672 matches
-
se mai pot distinge ca particule de pâine și de vin. Ca tot ceea ce se încorporează în noi prin mijlocirea corpului, alimentele devin părți non divizibile (neidentificabile ca părți) ale corpului nostru, adică ale nouă înșine. Ele nu mai sunt recognoscibile, nu din cauza extremei lor micimi, ci pentru că și-au schimbat natura. Prin intermediul corpului nostru, ele devin într-un anume fel noi înșine. Cele două planuri, cel al identității numerice și cel al identității substanțiale sau personale, rămîn distincte, ceea ce vrea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dar mai ales principii ale credinței religioase. Diferența dintre Masaccio și Giotto constă în modul de redare a spațiului în care au loc evenimentele; în opera lui Masaccio nu este vorba de un spațiu generic și simbolic, dar de peisajul recognoscibil din și de lângă Florența și valea râului Arno3. 2 Cf. d. Gariff, o.c., 13. 3 Cf. d. Gariff, o.c., 14. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 109 Dintre operele sale este remarcabilă fresca care reprezintă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mult potențială decât actuală, mai mult gândită decât trăită. Anxietatea este o stare emoțională neplăcută, având ca manifestare subiectivă frica sau expresia unei alte emoții strâns înrudită cu aceasta - trăiri direcționate spre viitor care apar fie în absența unui pericol recognoscibil, fie în prezența unui pericol (a unei amenințări) dar cu o intensitate cu totul disproporționată față de emoția care i-a dat naștere. Anxietatea este răspunsul emoțional la o situație care se anunță periculoasă sau numai simbolic periculoasă. Ea este intangibilă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
avea o fată deosebită, "că cine-o vedea, stă-n loc s-o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa." Într-o dimineață, venise vestea că feciorul împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul împăratului, "umbla el după vânat, dar gându-i era la-nsurătoare" și "ținea morțiș să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o mielușea" și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de tipul a mânca): (239) Ioana arată grasă în poza asta. (239') *Ioana arată gras. vs (239'') Mănâncă gras. În poziția numelui predicativ pot apărea, pe lângă adjective care exprimă proprietăți vizuale sau detectabile vizual, și termeni care nu exprimă trăsături recognoscibile vizual. În exemplul Mâncarea arată delicioasă, delicioasă desemnează o trăsătură caracteristică, în mod prototipic, proprietății nominale gust. În aceste cazuri se produce un anumit tip de sincretism: a fi delicios nu presupune doar a avea gust bun, ci și a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
culturi de consum furnizată constant. SINBOY este un artist de origine britanico-spaniolă, cunoscut deja publicului din București. Lucrările lui, realizate cu spray-uri sau cu vopseluri, făcute pe pereții interiori sau exteriori ai clădirilor sau pe alte materiale comune, sunt recognoscibile prin stilul personalizat și prin caracterele/personajele omniprezente. OBES este un nume nou pentru România, un artist de origine belgiană, a cărui creație gravitează în jurul problemelor sociale, culturale. Instalațiile lui sunt inserate delicat în arii urbane și nu numai, animând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
ajuta pe narator să creeze semnificații din povestea spusă este prin intermediul unui proces numit crearea personalizată a miturilor sau trecerea de la poveste unică la una universală. Acesta este un proces prin care cineva își vede propria poveste într-o formă recognoscibilă, identificând în ea elementele universale, motivele și arhetipurile ce se regăsește și în modelul universale al monomitului (Campbell, 1949/1968), aplicabil călătoriile eroilor din toate mitologiile lumii. Dacă este vorba despre cercetare psihologică sau sociologică, crearea personalizată a miturilor poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
dintr-o poveste japoneză a lui Genji, când personajul spune: „Deoarece mi-ai ascultat povestea, îmi pot elibera demonii”. A numi sau a defini ceva, a exprima sub formă de poveste clarifică, adesea, acel lucru pentru întâia oară, făcându-l recognoscibil și inteligibil pentru narator. A ne spune povestea, a-i oferi o semnificație, poate însemna a o conștiențiza pentru prima oară. Realizarea unui astfel de interviu are ca scop în primul rând aflarea unor lucruri despre viața altcuiva, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de Bazzini. Cele trei minute, scrie Duncan Druce, nu reprezintă poate un supliment de talie la discografia enesciană, dar sunt „unice în descoperirea lui ca un exponent minunat al repertoriului virtuoz al secolului al XIX-lea... ; eleganța interpretării o face recognoscibilă instantaneu și este o interpretare de o mare finețe tehnică și de o vivacitate spontană“. Potrivit autorului articolului, apariția unui nou disc compact japonez ar fi „iminentă“. De urmărit, deci. Altfel, înregistrările din 1924, urmate de seria făcută în 1929
