3,146 matches
-
aici, în cort, încă o săptămână, în care timp n-am să citesc jurnale și n-am să văd lumini electrice. M-a întîmpinat omul de serviciu: ― Sahib, aveți o telegramă din Calcutta. Am crezut că e vorba de o recepționare a materialelor și nu m-am grăbit s-o deschid. Când am citit-o însă, am rămas câteva minute surprins și decepționat. Narendra Sen mă chema de urgență la centru. A trebuit să plec chiar în acea seară și am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pune sub semnul întrebării credințele cognitive, și în ultimul rând specialistul poate avea a face față traumei anterioare a clientului ce ar putea reapărea. Pentru că natura expunerii este unică fiecărui specialist, acest model direcționează cercetarea către toate aceste particularități ale recepționării materialului traumatic la care el are acces. A doua componentă se referă la strategiile de burnout despre care autorii susțin că afectează dezvoltarea și parcursul stresului traumatic secundar. Dutton și Rubinstein susțin că există două tipuri de strategii de burnout
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Doamnei T.", se fac observații pertinente privind frământările personajelor, trecerea subtilă dintr-un registru sufletesc într-altul, "psihologia proustiană", impresia de autenticitate. Interesante sunt și paginile care se referă la formula discursului epic, șirurile celor două romane, timpul și spațiul, recepționarea și interpretarea realității, autenticitatea și substanțialitatea ca modalități de a sugera realitatea și viața. Structurată pe capitole ce reliefează faptul că romancierul este un narator în arta romanului, beneficiind de o bogată bibliografie și referințe critice, cartea oferă o lectură
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
în diferite domenii de activitate; specifice sînt rezultatul unei specializări. Factorii care condiționează capacitatea coordinativă: funcționalitatea și plasticitatea scoarței cerebrale; dezvoltarea calităților motrice; viteza de transmitere a influxului nervos pe căi aferente către scoarță, eferente către efectori ; implicarea analizatorilor în recepționarea informației; anticiparea mișcărilor bazate pe experiențe anterioare; complexitatea deprinderilor motrice stăpînite de subiect. MOBILITATE Definiție. Calitate a aparatului articular de a efectua mișcări cu amplitudine mare, prin forțe proprii, condiționate de forțe exterioare. Forme de manifestare a mobilității (după A
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
gard și și-a luat sacoșa dosită prin buruieni. S-a retras. A stat la masă. Printre merinde s-a aflat și o sticlă de bere. Cât s-a ospătat Radu, Costel, sus, la umbra salcâmilor ornamentali, dimprejurul bazei de recepționare a cerealelor, a tot cântat, din frunză, vestitul cântec. A recuperat ce a avut a recupera și și-a văzut de drum. Radu - de treburile sale. Și, tot așa, Întreaga vară și toamnă, care au urmat, Înțelegerea a fost respectată
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
psihice cognitive - percepție, gândire, memorie - cărora le maximizează eficiența. În literatura de specialitate, se consideră că atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună înțelegere a semnelor; − operează o selecție în spațiul stimulilor propuși. Pentru că zilnic omul este supus la foarte mulți stimuli, prin selecție, el își „direcționează” atenția doar asupra unora dintre aceștia. Astfel, devine evident
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
psihice cognitive - percepție, gândire, memorie - cărora le maximizează eficiența. În literatura de specialitate, se consideră că atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună înțelegere a semnelor; − operează o selecție în spațiul stimulilor propuși. Pentru că zilnic omul este supus la foarte mulți stimuli, prin selecție, el își „direcționează” atenția doar asupra unora dintre aceștia. Astfel, devine evident
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
una sau alta din cele două modalități (rute) se răspunde în general că faptul acesta depinde de gradul de cultură și inteligență, de capacitățile intelectuale. E adevărat, numai că intervin și alte condiții, cum ar fi dispoziția sufletească în momentul recepționării mesajului sau existența unor surse ce distrag atenția de la comunicarea persuasivă (vizionarea între timp a unor filme, persoane ce discută etc.). Se pare însă că factorul cel mai însemnat - chiar față de abilitățile cognitive în sine- este importanța problemei în discuție
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
poate de scurte. Cuvintele, expresiile și frazele trebuie înțelese în același sens de către toți interlocutorii, indiferent de sex sau vârstă, de nivelul lor cultural, de zona geografică de rezidență sau de alți factori ce ar putea influența procesul de comunicare, recepționarea univocității mesajului. Se insistă apoi asupra faptului că, în construcția chestionarului, se va ține seama și de populația căreia îi sunt adresate întrebările. Acest lucru este valabil, mai întâi, la nivelul general, de ansamblu al cercetării, când populația supusă studiului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
