1,534 matches
-
tabla de valori și atitudini a noului sistem integrator; marginalizarea socială poziție socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor, cu acces drastic limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității. Sursa marginalizării sociale nu trebuie căutată în raritatea resurselor, ci într-un anumit mod de organizare socială caracterizat prin accesul accentuat inegal la resurse, prin discriminarea unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea socială, dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
b) Cazuri neobișnuite, atipice, care se abat de la „formele clinice” stabilite de ordinea clasificărilor medicale, cu complicații, cauze necunoscute sau modalități atipice de evoluție clinică; c) Cazuri ilustrative, mai rar întâlnite, care stârnesc curiozitatea și interesul științific al medicilor prin raritatea și ineditul lor; d) Bolnavii imaginari, pentru care acuzele clinice nu au nici un fel de fundament organic-somatic sau fiziologic, fiind de fapt o „stare de spirit” maladivă în care aceștia se complac, sau, din punct de vedere psihanalitic, o „regresiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
8 000 de titluri. Apoi se adăugau cărțile celor care fugeau în străinătate sau erau considerați indezirabili. Cărțile interzise figurau într-un fond secret. Îți trebuiau sute de aprobări pentru a putea consulta una dintre ele. Publicațiile occidentale erau o raritate în librării și biblioteci - mai ales în ce privește domeniul științelor socioumane. În aceste din urmă discipline nu mai găseai reviste din Apus, colecțiile s-au descompletat. Dacă izbuteai să comanzi o carte străină, era oprită adeseori la vamă. La fel se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
despre economia secundară, Berdahl folosește - izolat, ce-i drept - tipul de abordare asociat cu Arjun Appadurai, adică o atenție sporită față de semnificația și biografia lucrurilor. În această direcție vom canaliza discuția etnografiei lui Berdahl, deoarece credem că aceste obiecte, datorită rarității lor cronice în socialism, au căpătat o altă natură decât ar fi avut în mod normal într-un context afluent. Bunuri ce ar fi fost mărfuri într-o economie de piață preluau unele proprietăți ale darurilor sau rarităților. Fiind uneori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obiecte, datorită rarității lor cronice în socialism, au căpătat o altă natură decât ar fi avut în mod normal într-un context afluent. Bunuri ce ar fi fost mărfuri într-o economie de piață preluau unele proprietăți ale darurilor sau rarităților. Fiind uneori extrase din circulație, ele transcendeau dihotomia marfă-dar prin includerea unor dimensiuni adiționale precum alienabilitatea-inalienabilitatea. Dar ce elemente specifice consumului în socialism a identificat Berdahl în etnografia sa? Ea s-a axat pe studiul obiectelor vestice, deoarece acestea făceau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Berdahl, 1999, p. 121). Ea oferă exemplul unei femei care, pentru majoratul fiului său, a stocat din timp o cantitate suficientă pentru a-i hrăni pe toți invitații acestuia. Reciclarea darurilor este o altă practică ce apare în descriere: „Datorită rarității majorității bunurilor de consum, nu era rar sau considerat nepoliticos, ca darurile primite să fie date mai departe” (Berdahl, 1999, p. 122). Ea menționează afișarea etichetelor de banane Chiquita pe aparatele de televizor și abțibildurile-reclamă ale diferitelor mărfuri vestice, dar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iar în distribuția prin magazinele speciale, pe lângă bani, ai nevoie de o legitimație specială la intrare, care este un indicator al fidelității față de regim. Singurul domeniu în care funcția economică a schimbului nu este alterată e „piața neagră”. În rest, raritatea bunurilor nu se reflectă în creșterea prețurilor, ci în condiționarea extraeconomică a schimburilor prin timp sau fidelitate. Prioritatea în achiziționarea bunurilor obținută în urma fidelității este posibilă prin întârzierea vânzării prin intermediul cozii a produselor, care adaugă prețului un timp de așteptare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chip valid cu recursul la mai săraca producție în materie din literatura română. Nesecata vervă erudit-colocvială, filologico-filosofico-epicureică, va fi etalată abundent și în eseurile în românește, izvodite după același „tipar” foarte personal, cu deosebire frapant în context autohton, dată fiind raritatea demersurilor similare. Sub „acoperirea” reprezentată de etalarea unui impresionant belșug de cunoștințe și de perspicacitate hermeneutică, P. scrie de fapt literatură, oferind texte care se citesc cu și de plăcere, dar și cu folos (fiind neconvențional „instructive”). Eseistul are predilecție
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
