6,596 matches
-
publicate. Participanții vor putea trimite, până în data de 30 aprilie 2006, pe adresa electronică a concursului (e-mail cnpr@warpnet. ro), o lucrare de maxim trei pagini, în format Word (Times New Roman 12; Line Spacing 1,5), cuprinzând cronica literară/recenzia unei apariții editoriale beletristice (poezie, proză, teatru), din anul 2005, precum și fișa de participare completată cu toate datele solicitate. Din numărul total de participanți, în perioada 3-15 mai 2006, juriul concursului, alcătuit din profesori și critici literari de prestigiu, va
Agenda2006-08-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284780_a_286109]
-
le place să citească... E un fel de «călăuză» a cititorilor“. Revista este realizată de echipa de la săptămânalul „Dilema veche“ și de colaboratorii săi. Un sumar bogat, pe 84 de pagini, ce cuprinde capitole clar structurate - Dosar, Fotbal și literatură, Recenzii, Profil - în acest număr, Ioana Gruenwald, directoarea Centrului de Carte Germană, Ancheta - Ce v-ați autocenzura? , Interviu - cu Dan C. Mihăilescu, Documente, Reportaj, Fragmente și un capitol Info - ce cuprinde, printre altele, un top al celor mai bine vândute cărți
Agenda2006-22-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285017_a_286346]
-
ad-interim la Interne, ministru secretar de stat. A luptat împotriva războiului, a pericolului nazist, a Gărzii de Fier. Cel mai mare istoric al românilor, a redactat peste 1 000 de volume, 12 755 de articole și studii, 4 963 de recenzii. A fost un excelent istoric al Bizanțului și al Imperiului Otoman. A fost membru al unor instituții și societăți științifice de prestigiu din întreaga lume. A fost asasinat de legionari la 27 noiembrie 1940. LUNI, 19 IUNIE JOHN HEARTFIELD În
Agenda2006-24-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
-
în reflecții surrealiste, pentru ca finalul să șocheze din nou, brevilocvent. Așa se face că de la un punct încolo scrisul lui Traian T. Coșovei era perfect recognoscibil. Stil sau manieră (depinde de umoare), această matrice nu putea însă impresiona la nesfârșit. Recenziile „călduțe” au lăsat locul tăcerilor semnificative. Când, în 2010, a apărut Aerostate plângând, care nu se mai supunea acestor rigori (făcând loc unor tandre și sfâșietoare poeme în proză), diferența s-a simțit imediat: cartea a plăcut tuturor comentatorilor. Fiindcă
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
planul editorial stabilit pentru următorii doi ani, însă cred că șansele sînt destul de mari (mai ales dacă vom putea conta din nou pe sprijinul acordat de ICR), avînd în vedere succesul de care se bucură antologia de poezie: au apărut recenzii în publicații importante, iar cartea este recomandată călduros de poeți și critici spanioli prestigioși.
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
financiar inițiativele culturale, cum ar fi în ultimii ani în primul rând Institutul Cultural Român și Österreichisch-Rumänische Gesellschaft. În ce privește instituțiile filosofice, interesul poate fi câștigat mai greu și numai indirect, de pildă prin studii în volume, articole și medierea de recenzii despre filosofia românească (de pildă, în Polylog. Zeitschrift für interkulturelles Philosophieren, în a cărei redacție lucrez de mai mulți ani) ori, nu în ultimul rând, revăzând traduceri (cum ar fi la cartea amintită a lui Blaga), prin conferințe și, în
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
Traian Chelariu și Iulian Vesper, ca să nu pomenim decît figurile emblematice ale grupului din Cernăuți, și l-au asumat cu bună-știință. „Iconar” e sigla de recunoaștere a unor talente care s-au adunat din nevoia unei transfigurări, așa cum reiese din recenzia pe care „Însemnări sociologice”, revista condusă de Traian Brăileanu, o publică la apariția primului număr al „Iconarului”: „Cuvîntul «iconar» e ales să devină lozincă și simbol de activitate, însemnînd afirmarea unei concepții de artă în care întoarcerea către icoanele sufletului
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
după cum am mai povestit, să ratez examenul oral din anul cinci: nu auzisem de Cicerone Teodorescu și de „Rondelul dopului isteț”!). Atmosfera literară propriu-zisă îmi era complet necunoscută. Când am debutat, cu totul întâmplător, pot spune, în 1961, cu trei recenzii la „Viața românească” și de-adevăratelea, în 1962, la cronica României literare, eram, în toate aceste privințe, un inocent desăvârșit. A fost bine? A fost rău? O vreme am socotit ignoranța mea un handicap. Lecturile și comentariile mele erau lipsite
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
aflate în posesia profesoarei Voinescu, ar fi avut în vedere mai ales realizarea artistică și mai puțin conținutul filozofic și politic. În toamna anului 1957, în casa din strada Dr. Staicovici, C. Pillat a prezentat dintr-o revistă franțuzească o recenzie asupra unei cărți a lui Eliade, Pădurea interzisă, pe care ulterior a citit-o și Voiculescu, fără să o considere valoroasă în totalitate. Într-o altă întâlnire, tot la Voiculescu, C. Noica a citit scrisoarea primită de la Cioran, din care
