713 matches
-
lână pentru confecționarea hainelor militare de iarnă așa că merită să cităm pe scurt o adresă primită de primăria Oșești: „...vă aducem la cunoștință că trebuințele de lână ale Armatei sunt foarte mari iar cantitatea disponibilă este foarte mică. Se va rechiziționa toată lâna inclusiv cea depe oi (s.n.). Lâna se va trimite la fabrica din Buhuși care se află sub controlul Ministerului de Războiu. (...) Proprietarilor li se vor lăsa 15 kg. de familie”. Acest produs era asaltată cu fel de fel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în raportul său de activitate că foștii funcționari ai primăriei, în frunte cu edilul-șef Iancu Mihăilescu, plecaseră în mare grabă în refugiu, folosind toate autovehiculele instituției ba, chiar și căruțele salubrității, așa că de la Bârlad rușii nu au avut ce „rechiziționa”. s. „În urma intrării glorioase a Armatei Roșii în orașul nostru (...)” Cu această propoziție gongorică (pompoasă) își începea raportul doctorul I. Weinfeld, „directorul Direcției Sanitare a Județului Tutova din Uniunea Patrioților”, după cum se semnase acesta, pentru a ști atât șefii săi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și a D-lui Anton Bălan pe aceeași stradă la no.15”. Conform unui act normativ emis de Jurnalul Consiliului de Miniștri, nr.2301 și publicat în Monitorul Oficial nr.268/1940, primarul cerea ca aceste două imobile să fie rechiziționate „...pe tot timpul cât va dura actuala situație”. Dar, cum nici aceste două locații nu scăpaseră intacte după devastatorul seism, primarul cerea ministerului „...bani pentru reparațiuni care se ridică la suma de lei 17.334 pentru imobilul depe str. Ion
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu garnizoana la Chișinău probabil S XV-a fusese atașat vreunui regiment staț practic, o cerere: „...Domnul General Comandant (probabil comandantul diviziei, n.n.) a aprobat ca Brutăria din str. Lascăr Catargiu, nr.20. Huși, proprietatea dlui Haim Sneer, să rămână rechiziționată la dispoziția Brutăriei de Campanie nr.15, pentru a fabrica pâinea necesară nevoilor unităților militare”. Atât maiorul Negrea, cât și slt. Nicolae Pârvu, administratorul-șef al Biroului 2 Subzistențe (care semnaseră acest document), subliniau și motivele luării acestei decizii de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a pregătirii premilitare ce a avut loc în Garnizoana Huși între 25-31 august 1941, premilitarii din jud. Fălciu cari au luat parte la acest curs constatând că trotuarul din fața Gimnaziu Ion Antonescu (1882-1946) lui industrial de fete, str. Ion Mârza rechiziționate de armată luase sfârșit. afla barat de blocuri mari de zidărie provenite din cauza bombardamentului sau din alte cauze și care opreau buna circulație a pietonilor, au socotit că este bine a face un serviciu cetățenilor or. Huși (...) în ziua de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
unde ar trebui să-i fie lungul nasului scriind următoarele: „...Primăria nu are de unde ști starea de curățenie în care se află latrinele depe raza orașului (și) nu este de fapt obligația noastră”. Cu certitudine clădirea fostului Seminar teologic fusese rechiziționată de către armată odată ce continuarea documentului era următoarea: „...cel ce stăpânește sau folosește clădirea este obligat a se îngriji de starea de curățenie a closetului - în speță Comandantul Cazărmii”. Ca să-l pună definitiv la colț pe impertinent, primarul a închis subiectul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acești lucrători posedăm uneltele necesare și vom îngriji de hrana lor (subl.ns.)”. De altfel, pe tot parcursul războiului, evreii au fost folosiți la astfel de munci dar trebuie spus că numeroși doctori și farmaciști din această minoritate au fost „rechiziționați” de armata română. Dintre evreii din „lagărul hușean” vom enumera doar câțiva și anume: Blumenfeld Haim (Herșcu) - fierar; Croitoru Leizer, Rabinovici Avram, Goldenberg Țalic, Șulim Enghel, Leibovici Avram, Carniol Herșcu (avocat), Feuerstein Iosif (student), Blumenfeld Iosif (lemnar), Leibovici Bercu (tinichigiu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sub autoritatea unui secretar general al informațiilor, în timp ce Germania, din 1940, trece emițătorii din nord sub direcția exercitată de Propaganda Abteilung. Goebbels considera TSF-ul "armata a patra", și putem vedea în Rezistență "un miracol al radioului". Guvernul Eliberării a rechiziționat posturile emițătoare private, a retras toate autorizațiile anterioare și a instaurat prin decret monopolul. Asta deoarece experiența "războiului undelor", "generalul microfon", BBC-ul și La Lune est pleine d'éléphants verts 80 au revelat statului caracterul strategic al mediei. Al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
