raional MAI, conform planului de anchetă, căpitanul Manole Gheorghe i-a luat interogatoriu pe bază de proces-verbal de interogatoriu, rezultând din anchetă următoarele situații: În anchetă, S.D. a recunoscut de la bun început că a dus activitate cu PNȚ-Maniu, însă acest lucru
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mai spus că călugării sunt închiși în celule și că sunt încadrați câte un călugăr și câte un om civil.” Notă Informativă, sursa „Horia”, 13.05.1952: „La schitul de călugări stiliști C., reg. București, s-a prezentat din partea Miliției Raionale București, un delegat special, un tov. ofițer, și altul din partea Sfatului Popular respectiv și, în baza ordinului semnat de către Direcția Generală a Miliției din RPR, a fost ridicate anteturile și ștampilele ce le posedă susnumitul schit ca persoană juridică. Călugării
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pătrundem în tainele activității lor. Ei sunt organizați în felul următor: Comitetul central este compus din bărbați și doamne. Activitatea comitetului central este după cum urmează: au numit comitete atât din bărbați, cât și din femei în fiecare raion, iar comitetele raionale au dat sarcini unor comisiuni formate tot la fel din bărbați și femei, pentru a pătrunde în fiecare casă evreiască și a-1 face pe cetățeanul evreu contribuabil lunar pentru Talmud-Tora, iar unde sunt copii să fie dusă muncă de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
1953/216), Dumbrăveni (femei), Focșani, Iași, Rahova II, Râmnicul Sărat (1950/200), Sibiu, Satu Mare („Închis”), Sighet (Principal, 200), Târgu-Mureș; categoria IV: Bârlad, Bistrița, Caracal, Carei, Călărași (1953/95), Câmpulung Moldovenesc, Câmpulung Muscel, Codlea (1953/490), Dăeni, Giurgiu (1953/290), Făgăraș (raional), Fălticeni, Dorohoi, Huși, Ișalnița, Lugoj, Miercurea-Ciuc (femei), Odorhei, Oravița, Petroșani, Piatra-Neamț, Rădăuți, Râmnicu-Vâlcea, Roman, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sighet (raional), Slatina, Târgoviște, Târgu-Jiu, Tecuci, Tulcea, Turda, Turnu-Măgurele, Turnu Severin, Vaslui, Zalău. Au fost desființate, Între 1959 și 1963, penitenciarele Făgăraș (1960
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
categoria IV: Bârlad, Bistrița, Caracal, Carei, Călărași (1953/95), Câmpulung Moldovenesc, Câmpulung Muscel, Codlea (1953/490), Dăeni, Giurgiu (1953/290), Făgăraș (raional), Fălticeni, Dorohoi, Huși, Ișalnița, Lugoj, Miercurea-Ciuc (femei), Odorhei, Oravița, Petroșani, Piatra-Neamț, Rădăuți, Râmnicu-Vâlcea, Roman, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sighet (raional), Slatina, Târgoviște, Târgu-Jiu, Tecuci, Tulcea, Turda, Turnu-Măgurele, Turnu Severin, Vaslui, Zalău. Au fost desființate, Între 1959 și 1963, penitenciarele Făgăraș (1960), Cluj-minori (1959), Focșani (1959), Ocnele Mari (1959), Suceava, Bistrița, Constanța, Călărași, Caracal, Huși, Lugoj, Oravița, Râmnicul Sărat, Roman, Sighișoara
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Presei prin Înființarea unei Direcții Literare poate fi pe deplin justificată. Câmpul evaluării programate contracarează până și la nivel numeric spațiul producției literare: În 1952, Direcția Presei are 232 de angajați 24 (152 de cenzori centrali și 80 de cenzori raionali), la care se adaugă personalul administrativ (45 de angajați), iar Uniunea Scriitorilor obține aprobarea să organizeze 169 de posturi pentru instituția propriu-zisă, 59 pentru „școala de literatură” și 51 pentru Fondul Literar 25. Creșterile progresive și concurente de personal subîntind
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nu 6 copii) într-o cameră, că acolo ne-a adus comunismul, etc. De asemenea acest agent mai spune că știe de la o cumnată că mama mea este colectivistă la GAC " Voința” din Tecuci. Deși colectivistă la acea vreme, securitatea raională din Tecuci cere Direcției Regionale Galați a securității urmărirea mamei mele, Bratoveanu Georgeta Alexandrina în data de 4 decembrie 1961 prin adresa Nr.302/BO/84106. In această adresă se cer “investigații complexe”, asupra mamei mele, rezultatul investigațiilor fiind necesar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de constatare Nr.DI/I/2037/ 03.10.2011, trimisă mie de CNSAS, Ionescu George cel care l-a lucrat informativ pe tatăl meu, a fost angajat al fostei securități, având gradul de căpitan și funcția de șef al Secției Raionale Tecuci din cadrul Direcției Regionale Galați în anii 1962, 1963, 1965. Insă tot el semnează cererile de urmărire ale mamei și fratelui meu Marcel în data de 4, respectiv 5 decembrie 1961. Cum informații despre tatăl meu erau date de agenți