determinată de nivelul productivității muncii: la un nivel scăzut de productivitate, care asigură simpla supraviețuire, societatea va fi nestratificată (egalitară); o productivitate a muncii superioară nivelului simplei supraviețuiri, dar nu mai mică decât cea necesară satisfacerii integrale a tuturor necesităților („raritate”), va produce societăți stratificate (inegalitare); o productivitate capabilă să asigure satisfacerea integrală a tuturor necesităților („abundență”) va genera o societate nestratificată (egalitară) (Marx, 1967; Engels, 1967). Legea amenințare/coeziune. Amenințarea externă produce o creștere a coeziunii interne a grupurilor sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este însoțită de variația lui E. Covariația poate fi discretă: diferitele stări distincte ale lui C sunt însoțite de stări distincte ale lui E. Este cazul legii productivitate/stratificare socială: productivității la nivelul de subzistență îi corespunde o societate egalitară; rarității, o societate inegală; abundenței, o societate egalitară. Covariația poate fi și continuă, cantitativă: „Cu cât este mai mare C, cu atât este mai mare E”. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii este de acest tip. Astfel, o cercetare empirică poate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este sau nu valabilă pentru orice tip de ierarhie; în ce condiții ierarhia nu ar mai genera diferențieri în satisfacție. Legea productivitate/stratificare socială ne oferă o exemplificare excelentă a acestei funcții. Ea face predicția că orice societate caracterizată prin raritatea produselor va fi bazată pe inegalitate. Empiric, nu avem motive să ne îndoim de justețea acestei predicții. Chiar unele societăți socialiste care au încercat să instaureze, în ciuda „rarității”, o egalitate deplină, nu au reușit. Și totuși, poate persista un semn
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
excelentă a acestei funcții. Ea face predicția că orice societate caracterizată prin raritatea produselor va fi bazată pe inegalitate. Empiric, nu avem motive să ne îndoim de justețea acestei predicții. Chiar unele societăți socialiste care au încercat să instaureze, în ciuda „rarității”, o egalitate deplină, nu au reușit. Și totuși, poate persista un semn de întrebare în legătură cu o asemenea posibilitate. În lucrările lor, Marx și Engels au adus o serie de argumente teoretice în legătură cu această relație cauzală, fără însă a elabora un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Engels au adus o serie de argumente teoretice în legătură cu această relație cauzală, fără însă a elabora un model explicativ satisfăcător. Nu avem încă argumente solide care să excludă posibilitatea unui mod de organizare socială în care egalitatea să coexiste cu raritatea. Modelul explicativ ne poate deci oferi o garanție suplimentară că o regularitate empirică oarecare nu este doar locală, ci universală. • Contribuie la precizarea relației cauzale. Legile nu exprimă relații între fenomene complexe, ci între caracteristici abstracte ale acestora. O teorie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi realizată într-o manieră mai organizată, dezvoltându-se mecanisme integrative eficace, acest lucru nu ar mai fi valabil. Același tip de critică se poate formula și în legătură cu legea productivitate/ stratificare. Ne putem întreba dacă în mod inevitabil starea de raritate este însoțită de inegalitate socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai fi valabil. Același tip de critică se poate formula și în legătură cu legea productivitate/ stratificare. Ne putem întreba dacă în mod inevitabil starea de raritate este însoțită de inegalitate socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar iluzia că procedurile empirice inductive pot duce cu ușurință la formularea de ipoteze cauzale. Dacă avem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În vederea perfecționării organizării sociale, problema costurilor devine tot mai importantă. Creșterea în complexitate a vieții sociale sporește cerințele de resurse atât economice, cât și noneconomice. Pentru sociologie este important de determinat tipul de resurse necesare diferitelor sisteme, gradul lor de raritate/abundență, de solicitare. Interdependența activităților sociale se manifestă nu numai prin influențele directe ale unora asupra altora, ci și prin competiția lor pentru resursele comune, prin degradarea resurselor celorlalte sisteme sau prin generarea de noi resurse. Ideea de cost pune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a incertitudinii, cu toate consecințele acesteia. Prestigiul cu care este învestită tradiția poate fi interpretat deci ca având o importantă sursă în mecanismele de apărare împotriva incertitudinii. Analizând societățile arhaice, Nadel (1968, p. 403) înregistrează ca un faptstabilit cu claritate raritatea inovațiilor tehnice. Tehnicile din toate sferele de activitate, începând cu cele productive și sfârșind cu cele artistice, „se perpetuează atât timp cât ele reprezintă un mijloc adecvat pentru realizarea scopurilor respective”. Aceasta nu se explică printr-un conservatorism de principiu, ci prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sicității ei, participarea sentimentală și distanțarea ironică - toate acestea definesc o narațiune insolită. Descrierile, portretele ample, prezentările, rezumatele și dialogurile se nasc din alăturări de propoziții scurte, sincopate și gâfâite, cu o topică și o ritmică puțin obișnuite. Abundența și raritatea informației convocate se sustrag prolixității tocmai prin această originală orchestrare. Spectacolul lexical este și aici grandios. Romanul realizează o savuroasă promiscuitate: între neologismul (nobil și îndrăzneț), luxul de citate în mari limbi europene și vorbirea familiară, populară sau argotică, prin
