18,605 matches
-
Măgurele). Timpul a lăsat urme pe planeta pe care trăim. Ne considerăm într-o etapă înfloritoare în ceea ce privește „civilizația” a „drepturilor fără îndatoriri” a „bunăstării”. Descoperiri recente dovedesc însă că civilizații anterioare aveau poate un nivel mai ridicat, măcar în unele ramuri. Timpul este ciclic și după orice furtună va reveni și vremea bună. Omul „le știe pe toate” dar .... - Ar vrea să aterizeze ca musca pe tavan - Ar vrea să zboare ca barza - Ar vrea să creeze fire de rezistența celui
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului S-a ridicat blestemu-n termometru acolo unde un azi l-a-nlocuit pe ieri în acea noapte în care strigătul era atât de înalt și atât de adânc ecoul iar ramurile au îmbrățișat rădăcinile până s-au transformat în argint viu un intrus ce așteaptă în carnea mea punctul de topire. Referință Bibliografică: Aldehide / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi de Autor
ALDEHIDE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378189_a_379518]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DE DOR Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din mănunchi de frunze vii Și locuri de neuitare, Ramuri verzi și maronii Ți le dau prin sărutare. Le-am cules pe înserare Lângă pat ți le voi pune - Și-o dorință-n plâns ce are Gândurile-n rugăciune. Mă voi închina în plâns Tu, să vii din patru vânturi
DE DOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378207_a_379536]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului E TOAMNĂ Sub nucul bătrân din ogradă Bunicul repară butoiul; E toamnă și, colo-n livadă, Se-ntrece în cânt pițigoiul. Albinele zboară prin vie; Pe-un ram o gutuie pufoasă Se-ntoarce spre soare, iar mie Îmi pare că viața-i frumoasă. Sub pomi, pe-o bucată de scară Fasolea se-ntinde uscată; E toamnă și satul în seară I-o filă de basm, fermecată ! Bunicul mă
E TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378209_a_379538]
-
analiză îl consider drept un fel de „prostituție politică” ce îi transformă în apologeți ai actualei orânduiri. E vreo diferență între cei de „ieri” și cei de „azi”? Nici una, cu excepția „decorului”. În 1989 aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de gunoi a istoriei”. Semiotica
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
și să iei cu Tine, jocul de-a copilăria, tinerețea viselor mele și-mai ales, Dragostea-cea mai mare, singura, unica, veșnică mea Dragoste-Tu... Acum, cu genunchii scrijelați de amintirea aripilor crescute din sărutările Tale, cu brațele goale - ca niște ramuri de copac desfrunzit de speranțe și de viață, cu buzele amorțite în implorare, cu ochii înnourați de ploaia de lacrimi, cu sufletul prins în furtună de vise, epuizat de așteptare, fără speranțe, fără senin, fără încredere... Acum sunt doar dor
...DE DRAGOSTE... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378239_a_379568]
-
a provocat la pictor un râs sănătos apoi s-a sculat și a venit cu mâna întinsă spre Ionel. -Sunt Popescu, medic de familie, iar în timpul liber și pictor. Dați-mi voie să vă arăt un răsărit de soare printre ramurile acestui nuc, ultima mea creație, încă neterminată datorită intervenției brutale a calului domniei voastre. -Ionel, călător în timp și spațiu. Inginer și uneori geometru. Cred că și Dumneavoastră agreați această îndeletnicire. -N-aș infirma părerea dumneavoastră. Dar nu am expertiza necesară
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
I. OCHII, MÂNA ȘI NEBUNII, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016. Un priveghi rotund îmi duse gândul tău pe colb de ramuri sânge galben, fum de clopot căi pribegi în pârg de lanuri Negru urca noaptea noastră depărtările pe-o umbră eu sunt frigul tău de tundra sub cămașă ta albastră. Sunt o gară-n smoala străzii fluturarea din cucuta ca simțind
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
într-un sânge văratic, prin tranșee de dor, într-o cârja de lemn. Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri, M-am ținut de câmpii, m-am târât, dar în van Între noi am legat vântul serii de ramuri Să nu-mi smulgă, furiș, răsuflarea pe geam Când treceai că un fum, vișiniu de frumoasă, îmbrăcată în jar, dogorita de flori, când treceai că un iad peste iadul din casă, Bându-mi sufletul tot dintr-o cană de nori
