2,032 matches
-
sclipea ceva. Ridică ochii și se uită stupefiat la vitrina imaculată dincolo de care, pe un panou mare de circa trei metri, se înfățișa o fotografie veche, alb-negru, cu două chipuri extreme de cunoscute. Inima începu să-i bată cu putere, reînviind brusc din starea letargică în care se cufundase. Nu-i venea să creadă. În fața ochilor era chiar fotografia părinților lui, mare cât un afiș, iar deasupra stătea scris: “Expozitie de artă fotografică - Henri Miller”. - Incredibil! Aceștia sunt chiar părinții mei
FOTOGRAFIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363659_a_364988]
-
la români rămâne în continuare o formă fără fond și că atât clasa politică cât și populația țării nu sunt capabile și nici nu-și doresc funcționarea democratică a principalelor instituții politice și administrative. Scena politică actuală: 1. USL-ul reînvie practica din vremea lui Nicolae Ceaușescu, când Parlamentul fusese anihilat complet: a) Ceaușescu conducea țara prin Decrete ale Consiliului de stat. Legile emise de Parlament aveau rol butaforic, de propagandă politică și bune de a fi folosite numai atunci când decidenții
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
de spații de expoziții, birouri, spații de recepție și de o sală de conferințe. Uzina de apă, care a funcționat până la începutul anilor ’60, când orașul a fost racordat la noua stație de aducțiune a apei potabile de la Berchișești, va reînvia ca obiectiv în spațiul public, având o cu totul altă funcționalitate, dar conservând totodată memoria industrială a urbei. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Un proiect îndrăzneț: Centrul de Cultură Urbană și Arhitectură Suceava / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CENTRUL DE CULTURĂ URBANĂ ŞI ARHITECTURĂ SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349571_a_350900]
-
pune un nod în gât. Oare așa să fie? Să nu mai existe scăpare? Într-un târziu, a pus în funcțiune televizorul. A trecut peste câteva canale cu filme și desene animate, apoi s-a oprit la știri: „Evul Mediu reînvie. Ciuma bubonică lovește centrul Capitalei. Toate medicamentele contra pestei au dispărut, în mod misterios, din spitale. Medicii se declară depășiți de amploarea epidemiei și de numărul mare de victime”. A rămas blocat, interzis, incapabil să mai aibă vreo reacție. Așa ceva
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
felul în care muriți? Contează dacă vă execută cineva cu un glonț, dacă vă trimite la spânzurătoare sau dacă muriți de ciumă bubonică? M-am gândit că nu e mare diferență. Și astfel mi-am împlinit și visul, de a reînvia epidemia de pestă (răspândind intenționat bacteria și distrugând medicamentele din spitale), și m-am răzbunat și pe cei vinovați. Fiindcă toți sunteți vinovați! Statisticile noastre arată că nu există nici măcar un singur calculator de pe care să nu fi fost descărcat
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
La locul convenit, o fată cânta din vioară, simplu, natural, din instinct aproape. Era desculță în ploaie, iar scena încă nu se umpluse... Spectatorii întârziaseră prea mult, înecați în orgolii și probleme mărunte... Nu o deranjați, încearcă doar să-i reînvie pe marii clasici... Atunci de-abia l-am văzut. Stătea lângă tine, mândru, puternic, cu o privire senină, dar dominatoare. Parcă ar fi vrut să arate lumii întregi că ești a lui. Și că nimeni, niciodată, nu va putea schimba
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din amintirile mele din copilărie (...) Era o foarte îndepărtată evocare ce reînvia imagini simple din țara mea natală, pe care o părăsisem de opt ani și care mă face și astăzi să-i regăsesc mireasma și priveliștile.»”. „Însemne ale statalității și identității noastre (precum drapelul, stema, imnul, moneda) și chiar întâlnirile oficiale
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
polițiste în colecția „Detectivi - Poliție - Crimă”. În paralel, prietena mea, scriitoarea și editoarea Rodica Elena Lupu a scris sub pseudonimul Roena Woolf o serie de nouă fascicole în colecția „Tainele mării nu se cunosc de pe mal”. Astfel am vrut să reînviem în lumea stresată din ziua de azi, care nu mai are timp de citit, tradiția fascicolelor, fiecare fascicol fiind în fond un roman comprimat. Dar societatea Rodiped din București, cu care am avut un contract de distribuție, după ce a distribuit