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
referință rară în naratologia anterioară) și recunoaște că personajele sînt "în parte modelate” după oameni reali. Indiferent de ce spun unele teorii, cititorii încă interpretează personajele din roman ca indivizi (fie aceștia plasați într-o lumină difuză sau clară, fie ei recognoscibili, imprevizibili sau impenetrabili). Iar pe măsură ce se construiesc, se revizuiesc și se articulează aceste interpretări, sînt aduse în sprijin tot felul de cunoașteri extratextuale, inclusiv informațiile noastre despre personajele din lumea reală. Dacă e greșit să presupunem că mimesisul sau redarea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cărți) un continent al morții, cuprinzând spații întinse, din Spania până în Siberia, de la Dublin până la Norilsk, din secolul al XIV-lea până în secolul XX, și îl marchează, pentru cei ce-l vor descoperi sau imagina peste decenii, prin semnele universal recognoscibile ale adevărului. Anchetele și torturile în care sunt acuzați de trădare devin repere în această nouă mitologie eroică, al cărei personaj emblematic este Boris Davidovici Novski, omul nou veritabil, a cărui tenacitate și rezistență în opoziție i-au transformat biografia
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a compara catedralele gotice din Europa. Aceasta ar fi o comparație între cazuri similare, trăsătura comună fiind stilul gotic. Dar vom descoperi curând faptul că în ciuda aceleiași structuri de bază, nu există două catedrale identice. Modelul de bază este ușor recognoscibil, dar fiecare catedrală are propria sa formă, mărime, propriile sale decorațiuni și vitralii. Aici, comparația subliniază aceste diferențe de detaliu în interiorul categoriei catedralelor gotice. Să presupunem acum că vom compara stilul gotic cu cel romanic. De data aceasta, am putea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
din revista Răspântia, din anul 1947, când ataca nimicitor România, pe Rebreanu și Iorga, identificându-i cu "cretinologia" românească și pregătind, astfel, terenul pentru instaurarea bolșevismului răzbunător. Adică pentru o devenire nonromânească a omului român". Dincolo de o genealogie ideologică, ușor recognoscibilă, ar mai fi și niște complexe freudiste, foarte interesante prin perspectivele ce le deschid asupra unor personalități sfâșiate din spațiul românesc: "H.-R. Patapievici pare a fi o tipică personalitate dedublată. Am arătat acest fenomen la indivizii români puși de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
culturale. Fundamentând teoretic perspectiva primordialistă în conceptualizarea naționalismului, Herder a considerat națiunea ca fiind unitatea elementară, categoria fundamentală, a umanității (White, 2005, p. 167). Întrucât fiecare popor, națiune sau grup etnic (Volk) încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
hegemonie interpretativă asupra trecutului comunist (Foucault, 1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura dintre totalitarism și democrație prin denunțarea trecutului stalinist. Problema este că realizează acest lucru într-o manieră tipic stalinistă. Una dintre cele mai recognoscibile semne distinctive ale fostelor regimuri totalitare comuniste a fost meticulozitatea cu care au creat narative istorice oficiale despre trecut. Perfecționând o tendință existentă în toate istoriografiile sponsorizate statal, regimurile comuniste au excelat la ceea ce J.V. Wertsch (2004, p. 72) a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metal solid ne readuce la opoziția dialectică dintre stabil și instabil de la care am plecat. În această privință, cuprul a jucat deseori un rol comparabil cu cel al aurului și argintului. Găsit în pepite sau în granule, aurul este imediat recognoscibil : e pur, strălucește din plin atunci cînd e adunat. La fel și cuprul atunci cînd se găsește în stare nativă, în care se pretează, ca și aurul, prelucrării prin ciocănire. Cel mai vechi aur cunoscut este cel care, în mileniul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cedează sub formă de fiică sau de soră. Nu trebuie așadar să explicăm cum își face apariția unchiul dinspre mamă în structura de rudenie. El nu apare în această structură, ci este condiția ei, este dat nemijlocit în ea. Încă recognoscibilă cu două sau trei secole în urmă, această structură s-a dezagregat sub efectul schimbărilor demografice, sociale, economice și politice care au însoțit - uneori în calitate de cauze, alteori de efecte ale acesteia - revoluția industrială. Spre deosebire de ceea ce se întîmplă în societățile fără