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
fată, Renunțând-iubind... Nu se-ntoarce niciodată Cel rămas în gând. (vol." Cabana de foc") SĂRUTUL Privesc cum freamătă copacii Sub verde crud, amețitor, Iar cerul se încrunt-a ploaie... Noi doi ne sărutam pe-un nor. Privesc cum freamătă copacii, Ramuri se împletesc sublim, Sărutul nostru-i fără margini, Nu este timp să ne oprim. Sub ploi de vis, furtuni sau soare, Din viitor, înspre trecut, Vibrând, cu bucuria vieții Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc iubirea Unindu-și ramuri
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
Ramuri se împletesc sublim, Sărutul nostru-i fără margini, Nu este timp să ne oprim. Sub ploi de vis, furtuni sau soare, Din viitor, înspre trecut, Vibrând, cu bucuria vieții Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc iubirea Unindu-și ramuri verzi spre cer, Sărutul lor de clorofilă Nu seamănă...E efemer. Ninge cu noi peste pădure, E-al cerului sărut plăpând, Sfințind în amalgamul vieții, Iubire, oameni, ram, pământ. Mugurel Pușcaș (Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: Poeme / Mugurel Pușcaș
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
bucuria vieții Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc iubirea Unindu-și ramuri verzi spre cer, Sărutul lor de clorofilă Nu seamănă...E efemer. Ninge cu noi peste pădure, E-al cerului sărut plăpând, Sfințind în amalgamul vieții, Iubire, oameni, ram, pământ. Mugurel Pușcaș (Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: Poeme / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
toama asta, O furnică suspinând? Își ducea cu greu povara Într-o lacrimă arzând... Ai văzut ferestra mea? E crăpată în lumină, Două gânduri stau pe ea Și în rugă se închină. Ai văzut în primăvară, Mugurii cum cresc pe ram? Viața cântă într-o vioară, O speranță tot mai am... Ai văzut cum focul sacru Arde fără încetare? Cu iubire nesfârșită... Dă scântei la fiecare! Ai văzut Izvorul viu Care setea-ți potolește? Când deșertul te tot strânge Fără sfori
AI VĂZUT? de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377215_a_378544]
-
plin de euritmie și de nuanțe. N-are niciun rost să-nțelegi minutul când nu ai pătruns sensul unei ore și știi că-n curând însuși absolutul o s-o devore. Patimi se aprind șerpuind în vise. Arborii uscați n-au ramuri, ci oase. Acvile arzând se preling ucise, dizgrațioase. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]
-
joacă feste. Tehnologia ți-a furat pe cel de lângă tine, Facebook, email, whats app, youtube și altele, vezi bine, Au invadat prezentu-ntreg, intimitatea, gândul, Înghiți în sec, aștepți tacit ca să îți vină rândul. Un ciripit se-aude vag, vântul în ramuri bate, Foșnește trist frunza de fag, să mângâie nu poate, Te rogi să cadă netul sau, mai bine telefonul, Să poți ca să te conectezi, să-ți dea și ție tonul. Nu mai există romantism, parfum și flori presate, Nici poze
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
Articolele Autorului Ți -aduc prinos această dimineată Cu nuferi albi pe lacul nesfârșit, Ți-aduc prinos seninul ce răsfață Și se-ntețește pe cer , la infinit . Ți- aduc prinos raiul meu cu vise, Cu ape , și nouri și muguri pe ram, Și cu mireasma florilor deschise Ascunse într- un duios epitalam. Ți-aduc prinos un răsărit de soare Și noapte, cu stele-nvelite-n sineală, Ce-aleargă prin a vieții vâltoare Când pământul cade-n toropeală. Ți -aduc prinos seve blânde și moi
IUBIRE, EU ÎŢI ADUC PRINOS de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377251_a_378580]
-
aleile bătătorite, de pașii noștri, ce zorii sărutau, de roua de pe florile-adormite, de violetele, ce în albastru lăcrimau? Îți amintești de banca solitară, ce ne-aștepta lângă cireșul înflorit, înveșmântată-n alb, în fiecare seară, ne oferea odihna și un ram îmbobocit? Îți amintești de steaua noastră, la care noi priveam tăcuți, de noaptea rece și albastră, de aștrii pâlpâind, abia iviți? Îți amintești magnolia-nflorită, de liliacul, ce cuvinte dulci ne susura, de-acea iubire tandră, negrăită, când visul meu
ÎȚI AMINTEȘTI? de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377306_a_378635]
-