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
de astăzi. Din sumar În ARCA (nr. 7-8-9, 2012), am remarcat spațiul amplu rezervat comentariilor critice: sunt publicate cronici de carte semnate de titularii Cronicii literare, Vasile Dan, Gheorghe Mocuța și Romulus Bucur, dar și, sub genericul Lecturi paralele, alte recenzii aparținând unor colaboratori permanenți ai revistei: Radu Ciobanu, Lucia Cuciureanu, Horia Ungureanu, Onisim Colta, D. Vlăduț, Simona Constantinovici, Petru M. Haș, Lavinia Ionoaia. Am citit cu interes poeziile lui Andrei Dosa, ca și eseul lui Ciprian Vălcan intitulat Delicatețea canibalului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4297_a_5622]
-
plagiator“. El descoperise că, într-un articol de doctrină naționalistă, acesta s-ar fi inspirat din Mein Kampf (1925) a lui Hitler. Cel care s-a angajat să răspundă direct afirmațiilor lui Eliade a fost George Călinescu. Într-o amplă recenzie, el îi recunoaște Profesorului meritul de a fi un intelectual bine informat și, deopotrivă, inventator de idei. Dar numai pentru a-i depista izvoarele într-o lungă listă de autori, dintre care unii fuseseră, dimpotrivă, ținta criticilor sale. Noțiunile de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
străine de noi.“ Dacă Nae Ionescu nu are nici un merit personal în toate acestea, „originalitatea ar urma să constea în sinteză, în pătrunderea aplicațiunilor“. „Însă, cum noi nu cunoaștem cursurile d-lui Nae Ionescu, nu vom putea da nici o opinie.“ Recenzia a fost recuperată aproape verbatim în monumentala sa Istorie a literaturii române, care va asigura acestei sursologii de ocazie posteritatea menită unei riguroase cercetări comparative. Alegațiile asupra lipsei sale de originalitate erau însă mai vechi. Începând ca reacție a profesorilor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ignoră cu totul acuzațiile de împrumut nemărturisit, ceea ce arată că, la acea vreme, ele nu meritau mai multe explicații decât fuseseră deja oferite în Roza vânturilor și în Istoria logicii. Ediția operelor lui Nae Ionescu a avut surprinzător de puține recenzii. După publicarea primului volum, C-tin Rădulescu-Motru (care refuzase propunerea de a prezida comitetul de editare) a ținut să arate cu degetul influența pe care unele dintre propriile sale idei în domeniul logicii au avut-o asupra elevului și asistentului
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
logicii au avut-o asupra elevului și asistentului său. Editorii au recunoscut că înrâurirea sa este „incontestabilă“ și că Nae Ionescu nu a tăgăduit-o niciodată, nici chiar în toiul polemicilor. Chestiunea a fost astfel tranșată fără alte urmări. O recenzie a celui de-al doilea volum, cursul de metafizică din 1928-1929, va tulbura însă apele pentru totdeauna. Autorul acesteia, Zevedei Barbu, semnala faptul că unele prelegeri prezintă câteva similitudini (tipologia pelerin/mire/sfânt, unele exemplificări, caracterizarea iubirii) cu opera autoarei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu teza Contribuții la psihologia onestității (1939) - nu se îndoia că Nae Ionescu ar fi indicat sursele dacă și-ar fi editat cursul. E interesant de adăugat, pentru direcția viitoare a discuției, că același număr al revistei Saeculum care găzduia recenzia cu pricina semnala descoperirea unei „importante influențe, nemărturisită de Bergson“. II Dincolo de scenă. Interludiu Culisele tenebroase ale acestei recenzii ne sunt cunoscute prin mărturiile a doi dintre colaboratorii lui Lucian Blaga. Zevedei Barbu (1914-1993) era asistentul său la Universitatea din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ar fi editat cursul. E interesant de adăugat, pentru direcția viitoare a discuției, că același număr al revistei Saeculum care găzduia recenzia cu pricina semnala descoperirea unei „importante influențe, nemărturisită de Bergson“. II Dincolo de scenă. Interludiu Culisele tenebroase ale acestei recenzii ne sunt cunoscute prin mărturiile a doi dintre colaboratorii lui Lucian Blaga. Zevedei Barbu (1914-1993) era asistentul său la Universitatea din Cluj și secretar de redacție al revistei Saeculum. Printre cei cărora Blaga le solicită colaborarea la periodicul pe care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
era un vechi apologet al filozofiei blagiene, dar recent publicatele texte ale lui Nae Ionescu i-au stârnit o vie admirație pentru profesorul dispărut. Prin urmare, în primele numere, pe lângă un articol despre existențialism, el a oferit spre publicare două recenzii entuziaste la ediția cursurilor naeionesciene. Blaga le-a publicat à contre cœur, căci pentru el autorul lor „nu există“. 27. Din relatările fiicei sale, știm că filozoful clujean nutrea aversiune față de oratorie și față de profesorii care, precum Nae Ionescu, își