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎNFLOREȘTE LILIACUL Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 847 din 26 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Înflorește liliacul, Reînvie frunza moartă Pe lăstar ca un tentcul Și noi tot bătuți de soartă ... Înflorește liliacul, Doamne câtă frumusețe Ne îngîduie săracul Și noi tot umbre răzlețe ... Înflorește liliacul, Bucurați-vă, priviți Cum vă umple zodiacul Și noi tot sub umili
ÎNFLOREŞTE LILIACUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349093_a_350422]
-
subțire între certitudini și incertitudini cu privire la realul și fantasticul din viața de zi cu zi...” În ultima parte a romanului „Puncte de inflexiune”, cititorul va avea parte de o mare surpriză, mit sau realitate, legendă sau adevăr, prin care autoarea reînvie spiritul dacic al neamului românesc. Se amintește de câmpurile energetice din Munții Bucegi, de Sfinx și Babe, precum și de existența a două coridoare ce leagă Bucegii de Apuseni: „...aceste măsurători au dus la constatarea a două coridoare care merg din
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
la lumină bucuria reînvierii naturii, de bună seama că transmite și oamenilor ceva din aceste taine tulburătoare. Altfel cum să-mi explic dorința de a face un salt interior ca să trec în lumea de frumuseți de odinioară pentru a o reînvia acum în prag de primăvară? Mi s-a aprins dorul de Bucureștiul în care clocotea pulsul vieții și veselia și uneori hulit, Bucureștiul cu oameni care aveau pofta de viață și știau să trăiască frumos. Parcă mă împinge cineva din
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
cuvânt are o anume încărcătură dramatică ce invită la meditație, la respect, la pietate și mai cu seamă, la aducere aminte și pomenire. Această idee iese și mai bine în evidență în poezia “Mărețe umbre sacre”, în care umbrele trecutului reînvie în memoria autorului: “Se cerne prin vitralii lumina de afară, / Și-n sfânta catedrală, vecernia de seară / Adună din istorii și veacuri ce-s trecute, / Mărețe umbre sacre, nălțate în virtute. // Venite-s să se-nchine la sfintele altare / Și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
unde l-au dus pașii. Din aceasta izvorăște și emoția și bucuria pe care o transmite și care un poate fi trucată. Ultima parte a volumului cuprinde datini din Árdeal, “Colinzi din satul meu” - o încântătoare poezie tradiționalistă românească ce reînvie atmosfera sfântă a sărbătorilor de iarnă. Autorul își numește local nașterii “Sat celest” , “cu luna-n deal”, învăluit în “liniște patriarhală”: “Și-n liniștea patriarhală, / În greu miros de prună coaptă, / Viața și moartea, în urzeală, / Se-mbucă, îngânate-n
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Vestire cum e numită în calendarul ortodox, pe 25 ale lunii, iar în zilele următoare se pregătește să dea ștafeta lunii florilor, lăsându-ne amintirea unor tulburatoare trăiri. *** Scriind acum despre frumusețile lunii martie, m-am oprit văzând cum am reînviat icoane din trecut. Mă supără sâcâitoarea întrebare: nu cumva stărui prea mult, aflându-mă în rândul celor care de-a lungul timpului au tot spus: ehei, pe vremea mea ce frumos a fost, acum s-au stricat toate acele rosturi
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
întrebări, îndoieli și spaime ce îmbrăcau nuanțele unei depline nefericiri. „Hai să uităm cum o floare e uitată/... Să uităm tot, o dată și încă o dată”, am citit. Fals și pretențios, așa îmi păreau că sună aceste cuvinte ce altădată îmi reînviaseră în suflet imagini luminoase. Apoi, a sunat Raoul. Mă întreba dacă l-am uitat. El și ceilalți m-au așteptat la Ortansa, să își ia la revedere. Nu mă simțeam în stare să inventez o scuză pentru absența mea, așa că
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
a rămas din toate doar ecoul. Cu șlagăre moderne, antrenante Revarsă voioșie radioul, Ne monopolizează parcă noul: Percuții sincopate galopante. Purtați pe valul de euritmie Armonioasă în diversitate, Caleidoscopică polifonie, Chiar cântece de foarte mult uitate Printr-un capriciu iarăși reînvie, De parcă noi în lume ar fi toate. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Euritmii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EURITMII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348728_a_350057]
-
Am găsit că nu este nimic mai nobil sau mai genial decât a renaște conștiința națională prin cultură. Nu secularizarea ne face mai bogați sau mai buni, progresul vine din interior, așa că hrana spirituală dată din plin copiilor națiunii va reînvia geniul Sarmisegetuzei, al Sfinxului, și Phoenix va crește în cer a lui aripe. Cercurile intelectuale pe care le-am frecventat în ultima parte a vieții, au descoperit că singura metodă de a renaște spiritul unei națiuni este prin aducerea unor