spectre. Este ultima imagine pe care-o păstrez despre librărie. Peste puțină vreme obloanele i-au fost coborâte definitiv. Autoritățile nu s-au mulțumit cu atât și Teodor Manea s-a văzut evacuat și din locuința al cărei proprietar era, rechiziționată de armată. A redobândit-o peste câțiva ani, după nenumărate demersuri făcute la minister de fiul cel mare, veteran al războiului din Vest, luptător până la Praga. Spre sfârșitul vieții (a murit în 1965), Teodor Manea citea necontenit, zi și noapte
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu bocancii în marea literatură. De ce nu mi-am dat demisia? V-ați pomenit vreodată în situații limită, domnule Paraschivescu? Știți ce înseamnă, la propriu, cuțitul la os? În timpul războiului, tata a fost scos din direcția băncii, făbricuța a fost rechiziționată, românizată, casa ni s-a luat, iar noi am fost mutați într-o locuință mică, la periferia orașului. În toți anii răz boiului, am trăit numai din vânzarea lucrurilor din casă, din vânzarea a ceea ce ar fi trebuit să fie
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Luizi-Călugăra face ultima clasă la liceul „V. Alecsandri” luându-și și bacalaureatul în iunie 1943. Cel de-al Doilea Război Mondial era în plină desfășurare. Tata era concentrat, cu toate că participase și la primul Război Mondial; căruța cu doi cai era rechiziționată și pusă la dispoziția armatei; mama a rămas să se ocupe singură de creșterea celor patru copii minori și de întreaga gospodărie. De război nu a scăpat nici fr. Ghiță, căci în toamna anului 1943 a fost încorporat la Școala
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și spitalicească. În perioada cuprinsă între 1 iulie 1940 și 15 septembrie 1940, imobilele proprietatea Comunității evreilor din Dorohoi, în care funcționau școlile primare de băieți și de fete, grădina de copii și liceul evreiesc, precum și spitalul evreiesc au fost rechiziționate. La cererea prefecturii județului Dorohoi, președintele Comunității evreilor, dr.Isac Axler, trimite o situație cu titlul „date asupra stării și activității instituțiilor de sănătate și ocrotire aparținând organizațiilor particulare”, cu următoarele precizări: „școala primară de băieți din str.Al.I.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
o situație cu titlul „date asupra stării și activității instituțiilor de sănătate și ocrotire aparținând organizațiilor particulare”, cu următoarele precizări: „școala primară de băieți din str.Al.I.Cuza, nr.13, cu patru săli de clasă și vestibul, a fost rechiziționată fără ordin scris, de armată pentru cazarmă; școala primară de fete, din str.Al.I.Cuza, nr.13, cu patru săli de clasă și un vestibul a fost rechiziționată de Corp 8 armată și Pionieri Compania 2/4 poliție, folosită
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nr.13, cu patru săli de clasă și vestibul, a fost rechiziționată fără ordin scris, de armată pentru cazarmă; școala primară de fete, din str.Al.I.Cuza, nr.13, cu patru săli de clasă și un vestibul a fost rechiziționată de Corp 8 armată și Pionieri Compania 2/4 poliție, folosită ca birouri centrale și cazarmă. De asemenea, grădina de copii cu trei săli de clasă rechiziționată de compania 2/4 poliție. Spitalul evreiesc a fost predat unui ofițer, fără
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cuza, nr.13, cu patru săli de clasă și un vestibul a fost rechiziționată de Corp 8 armată și Pionieri Compania 2/4 poliție, folosită ca birouri centrale și cazarmă. De asemenea, grădina de copii cu trei săli de clasă rechiziționată de compania 2/4 poliție. Spitalul evreiesc a fost predat unui ofițer, fără ordin scris, cu tot inventarul spitalicesc de care dispunea. În administrația Comunității s-a menținut doar azilul de bătrâni, care funcționa în baza autorizației eliberată de primăria
