861 matches
-
o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2240 de locuitori în satele Bocnița, Osoi, Sinești și Stornești. Comuna a fost desființată temporar în 1931, când satele ei au trecut la comuna Popești, dar la scurt timp a fost reînființată. În 1950, a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit la județul Iași, reînființat. Trei obiective din comuna Sinești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
numele Bogaros apare în mai multe defteruri turcești, referitor la prediumul cu același nume. La conscripția din 1717 ea apare ca fiind nelocuită. Vechea vatră a satului a fost identificată la circa 100 km de satul actual. Satul a fost reînființat la 1769 prin colonizare cu germani, după planul comandantului Timișoarei Neumann. Primii coloniști germani (șvabi) au început să se instaleze în Bulgăruș pe la începutul lui 1769 și proveneau din Lotaringia, Luxemburg, Austria Superioară, Hessa. Fiecare a primit un lot ce
Bulgăruș, Timiș () [Corola-website/Science/301346_a_302675]
-
Dejan (Nume anterior: Radovan, Dejani, Dajanfalău, , , )) este un sat în comuna Moravița din județul Timiș, Banat, România. Dejaniul a fost reînființat pe locul vetrei satului "Radovanz" (în română "Radovan"), sat sârbesc distrus de turci. La conscripția din 1717 încă mai apare menționat cu 20 de case, pe locul numit "Radovanz". Harta contelui Mercy din 1723-1725, o pomenește din nou, ca fiind
Dejan, Timiș () [Corola-website/Science/301355_a_302684]
-
documentare datază din secolul XV. O diplomă maghiară de la 1427 menționează pe această locație satul "Ohaba ". Conform conscripției din 1717 apare cu numele "Hoaba", avea 11 case și aparținea districtului Lipova. Administrația habsburgică a susținut însă că satul s-a reînființat în secolul XVII întrucât satul a fost dat drept moștenire ereditară unui sârb. Din acest motiv a fost numită "sârbească" însă acest adjectiv este impropriu, întrucât satul a fost din totdeauna unul românesc. Cu toate acestea numele vechi s-a
Ohaba Română, Timiș () [Corola-website/Science/301383_a_302712]
-
Între 1344 și 1370 avea deja statutul de oraș ("civitas Mezeusumplyo"). A decăzut spre sfârșitul Evului Mediu, coborând la rang de târg. În 1624 e menționat ca "oppidum Mezo Somyo". Satul a devenit majoritar slovac după 1720, când a fost reînființat, cu numele de "Semlak" și colonizat cu familii de slovaci. Astăzi Șemlacu Mare este un sat majoritar românesc.
Șemlacu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/301401_a_302730]
-
lemn masiv sculptat, lucrari care au luat calea exportului. Însă în anul 1984, prin străduința Preasfințitului Gherasim, episcopul Episcopiei Vâlcii, Argeșului și Oltului, pentru viața monahală a acestui așezământ s-au ivit noi orizonturi, acesta reușind să reînoade vechiul fir, reînființând mănăstirea. A refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei, încet, încet așezământul a fost repopulat. După anul 1989, viața monahală a căpătat noi valențe. Din anul 1999, stăreția mănăstirii a luat sub conducerea ei și Mănăstirea Arnota
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
și Lețcani, având în total 1100 de locuitori. Existau în comună două mori, două școli și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satelor ei la comuna Copou. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată sub numele de "Rediu-Tătar" în cadrul orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, ea a devenit comună suburbană a municipiului Iași, luând denumirea actuală de "Rediu", la fel ca și satul ei de reședință. Tot atunci, satul Tătăruși și-a
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
anul 1919 când, pe data de 28 iulie, Banatul se unește cu România. Noua administrație românească reia firul ortodoxiei rupt în 1717 și ia o serie de măsuri pentru încurajarea ortodoxiei, defavorizată de administrația austriacă, favorabilă religiei catolice. Astfel se reînființează vechea parohie din Cetate în 1926, apoi Episcopia de Timișoara în 1939, ridicată la rangul de arhiepiscopie, iar în 1947 se creează Mitropolia Banatului. Pe acest fond se simte tot mai acută nevoia unui lăcaș central pentru credincioșii din parohia
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
și Hârtopu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău, iar comuna Talpa a fost în timp desființată, iar satele ei au trecut la comuna Bârgăuani. În 1968, comunele Bălănești și Bârgăuani au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci a fost desființată și comuna Bălănești, satele ei trecând la comuna Bârgăuani. Șapte obiective din comuna Bârgăuani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
Bacău (între 1952 și 1956 din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț și a fost desființată, satele ei trecând la comuna Bâra (Boghicea, Căușeni, Nistria și Slobozia) și la comuna Stănița (Ghidion). Comuna Boghicea a fost reînființată, în actuala alcătuire, în 2005.