serie de noi periodice bisericești, pe lângă cele vechi: „Biserica Ortodoxă Română” și „Studii Teologice” la București, „Candela” la Cernăuți, „Revista Teologică” la Sibiu, „Luminătorul” și „Misionarul” la Chișinău, buletine eparhiale pentru fiecare episcopie. S-a dezvoltat arta bisericească cu toate ramurile ei, îndeosebi arhitectura și pictura, prin bisericile monumentale ridicate într-o serie de orașe ale țării, mai ales în Transilvania (Catedralele Alba Iulia, Cluj, Timișoara, biserici în Târgu Mureș, Sighișoara, Turda, Reșița, Satu Mare, Zalău, Craiova, Buzău, Constanța, Galați, Piatra Neamț, Bălți
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
primul Congres al profesorilor de teologie ortodoxă la Atena (1936). Patriarhul Miron a făcut câteva vizite unor ierarhi ortodocși de peste hotare și a primit vizite la București. Biserica Ortodoxă Română a participat și la câteva Congrese ale celor trei mari ramuri ale mișcării ecumenice care au activat în perioada interbelică: Creștinism practic (Stockholm 1925, Berna 1926), Credință și organizare (Lausanne 1927) și Alianța Mondială pentru înfrățirea popoarelor prin Biserică (Praga 1928, Faris Bad Larvik în Norvegia 1938). Cea din urmă a
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
nu cântă serenade, Cu ochi senini de dor înlăcrimați. Cuvinte mari se mai rostesc în lume. Și se vorbește mult de dragoste, cu zel. Însă trăirile-s erotice, banale... Fără de cer, de duh și Dumnezeu. Baia Mare, 19 iunie 2016 Bat ramuri Bat ramuri în fereastră, Udate de reci ploi... Și parcă ar vrea să știe, Ce s-a-ntâmplat cu noi. Frunze salută vântul, Ce-aleargă iar grăbit, Ducând în brațe gândul, De dor împodobit. Cu șoapta lor suavă, Și zorii
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
serenade, Cu ochi senini de dor înlăcrimați. Cuvinte mari se mai rostesc în lume. Și se vorbește mult de dragoste, cu zel. Însă trăirile-s erotice, banale... Fără de cer, de duh și Dumnezeu. Baia Mare, 19 iunie 2016 Bat ramuri Bat ramuri în fereastră, Udate de reci ploi... Și parcă ar vrea să știe, Ce s-a-ntâmplat cu noi. Frunze salută vântul, Ce-aleargă iar grăbit, Ducând în brațe gândul, De dor împodobit. Cu șoapta lor suavă, Și zorii înlăcrimați, De-
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
sicriu, Unde să dorm, fără să știu Nici cât de goală este cartea, În care lupii își țin partea, Nici cât de pline, poate, sunt Nemerniciile-n cuvânt. Nu se va naște anotimp, Care să curețe, în timp, Înmuguriri pe ram bătrân Ale sonetelor ce-ngân. Nu poate fi nici primăvară, Nici toamnă, iarna și nici vară, Care să-ngroape, dezgropând Ce-a mai rămas din crud cuvânt. Pecete pun pe fruntea lor: Sunt inamici iubirilor, Se țin de mâini în
ARS MURIENDI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382228_a_383557]
-
Acasă > Versuri > Visare > O TAINĂ Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului O taină,-ascund, În clipele ce vin, În frunză verde, Tremurând fiorul. În ramul crud Din merii înfloriți, În cer senin, În cântece și doruri. O taină,-ascund, În zborul spre lumini, În susurul albastrului izvor. În ploile ce cad Peste pământ, În suflete curate, Ce nu mor. O taină port, Ascunsă printre flori
O TAINA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382237_a_383566]
-
Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Am privit cum moare Toamna, Strivită-n picioare pe alei, De mii de trecători nostalgici, Nepăsători la strigătele ei. Cu ultima suflare A mai privit spre cer, Prin ramuri desfrunzite Și-a plecat în eter. Adie vântul rece Și cerul mărunt plânge, Iar frunza-ngălbenită, Într-un mormânt se strânge. Cântă fanfara-n parc Din alămuri ruginite, Ca la priveghi se-adună, Bătrâne ciori cernite. E rece acum, și pustiu
MOARTEA TOAMNEI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382249_a_383578]
-
vină? Eu așa de mult aș vrea! În ogradă și-n grădină Nu mai este pic de nea. Iată, omul de zăpadă Nu demult era voinic, Ce se-ntâmplă, cum să creadă Că-i din ce în ce mai mic? Mugurii au dat năvală, Ramurile-mpodobesc, Vrăbiile-n drum se spală Și ceva șoptit bârfesc. Frigul a-nceput să scadă, Astăzi s-a născut un miel, Lângă omul de zăpadă A-nflorit un ghiocel! Primăvara vrea să vină? Eu așa de mult aș vrea! În
PRIMĂVARA VREA SĂ VINĂ? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382314_a_383643]