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
la alți autori. Simultan, Zevedei Barbu a recenzat revista Izvoare de filosofie, apreciind cu entuziasm prelegerea naeionesciană Funcția epistemologică a iubirii drept un „admirabil model de realizare filosoficească“, dovedind o „puternică originalitate de perspectivă asupra problemelor discutate“. Încă de la prima recenzie, introductivă, Grigore Popa observă că publicarea cursurilor spulberă „legenda neagră“ a lui Nae Ionescu, pe care „invalizii inițiativelor personale în filozofie o întrețineau, din interes și invidie“ în jurul lui, anume tăgăduirea talentului și activității sale filozofice. El își propune așadar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
caricatură generică, împrumutând trăsături de la mai multe personaje. E mai mult decât probabil că printre cei pe care îi avea în vedere se afla și Nae Ionescu, părintele „existențialismului“ autohton. Consecvent acestei atitudini, Blaga refuză publicarea celei de-a treia recenzii, dedicată chiar Metafizicii, spunându-i autorului: „să nu iasă cumva că am avut eu ceva cu el!“ Și aici Popa conchidea că filozofarea lui Nae Ionescu este „adâncă și personală“, în „duhul învățăturii creștine“. Supărat de comportarea filozofului clujean, pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
avut eu ceva cu el!“ Și aici Popa conchidea că filozofarea lui Nae Ionescu este „adâncă și personală“, în „duhul învățăturii creștine“. Supărat de comportarea filozofului clujean, pe care o simțea lipsită de fair-play, Grigore Popa se răzvrătește și oferă recenzia unei publicații rivale, Revista teologică, cu ai cărei redactori și colaboratori Blaga se afla, de un an, într-un violent conflict tocmai pe temeiul presupusei sale carențe de creștinism și ortodoxie. Ofensiva teologilor sibieni pornise împotriva cărții Religie și spirit
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
într-un violent conflict tocmai pe temeiul presupusei sale carențe de creștinism și ortodoxie. Ofensiva teologilor sibieni pornise împotriva cărții Religie și spirit (1942), în care Blaga retopise o mare parte a cursului Istoria religiei absolute din anul universitar 1940-1941. Recenzia lui Popa apare chiar într-un număr care găzduia două articole antiblagiene: o amplă recapitulare a criticilor aduse concepției sale despre religie și un acid pamflet al lui Dumitru Stăniloae. Ceea ce-i reproșaseră lui Blaga preopinenții săi era lipsa de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în Nae Ionescu, a cărui pomenire în legătură cu persoana sa - fie în asociere, în criticile lui C-tin Rădulescu-Motru împotriva „filozofiei neștiințifice“, fie în opoziție, în criticile aduse de teologii sibieni neortodoxiei și neromânismului său - devenise iritantă. Dat fiind că, în recenzia sa, Grigore Popa făcuse aprecieri elogioase asupra celor trei tipuri mistice, considerându-le sublime întrupări ale duhului ortodox, Blaga îi dă lui Zevedei Barbu cartea lui Underhill - ediția germană, pe care o avea în biblioteca sa - pentru a publica o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Grigore Popa făcuse aprecieri elogioase asupra celor trei tipuri mistice, considerându-le sublime întrupări ale duhului ortodox, Blaga îi dă lui Zevedei Barbu cartea lui Underhill - ediția germană, pe care o avea în biblioteca sa - pentru a publica o contra recenzie. Acest lucru e atestat de Petre Hossu (1922-1998), student și colaborator al filozofului-poet.<footnote id=”40”><Petre Hossu, „Chestionar Lucian Blaga“ (1987), în: idem, Memorialul Lucian Blaga, Criterion, Norcross, 2003, pp. 15170 (41). E vorba tot de un răspuns la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
său Zevedei Barbu, anume ca să-i parvină lui Blaga spusele lui. Așa a rezultat o dușmănie mutuală, deschisă.“ /footnote> Blaga însuși recunoaște față de Noica, semnatar și el în primele numere din Saeculum, că i-a cerut lui Barbu să scrie recenzia. Preocupat să nu și-i antagonizeze pe elevii lui Nae Ionescu, informați deja de Grigore Popa despre povestea recenziei sale, și îngrijorat probabil că va pierde și colaborarea lui Noica, el îi furnizează acestuia o altă versiune a afacerii. Se
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Blaga însuși recunoaște față de Noica, semnatar și el în primele numere din Saeculum, că i-a cerut lui Barbu să scrie recenzia. Preocupat să nu și-i antagonizeze pe elevii lui Nae Ionescu, informați deja de Grigore Popa despre povestea recenziei sale, și îngrijorat probabil că va pierde și colaborarea lui Noica, el îi furnizează acestuia o altă versiune a afacerii. Se întâmpla după apariția recenziei în Revista teologică. Blaga susține că autorul ei își retrăsese singur textul, pe care el
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]