Comuna Boghicea, Neamț () [Corola-website/Science/301621_a_302950]
-
Bacău, iar comuna Mastacănu a fost în timp desființată, satele ei trecând la comuna Borlești. În 1964, raionul Buhuși a fost desființat și comuna a trecut la raionul Piatra Neamț din aceeași regiune, iar în 1968 a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Bălanu a fost desființat și comasat cu satul Șovoaia. Singurul obiectiv din comuna Borlești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de la Mastacăn, unde s-au găsit urmele
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
Dornești (preluat de la comuna vecină Podoleni), Mănioaia și Șerbești, satul Orbic trecând la orașul Buhuși. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși, și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Zberești a fost desființat și comasat cu satul Costișa. Trei obiective din comuna Costișa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de pe dealul
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
și satul Valea Boului (devenit ulterior Valea Cricovului de la comuna vecină Gornet-Cricov). În urma reorganizării administrative din 1950, comuna a trecut la raionul Urlați din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) la raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968 a fost reînființat județul Prahova, iar comuna Apostolache a căpătat forma actuală, preluând și satul Udrești de la comuna desființată Udrești, iar satul Tisa fiind trecut în comuna Sângeru. În comuna Apostolache se află (1645-1652), ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul, aflat
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
revenit la denumirea de "Ghindăoani" și în 1950 a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț (reînființat), dar a fost desființată, satul Ghindăoani trecând în administrarea comunei Bălțătești. Comuna Ghindăoani a fost reînființată, tot cu un singur sat, în 2003.
Ghindăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301635_a_302964]
-
Târgșorul Nou 1.400 locuitori. Comunele s-au păstrat în aceeași configurație până după al Doilea Război Mondial. În 1950, au fost incluse toate în raionul Ploiești, aflat în regiunea Prahova, și apoi în regiunea Ploiești. În 1968, s-a reînființat județul Prahova, iar comunele Nedelea și Târgșoru Nou au fost desființate, fiind incluse în comuna Ariceștii Rahtivani. Buda este un sat nou, înființat în jurul stației de cale ferată CFR, aflată inițial pe teritoriul comunei Păulești, transferată la Ariceștii Rahtivani în
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
În 1938, satele se găseau în aceeași configurație, dar în plasa Ploiești a județului. După reorganizarea administrativă din 1950, au fost arondate orașului regional Ploiești, reședință a regiunii Prahova și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat și comuna Bărcănești a înglobat, în cadrul acestuia, și fosta comună Tătărani, precum și satul Ghighiu din altă comună desființată, Corlătești. În comuna Bărcănești se află (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din Tătărani; dar și mănăstirea Ghighiu (1817, 1856-1866), al
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
cu satele Negrești și Poiana. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea actuală, în 2005. Singurul obiectiv din comuna Negrești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic „Șes Dolhești” ce cuprinde siliștea satului Dolhești, care a existat în secolele al XV
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite în forma lor din 1968, cu reînființarea vechilor sate Valea Tocii, Valea Borului și Valea Brădetului, precum și a noului sat Valea Lespezii. Ea face parte de atunci din județul Prahova, reînființat la 1968. În comuna Cerașu se află două situri arheologice de interes național: (secolele al IX-lea-al XI-lea) și (secolele al XIII-lea-al XIV-lea). În zona montană la nord de satul Slon se află cimitirul eroilor
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
cătunele Râbâia, Târgu Nou și Țolicea. În 1931, comuna a rămas cu satele Boiștea, Grași, Petricani, Râbâia, Târpești și Țolici. În 1950, comuna a fost arondată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Râbâia a fost desființat și comasat cu satul Petricani. Două obiective din comuna Petricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Situl de la „râpa
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
sat de reședință. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Piatra Neamț și apoi (după 1964) raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satul Gălbezeni a primit în 1964 denumirea de "Văleni". În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Totoești și Uscați. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satele Tâmpești și Uscați au luat în 1964 numele de "Valea Mare", respectiv "Războienii de Jos". În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, au fost desființate satele Drămești (comasat cu Războienii de Jos), Marginea (comasat cu Războieni) și Poieni (comasat cu Valea Albă), iar satul Totoiești a trecut la comuna Tupilați. În comuna Războieni se află mănăstirea Războieni, ansamblu-monument istoric de
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea e.n. din vatra satului
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
1016 locuitori, în vreme ce comuna Gorgota avea 1331. Satul Fânari a trecut în 1931 de la comuna Crivina la comuna Gorgota. În 1950, ele au trecut la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comunele Crivina și Poenarii Apostoli au fost desființate; comuna Crivina a fost inclusă în comuna Gorgota, iar comuna Poenarii Apostoli a fost împărțită între comunele Gorgota și Poienarii Burchii. Satul Potigrafu este una dintre localitățile unde a fost turnat
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
continuare reședință de plasă, denumită în acea perioadă "Drăgănești". În 1950, plasa și județul au fost desființate, comunele fiind arondate mai întâi raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Hătcărăul și Cornurile au fost desființate, o parte din satele lor trecând la comuna Drăgănești. În comuna Drăgănești se află conacul Șerban Cantacuzino (1658, cu transformări în secolul al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă. În urma alegerilor locale din 2012, componența Consiliului Local Drajna (15 consilieri) este: În comuna Drajna se află (sfârșitul secolului al XVII-lea, refăcut la sfârșitul secolului al XIX
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]