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (1) de IOSIF POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349321_a_350650]
-
când, răvășite de bucuria iubirii, își întind în van miile de brațe întunecate, pentru a-mi cuprinde sufletul pentru o ultimă oară, la pieptul minciunilor veacurilor.. Istorii adâncite în oceanul valorilor, strigă prin clopote, spaima regăsirii.... Liniștea din lemnul toacei, reînvie cuvintele iar florile inimilor albe reîncep să prindă ritmul pulsului vieții. Adevărată viață asumată în sângele curățit de frica de a fi ceea ce sunt. Aprind doar candela albă cu parfum de tămâie. Adevărul își lasă palma blândă pe umărul meu
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
le simtă. Salvat de rugăciune și de dangătul clopotelor ce a pătruns prin pereții celulei în care era zidit de viu, Nicolae Cojocaru, un ofițer român ce cunoscuse rigorile Vorkutei siberiene, de data aceasta aflat în închisoarea Gherla, simte că reînvie și capătă puterea de a rezista alungând din cuget gândul ademenitor al sinuciderii la care îl invitau zilnic torționarii. „Doamne, Dumnezeul meu, de acum încolo sunt în stare să rezist până la marginile lumii.” (Nicolae Cojocaru, Filmul unei existențe, („în regie
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
tânăr, altul de vârstă mijlocie iar al treilea bătrân, pentru „a sublinia că lumina cea dumnezeiască se dă fără deosebire de vârstă și de poziție a oamenilor în această societate, vremelnică și lumească, pe care suntem chemați cu toții, să renaștem, reînviem și să o înveșnicim, rămânând pururrea în comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos - Cel născut, “pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”, în ieslea Betleemului... Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Material - Despre Praznicul Nașterii Domnului
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > VINO! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului VINO! Vino să te plimb prin viile în muguri, Să-ți alung din suflet tristețea, Să culegem a iubirii struguri, Să reînviem în inimi tinerețea. Să-ți aduc lumina în privire, Amândoi prin vise să întinerim, Să ai în suflet doar fericire, O singură ființă să devenim. Să plecăm acolo unde arde, Sărutul florilor din luna Mai, Sub al iubirilor stindarde, Să
VINO! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348236_a_349565]
-
națională modernă în „contra stricătorilor de limbă” de orice soi. El se detașează însă de limba timpului care se constituise. Sparge tiparele sintaxei și împinge limba înainte. Corectitudinea limbii nu e bătută în cuie. Limba e un fenomen viu, el reînvie cuvântul vechi, lustruit, dîndu-i-se valori noi (vezi crivat), comparația și metafora capătă la el accente dintre cele mai îndrăznețe. Aurul și argintul, aceste metale rare, prezente în poezia eminesciană, sunt substitute ale „cuvântului miere.”: Când torsul s-aude l-al
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
i-a fost de ajuns copil fiind să ucidă cu praștia o rândunică ce maiestuoasă își scutura ploaia din aripi pe cablul de lumină să priceapă că a face o cruce pe pământ din așchii e prea târziu pentru a reînvia un zbor Referință Bibliografică: iubirea îi e dojană / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IUBIREA ÎI E DOJANĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347528_a_348857]
-
cur pe Brâncuși, la Masa Tăcerii, ori rânjind satanic mulțimii, arătându-și dinții de gloabă vândută la abator, marketingul morții vinde masiv, la scară planetară, teroarea, la fel, vino mai bine acasă, nepoate, ne-om descurca noi cumva, războiul cibernetic reînvie exodul, migrația antică pare un joc de copii, noi i-am zis imigrație fugii, plecării în masă, ocupării pașnice de teritorii ostile sau a cerului, unde Alah are loc pentru toți, Mediterana e plină de cadavre, n-aș vrea să
SCRISOAREA BĂTRÂNULUI GOOGLE CĂTRE NEPOTUL SĂU ERASMUS DIN BANGGUNGGOS ( PAMFLET ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350015_a_351344]
-
tu stai la geam Și te tot uiți la fulgii cei hoinari, Preferi să te iubesc, s-au poate nu Dar eu îți mai aduc un fulg în dar. Și sper că ale noastre scrise Pe a inimii pereți, Să reînvie-n timp și spațiu În ceasul marii dimineți. Referință Bibliografică: Marea dimineață / Alexandru Topolenco : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Topolenco : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MAREA DIMINEAȚĂ de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350109_a_351438]