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în anul 1955, fără a se specifica și suprafața de pământ deținută. Intr-o adeverința ulterioară se afirmă că tatăl meu a fost declarat chiabur în perioada 1955-1959 pentru suprafața de 3,5ha teren arabil și 3ha de pășune!!!. Secția raională Tecuci a securității face un referat în data de 29 august 1962 prin care se cere “trecerea în evidență operativă” pentru relațiile avute de tatăl meu cu mișcarea legionară și pentru că “a fost categorisit chiabur”. Din adeverințele date mai înainte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu mult tact pentru a nu-și atrage suspiciuni asupra sa”. Unul dintre cele mai sugestive moduri în care lucra securitatea se desprinde din referatul din 1 octombrie 1964 privind deschiderea dosarului de verificare prealabilă, referat supervizat de șeful Secției Raionale a Securității, căpitanul Ionescu George. Din acest referat reiese că tatăl meu era supravegheat de agentul “Chivu Stan” care semnalează “discuții dușmănoase” ale tatălui meu dar și de agentul “Ionescu Valentin” care remarcă faptul că tatăl meu este o “fire
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
devenit mai facilă odată cu instalarea telefonului în casa noastră; același securist Măgdălinoiu Gheorghe a răspuns și de ascultarea telefonului. In adresa 001147 din 13 august 1976 trimisă de securitatea din Tecuci (sub sigla Ministerului de Interne, Inspectoratul Județean Galați, Securitatea raională Tecuci) către serviciul “T” și codul “BRATOSIN” se cere: “Rugăm să executați și să exploatați instalația de tip A.S.T. pentru numitul Bratoveanu Gherasim la adresa Fundătura 23 August Nr. 1, (este o greșeală, trebuia Nr.3) telefon 12734. Instalația
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ocazie, Teohari Georgescu a trimis tuturor Comitetelor Provizorii a. „Circulă zvonul că va începe un nou războiu” Astfel, o informare a miliției spunea că: „...o parte din populația comunei eleni Județene (organisme politice care asigurau tranziția până la constituirea Sfaturilor Populare Raionale sau Regionale) o adresă strict-secretă, în care se specificau noile sarcini ale nou-înființate Miliții. Din acest stufos material, am extras ceea ce NU trebuia să execute milițienii, pentru a face, oarecum, diferența cu vechea jandarmerie „burghezo moșierească”. Astfel: „... Miliția nu scoate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din totalul de 16 membri de partid sunt prezenți 12; 3 sunt absenți motivați și unul nemotivat”. Emil Agafiței face propuneri pentru prezidiul adunării și așa cum cereau cutumele vremii, primul nominalizat este, evident, tov. Tomescu Ion, „...instructor de partid de la raionala Vaslui”. Pe lângă acesta mai sunt aleși următorii: Dănilă Ludovic (propus de tov. Luca V. Gheorghe) și Agafiței Emil (propus de tov. Simionescu Neculai). Așa cum era și firesc, superiorul de la Vaslui a fost ales și președinte al adunării. Acesta arată importanța
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Tomescu Ioan dar și cu David Ion care, „...ambii amândoi (sic! n.n.) sunt votați în unanimitate”. Ca să nu-i dezamăgească prea mult și chiar de la început pe harnicii întovărășiți micleșteni, tov. Ioan Tomescu „..le adresează un călduros salut din partea Comitetului Raional de Partid pentru succesele obținute în muncă de până acum”, după care îl propune pe tov. Cârțu Constantin pentru greaua și transpiranta misie de redactor al procesului verbal de ședință. După ce secretarul Bursuc Mihai citește obișnuita dare de seamă, prezidentul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aspirant la angajare și o perioadă de probă. După ce și-a intrat în pâine, noul prezident Ciurușniuc a făcut numeroase angajări de personal, în limitele legii, evident. Pe 10 martie 1956 sosea la Valea Rea o adresă de la Sfatul Popular raional Vaslui, semnată de președintele Nistor Gheorghe și secretarul Malcoci Petru, în care se spuneau următoarele: „...având în vedere Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr.(...), decidem: numărul membrilor Comitetului Executiv al Sfatului Popular al comunei Valea Rea, se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