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
a altor activități ce presupun folosirea tacticilor acordului. În Psihologia persuasiunii identificăm șase tipuri majore de influență socială care au la bază principii ale comportamentului uman și care sunt suportul tehnicilor de convingere: reciprocitatea, consecvența, dovada socială, atracția, autoritatea și raritatea. Fiecărui principiu Îi este dedicat câte un capitol, iar la sfârșitul acestora găsim sfaturi referitoare la modalitățile de a ne apăra de influența nedorită. Multitudinea exemplelor din activitatea de zi cu zi oferite de autor ilustrează ușurința cu care procesul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp. Profesioniștii tehnicii convingerii caută să creeze aparența autorității pentru a câștiga Încrederea, făcând apel la diferitele trucuri susținute de accesorii, haine, titluri. Un alt principiu prezentat În ultimul capitol al cărții și uzitat În procesul persuasiv este cel al rarității. Ideea că am putea pierde un lucru din cauza numărului său limitat joacă un rol important În luarea deciziei. Cantitatea limitată, care determină creșterea dezirabilității, este exploatată intens de agenții influențării. Principiul rarității se alătură teoriei rezistenței psihologice elaborate de psihologul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și uzitat În procesul persuasiv este cel al rarității. Ideea că am putea pierde un lucru din cauza numărului său limitat joacă un rol important În luarea deciziei. Cantitatea limitată, care determină creșterea dezirabilității, este exploatată intens de agenții influențării. Principiul rarității se alătură teoriei rezistenței psihologice elaborate de psihologul Jack Brehm, care face să dorim un lucru cu atât mai mult cu cât este interzis. Pe parcursul Întregii lucrări, Robert B. Cialdini susține necesitatea cunoașterii metodelor folosite În persuadare Într-o lume
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de calitate îndoielnică, se recrutează cât mai mulți studenți plătitori de taxe, care compensează nivelul scăzut al taxelor, în condițiile în care alte surse de finanțare nu există. Rezultanta e ciudată: avem o multiplicare a numărului de diplome și o raritate a competențelor certe pe care ne-am putea baza într-o întreprindere. De exemplu, în București, conform estimărilor curente, dispunem de circa 5 000 de absolvenți cu diplomă de studii în drept și un deficit de circa 500 de magistrați
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lecturile cele mai ponderate ale poeziei lui M. ar fi cea a lui Eugen Simion, critic care, contestând etichetarea „neosuprarealistă” aplicată poetului, îi deslușește cu atenție expresia „fără figurație”, avară în metafore, cuprinzând „denivelări sintactice” și „pauze supravegheate”, constată relativa raritate a ocurenței registrului propriu-zis oniric și puternica deschidere către real; se declară de acord cu observația lui Valeriu Cristea privind hermetismul poeziei mazilesciene, caracterul ei inițiatic - „ermetismul acestei poezii, în măsura în care există, este [...] nepremeditat, natural” - , înregistrează două maniere aparent contrastante, și
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Statul însă se manifesta și prin oameni încurajați la delațiune. Oricine din afara cercului familial, și chiar dinăuntrul său putea fi periculos în acest sens. Încrederea generalizată nu era recomandată, precauția fiind mai potrivită în orice situație. Pe de altă parte raritatea și căutarea de mecanisme de asigurare a nevoilor zilnice conducea la nevoia de a dezvolta relații de cooperare în interiorul grupului de rudenie. Proprietatea asupra pământului era importantă, acesta manifestându-se ca o sursă de alimente. Privind lucrurile dintr-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mașini de ocazie: întâi pentru a ajunge în Luduș, iar de acolo, pentru a ajunge în satul Ațintiș. Intrând în vorbă cu localnicii, am descoperit existența unui autobuz care trecea o dată pe zi prin cele două trasee vizate de noi. Raritatea trecerii lui era însă problema. Ajungând la ora 14,30 în Câmpia Turzii, nu am reușit să prindem acest autobuz în nici una dintre aventurile noastre ardelenești. Sosite în sat, după o zi de călătorit, puteam respira aer curat, ne puteam delecta
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]