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fie tulburată armonia începutului de veac... Exemplul ales nu este singular la Eminescu. În Trecut-au anii49 găsim un exemplu tipic de manifestare lirică a atmosferei ipoteștene, termenii poeziei putând fi coborâți până la datele concrete ale spațiului. Lumea poetică eminesciană, recognoscibilă ca atare, îi indică forța de sublimare în raport cu realul. Iată cum: natala vâlcioară, așezată în coasta unei văi, de-a lungul căreia se formează mai tot timpul un curent de aer, norii sunt prelungi, ei se văd realmente curgând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care dintre emoții pot fi considerate "universale", adică receptate similar, indiferent de apartenența culturală a celor evaluați. Studii asemănătoare au fost realizate și de C. Izard (1988, 1994), iar din ansamblul acestor demersuri experimentale a rezultat o listă a emoțiilor recognoscibile. Astfel, a reieșit că șase emoții pot fi recunoscute pretutindeni, avînd un grad mare de "universalitate": bucuria (enjoyment), tristețea (sadness), furia (anger), dezgustul (disgust), surpriza (surprise) și frica (fear). Aceste studii au fost reluate și în societăți care nu cunoșteau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
clară, cu o metodologie solidă, și care a oferit rezultate semnificative (Ekman, 1972; Ekman et al., 1987). Constatările care au decurs din această paradigmă a alegerii impuse i-au condus pe cercetători înspre ideea că expresiile faciale respective sînt universal recognoscibile datorită faptului că ele prezintă sub forma unor semnale exterioare emoțiile trăite pretutindeni. Aceste emoții sînt, conform adepților unei asemenea abordări, reacții fiziologice necesare supraviețuirii și astfel au fost selectate prin procese evolutive (Ekman, 1972; Izard, 1994; Buss, 1994). Natura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe care moda o reflectă și a-ți construi sinele în termenii politicii sale. De fapt, astăzi am putea vorbi despre o politică a dorinței și a anticipării. Teza argumentației mele este că moda constituie o biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute. Este tot atât o anatomo-politică a corpului pe cât este o biopolitică a spațiului social, împărțind populația în diferite categorii ce pot fi citite (rasiale, de clasă, gen și/sau vârstă). Disciplina acestei tehnici este aplicată atât corpului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reclamei și receptat prin disponibilitățile oamenilor (parcă nelimitate) de imitație". Recent, antropologul Alexandru Bălășescu (2007/2008, 36) formula o definiție a modei plecând de la analiza conceptului de "bioputere" lansat de filosoful Michel Foucault: moda constituie o "biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute"; aceasta "este o anatomo-politică a corpului" și o "biotehnologie a spațiului social", structura de gen social, clasă socială și rasă putând fi citită în haine, în semnătura celui care îi concepe designul, "în habitusul purtării hainei și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, întro inspirată sinteză a tradiției și modernității și într-un stil elegant, elevat, imediat recognoscibil. 22 III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom înțelege mai bine legătura indestructibilă dintre istoria și critica literară. Unei scrutări sincronice a fenomenului literar românesc și universal îi corespunde o privire diacronică, înscrisă pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
poet, liricul de propensiune cosmică, neliniștit și interogativ, creatorul de limbă, demiurgul modern al cuvântului, romanticul sfâșiat lăuntric de mari întrebări, poetul microcosmosului și al jocului infantil. Arghezi este un inovator prin material și expresie, creatorul unui univers poetic original, recognoscibil ca atare. Precizarea de principiu a criticului are claritatea și concizia aforismului: „Orice mare poet își creează un univers de teme, de obsesii, de incantații verbale, imposibil de sfărâmat în coeziunea lor internă.”2 Șerban Cioculescu, autor al cunoscutei monografii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se bazează pe reciprocitatea necesară dintre structură și suprastructuri (reciprocitate care e tocmai procesul dialectic real) (Gramsci: 1969, 58). Cu cât dogmatismul ideologic este mai "copt", cu atât fezabilitatea revoluției crește. Sigur, sensul materialist pe care îl atribuia Marx dialecticii, recognoscibil în primul rând la nivel structural și de abia după aceea în suprastructură capătă alte valențe la Gramsci. Cu alte cuvinte, dialectica iese de pe teritoriul structurii pentru a relaționa acum structura cu suprastructura eterogenă a lui Gramsci. Este reliefată astfel
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]