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în care, erau în anul 1941 doar 200 de evrei contribuabili, iar aplicarea legii de expropriere a proprietăților urbane evreiești din martie 1941, a lipsit Comunitatea de veniturile provenite din plata chiriilor imobilelor închiriate. Pe de altă parte, autoritățile au rechiziționat o parte din imobilele comunității, care nu intrau în sfera de aplicare a legii. Potrivit Statutului comunității, veniturile comunității se realizau în principal din gabelă - taxa pe consumul cărnii rituale, din donații, contribuțiile membrilor comunității, sau din chiriile încasate de pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avea în administrare doar instituțiile culturale și de asistență socială. Comunitatea a pierdut dreptul de proprietate asupra tuturor imobilelor urbane care nu aveau scopul de a deservi scopurilor de asistență socială și spitalicească. Mai mult, chiar localurile școlilor au fost rechiziționate. Sediul Comunității era în strada Al.I.Cuza, nr.13. În situația trimisă Primăriei Dorohoi în noiembrie 1941, se preciza că „numărul membrilor înscriși în Comunitate a scăzut după măsura evacuării/deportării populației evreilor din Dorohoi, ds.17/1941. Conducerea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să tragă la jug. De când începuse războiul și care se purta în continuare, se răriseră caii, cei mai mulți rechiziționați pentru nevoile frontului. Azi nu erau de vânzare decât vreo 6 -7 cai bătrâni, reformați și 4 mânji crescuți fără iepelemamă, duse și ele pe front. Războiul se simțea și în scăderea veniturilor primăriei, mult mai mici decât în anii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
înfrângerea unei singure persoane, ci are să antreneze sute de cazuri analoge. Și tocmai aici stă primejdia. Nimeni nu se poate angaja să-ți obțină câștig de cauză, pentru că, așa cum spunea azi destul de cinic un avocat al statului: „Statul e stăpân - rechiziționând casele, le ia foștilor proprietari toate drepturile, dar nici o datorie“. [...] M. c. p. 12 decembrie [1950], marți Am primit ieri cărțile poștale din 2 și 4 decembrie; am găsit-o azi când m-am întors de la cantină și pe cea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
te încrezi. În adevăr stăm abia o zi, 17, și azi plecăm iar cale întoarsă, la Zlatița, așa încât halimaua de dus și întors să fie complectă. Eri după amiază, la 16, pe vreme frumoasă am fost la Bunovo, unde am rechiziționat 20 de care pentru aducere de proviant de peste munte. Drumul, noaptea, în car, prin albii bolovănoase și prăpăstioase, supt cer înstelat, în tăcerea nopții... Luminile curioase, scânteuțe albăstrii ale licuricilor zburători. Conversație cu Ivan bătrânul care pricepe două trei vorbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la reg. 27 Bacău. Un om mare și gras, omul lenei ș-al mâncării, toată viața lui omul foamei ș-al banchetelor, stătea izolat cu cortul lui la un km. de trupă, înconjurat de santinele, c-o cireadă de vaci, rechiziționate cu forța în jur... Ofițerilor din laptele acestor vaci nu le dădea nici o picătură. Trupa a osândit-o toată vremea să doarmă pe pământul gol, fără pae. Asupra pânii stricate care venea din urmă arăta o nepăsare teribilă cașicum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a putut vedea o mai cumplită secătuire sub toate raporturile a unei populații harnice și nevinovate ca cea din Țara Făgărașului, din partea armatei austriece. Așezarea în aceste sate a soldaților călăreți îi neliniștea mult pe iobagi, căci li se rechiziționau livezile și grădinile din primăvară până în toamnă pentru păscutul și fânul necesar cailor, încât oamenii n-aveau de unde-și mai face un braț de fân. Iar dacă le scăpa o vită în propriile lor livezi, erau aspru pedepsiți, obligați să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ambulanță, este altă poveste dar cu siguranță că ideea nu a displăcut răniților și bolnavilor ci, din contră, va fi provocat multă veselie. Bine-nțeles că tot polițaiului Îi revenise nobila dar greaua sarcină de mamă a răniților În a „rechiziționa” zeama de struguri fermentată a hușenilor și nu oricare ci din cea veche, plină de buchet și sublim gust. Cum pasarea obligațiilor În cârca subordonaților era valabilă și atunci, ca și acum, prefectul se spălase pe mâini ca Pilat din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
amar răspuns primise polițaiul pe data de 12 august 1877 și de la subordonatul său din Despărțirea a II-a, comisarul Holban, care scrisese un text parcă tras la indigo după cel al colegului de la prima Despărțire. g. Nici trăsurile rechiziționate pentru front nu erau prea de soi... Deoarece, atât moldovenii cât și muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de greu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de greu și cu mari deficiențe. Chiar și din cele 100 de căruțe (trăsuri) rechiziționate pentru front s-au găsit câteva mai bune de dat la gunoi decât de a Înhăma caii la ele și dovadă stă adresa Prefecturii Fălciu nr.6109/21 iulie 1877 trimisă poliției, În care erau explicate unele detalii: „Comunicânduvă asociatu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]