după care a semnat procesul verbal „spre cele legale” și a plecat. g. „Ședințili Comt. ezecutiv nu să țin regulat” Asta a fost principala constatare a unui tov. de rang mare venit în inspecție la comuna Buda-Pătrășcani tocmai, hăt, de la raionala Bârlad. De fapt, acest document încropit cu mare greutate de către individul în cauză ne arată încă o dată (dacă era cazul) cam ce „personalități” băgase în fruntea obștii „revoluționarul” partid al clasei muncitoare. La finalul acestui scurt studiu documentar, vom cita
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
avut parte de „un vie en rose”, trăgând la jugul comunist împreună cu autohtonii. În anul 1949, pe data de 12 mai, MAI trimitea Comitetului Provizoriu al Județului Vaslui (organism politic Declarația de „repatriere” a cetățeanluui Grigore Jidoveanu premergător Sfatului Popular Raional) o telegramă „strict secretă”, în care erau inserate următoarele „indicății” și precizări: „...vi se face cunoscut că până la noi dispozițiuni, nu se va oficia nici o căsătorie (subl.ns.) între cetățeni și cetățene române și cetățeni și cetățene sovietice care se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
manifestărilor, le-am extras dintr-un „Plan privind organizarea adunării festive pentru premierea orașului Vaslui în întrecerea patriotică pe anul 1966”. Această adunare avea să aibă loc la data de 20 decembrie 1966, în sala de festivități a Sfatului popular raional Vaslui, ce se afla în actuala locație a Inspectoratului Județean de Poliție. Iată ce se consemnase în document: „Prezidiul va fi format din următorii tovarăși: 1) Tov. Stan Arsene, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Îndrumarea și Controlul Organelor Locale
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
următorii tovarăși: 1) Tov. Stan Arsene, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Îndrumarea și Controlul Organelor Locale ale Puterii de Stat; 2) Tov. Nistor Constantin, președinte al Comitetului Executiv al Regiunii Iași; 3) Tov. Stănescu Vlad, prim secretar al Comitetului Raional PCR Vaslui; 4) Tov. Cumpănașu, Consiliul Național al Femeilor; 5) Tov. Muscă Ioan, președinte al Comit. Ex. al Sf. Pop. Raional Vaslui; 6) Tov. Crețu Constantin, președinte al Consiliului Raional sindical; 7) Tov. Baltă Vasile, președinte al Comit. Ex. al
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
2) Tov. Nistor Constantin, președinte al Comitetului Executiv al Regiunii Iași; 3) Tov. Stănescu Vlad, prim secretar al Comitetului Raional PCR Vaslui; 4) Tov. Cumpănașu, Consiliul Național al Femeilor; 5) Tov. Muscă Ioan, președinte al Comit. Ex. al Sf. Pop. Raional Vaslui; 6) Tov. Crețu Constantin, președinte al Consiliului Raional sindical; 7) Tov. Baltă Vasile, președinte al Comit. Ex. al Sfatului Popular al Orașului Vaslui; 8) Tov. Săvescu Ioan, secretar al Comit. Or. PCR; 9) Tov. Mihăescu Elena, președ. Comit. Or
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Regiunii Iași; 3) Tov. Stănescu Vlad, prim secretar al Comitetului Raional PCR Vaslui; 4) Tov. Cumpănașu, Consiliul Național al Femeilor; 5) Tov. Muscă Ioan, președinte al Comit. Ex. al Sf. Pop. Raional Vaslui; 6) Tov. Crețu Constantin, președinte al Consiliului Raional sindical; 7) Tov. Baltă Vasile, președinte al Comit. Ex. al Sfatului Popular al Orașului Vaslui; 8) Tov. Săvescu Ioan, secretar al Comit. Or. PCR; 9) Tov. Mihăescu Elena, președ. Comit. Or. al Femeilor; 10) Tov. Gîndu Viorel, prim secretar al
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
7) Tov. Baltă Vasile, președinte al Comit. Ex. al Sfatului Popular al Orașului Vaslui; 8) Tov. Săvescu Ioan, secretar al Comit. Or. PCR; 9) Tov. Mihăescu Elena, președ. Comit. Or. al Femeilor; 10) Tov. Gîndu Viorel, prim secretar al Comit. Raional UTC; 11) Tov. Szabo Paul, director al Întreprinderii de Gospodărire a Orașului; 12) Tov. Moșneagu Dumitru, deputat fruntaș în gospodărirea orașului; 13) Tov. Ioniță Eleonora, fruntașă în gosp. orașului; 14) Tov. Antoniu Alexandru, fruntaș în gosp. orașului; 15) Tov. Alexandru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]