preluate din alte cercetări etc. Părerea noastră este că sociologii trebuie să-i convingă pe cei din mediile de informare publică de utilitatea acestor consultanțe, cu efect benefic atât pentru profesiunea de sociolog, cât și pentru o corectă difuzare și recepționare a rezultatelor sondajelor de opinie. Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" INSERȚIA REZULTATELOR SONDAJELOR ÎN VIAȚA PUBLICĂTC " INSERȚIA REZULTATELOR SONDAJELOR ÎN VIAȚA PUBLICĂ" 1. Funcțiile generale ale anchetelor și sondajelortc "1. Funcțiile generale ale anchetelor și sondajelor" Deși anchetele, cu deosebire în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
scurte de timp și elemente de detaliu, de amănunt. Se mai numește și "organizarea în dinamică" (în detaliu). Urmărește armonizarea și sincronizarea deciziilor și acțiunilor în cadrul organizației. La baza coordonării stă comunicarea interpersonala care reprezintă procesul de formulare, translatare și recepționare a unui mesaj. Formă oficială predilecta: ședința sau reuniunea de lucru. * Antrenarea. Răspunde la întrebarea: "De ce muncesc oamenii și cum pot fi ei stimulați să lucreze mai bine?". Are două componente: decizia și motivarea. Antrenarea reunește ansamblul proceselor de muncă
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
schimbare și dezvoltare organizațională, el este critic pentru funcționarea În bune condiții a organizației, pentru crearea unui climat favorizant. Managerul acționează ca un dispecer al informațiilor din cadrul organizațiilor, o foarte mare parte a timpului său de lucru fiind utilizată În recepționarea sau furnizarea de informații; 3. Implicarea personalului Personalul, indiferent de pregătirea profesională și poziția pe care o ocupă, este esența organizației și implicarea lui totală permite utilizarea la maximum a abilităților proprii În beneficiul organizației; 4. Abordarea bazată pe proces
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
exprimă și acțiunea reciprocă internă dintre elementele sistemului respectiv. Comportarea sistemului reprezintă toate acțiunile pe care le Întreprinde sistemul sau de modificare a caracteristicilor ieșirii și prelucrării informației. Comportarea este rezultatul direct al conducerii sistemului ca proces de obținere, de recepționare, prelucrare și transmitere a informației. Eficiența oricărei comportări se măsoară prin orientarea comportării, conform scopului urmărit. Orice sistem are un raport cu el Însuși, o structură, o stare, un calendar, un repertoar și o transformare. Structura reprezintă o ordine calitativ
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sociale ca sisteme are o semnificație metodologică (gnoseologică) și nu este direct determinată de obiect ca atare, chiar dacă reflectă anumite trăsături și Însușiri ale acestuia. Evoluția sau progresul perfecționează continuu organizarea internă a obiectelor, interacțiunea generală, care se reflectă ca recepționare, prelucrare și transmitere a informației, asigură o comportare tot mai conformă cu scopul urmărit. În felul acesta, conducerea este proprie dezvoltării, ceea ce Îmbunătățește organizarea generală și ordinea lumii obiective. Noțiunea de sistem În procesul instructiv educativ. Viziunea sistemică asupra Învățământului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
molecule de GMPc (guanosín monofosfato cíclico), care vor modifica permiabilitatea neuronilor, făcând posibilă transmiterea semnalelor nervoase prin intrarea sodiului În celulă, adică prin depolarizarea celulei. Tocmai pentru a menține elementele sistemului Într-o stare de excitabilitate, care să facă posibilă recepționarea semnalelor emise de sursă, sistemele de comunicație trebuie să consume o mare cantitate de energie. Și trebuie remarcat că nu recepționarea semnalelor (depolarizarea celulei), ci repolarizarea ei, adică reducerea ei În stare de excitabilitate necesită un anumit consum de energie
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
adică prin depolarizarea celulei. Tocmai pentru a menține elementele sistemului Într-o stare de excitabilitate, care să facă posibilă recepționarea semnalelor emise de sursă, sistemele de comunicație trebuie să consume o mare cantitate de energie. Și trebuie remarcat că nu recepționarea semnalelor (depolarizarea celulei), ci repolarizarea ei, adică reducerea ei În stare de excitabilitate necesită un anumit consum de energie, depolarizarea producându-se pe seama celui deal doilea principiu al termodinamicii, care tinde spre echilibrul termodinamic, adică spre egalizarea concentrațiilor sodiului și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a se reflecta atunci când Întâlnesc obiecte sau obstacole În calea lor. Datorită acestei proprietății, undele radio sunt utilizate În detectarea și determinarea poziției unui obiect sau avion aflat În zbor, prin emisia unor unde radio, reflectarea lor de către obiect și recepționarea lor de la obiectul detectat. Undele hertziene sunt unde artificiale (unde fabricate de om). Mărimea caracteristică a undelor este frecvența. Când ascultăm un post de radio știm că acesta emite pe o anumită frecvență, În funcție de oraș. Există Însă o limită pe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
t) este mesajul transmis; y(t) - mesajul recepționat, iar medierea se face în raport cu timpul, iar alteori se alege drept criteriu de fidelitate raportul semnal/perturbație unde: n(t) este semnalul perturbator. La sistemele numerice criteriul de fidelitate ales este probabilitatea recepționării unui simbol eronat. Se consideră, că evenimentul este format din două evenimente și respectiv: postulând, că informația este aditivă și se obține: sau Rezultă: sau fiindcă evenimentele și sunt independente: Aceasta ecuație funcțională are soluția: unde este o constantă pozitivă
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
sensuri diferite pentru anumite persoane. - recepție a mesajelor - tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim; - ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem; - evaluarea subiectivă de către receptor a sursei obiective (emițătorul) de transmitere a mesajului; - recepționarea, în moduri diferite, de către variatele persoane din cadrul organizației, a aceluiași mesaj. - contextuale comunicării - perceperea diferită a mesajelor în funcție de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante transmise sau primite, de cele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
în considerare a particularităților psihice ale partenerilor de comunicare în funcție de sex, nivel de cultură, deosebiri de limbă etc. Perfecționarea comunicării presupune și utilizarea unor metode și tehnici. S-au impus ca deosebit de utile: ascultarea activă - tehnica de sporire a acurateței recepționării unei informații printr-o atenție completă acordată interlocutorului - și ședința - reunirea pe termen scurt a unui grup de persoane în vederea rezolvării unor sarcini cu caracter informațional și decizional. Practica socială a sintetizat principiile de bază ale comunicării eficiente, pe care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
în arsenalul lui ca manager școlar. Pentru a crea un colectiv puternic și viabil prin autoadministrare, trebuie să scoată în evidentă realizările acestuia și să recunoască public contribuțiile individuale ale membrilor săi. Activități manageriale -Comunicarea de rutină - transmiterea formală și recepționarea informațiilor (ex.: ședințe, examinarea și elaborarea documentelor etc.); -Managementul tradițional - planificarea, luarea deciziilor și controlul asupra realizării lor; - Interacțiuni externe — conlucrarea cu managerii din afara organizației, cu factorii de decizie la nivel de localitate, județ, țară; -Managementul resurselor umane - motivarea și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
sensuri diferite pentru anumite persoane. - recepție a mesajelor - tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim; - ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem; - evaluarea subiectivă de către receptor a sursei obiective (emițătorul) de transmitere a mesajului; - recepționarea, în moduri diferite, de către variatele persoane din cadrul organizației, a aceluiași mesaj. - contextuale comunicării - perceperea diferită a mesajelor în funcție de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante transmise sau primite, de cele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în considerare a particularităților psihice ale partenerilor de comunicare în funcție de sex, nivel de cultură, deosebiri de limbă etc. Perfecționarea comunicării presupune și utilizarea unor metode și tehnici. S-au impus ca deosebit de utile: ascultarea activă - tehnica de sporire a acurateței recepționării unei informații printr-o atenție completă acordată interlocutorului - și ședința - reunirea pe termen scurt a unui grup de persoane în vederea rezolvării unor sarcini cu caracter informațional și decizional. Practica socială a sintetizat principiile de bază ale comunicării eficiente, pe care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în arsenalul lui ca manager școlar. Pentru a crea un colectiv puternic și viabil prin autoadministrare, trebuie să scoată în evidentă realizările acestuia și să recunoască public contribuțiile individuale ale membrilor săi. Activități manageriale -Comunicarea de rutină - transmiterea formală și recepționarea informațiilor (ex.: ședințe, examinarea și elaborarea documentelor etc.); -Managementul tradițional - planificarea, luarea deciziilor și controlul asupra realizării lor; - Interacțiuni externe — conlucrarea cu managerii din afara organizației, cu factorii de decizie la nivel de localitate, județ, țară; -Managementul resurselor umane - motivarea și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
precum și entropiei comunicării, și, în acest caz, receptarea devine la rîndul ei particularizată și diversificată. De data aceasta însă, nu mai este o consecință a caracterului de construcție marcată individual a filozofiei sau a poeziei, ci a manierei umane de recepționare a mesajului verbal. Nuanțe ale alterității Folosirea curentă a limbii obișnuiește conștiința cu două realități, de obicei neconștientizate, pe de o parte, cu faptul că omul nu poate (și, deci, nu trebuie să urmărească) să reproducă realizările lingvistice anterioare și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]