928 matches
-
reîntoarcerea În Brașov. Ar fi vrut să plece din nou către Paris, Londra și chiar New York, dar era deja bolnav, drept pentru care s-a dus pentru un tratament la băile de la Zizin. Poate că nimeni Însă nu Îi putea recompune atunci portretul prodigios, În afara câtorva prieteni sași care au și difuzat cele mai importante știri despre călătoriile sale În ultimii 20 de ani. Din punctul de vedere al culturii multiple din Transilvania secolului al XIX-lea, Honigberger e deopotrivă un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
patimilor, purgatoriul contemplației purificatoare și paradisul credinței. Familiaritatea cu lumea antică se resimte și în versurile din Catulliene (2002), ce transpun imagini ale lumii moderne în ritm, metrică și chiar topică latine. Cele șaizeci și șapte de poeme, majoritatea invective, recompun parodic atmosfera culturală a Clujului, văzut din perspectiva autorului, marginal revanșard cu înclinații justițiare. Adânc influențat de lirica antică în creația personală, S. este și un remarcabil traducător din latină, situat în tradiția școlii clujene a lui Ștefan Bezdechi. Cu
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
ce preia stereotipia verbală a doctorului de țară, subliniază contradicția între simplitatea nedisimulată și bogata disponibilitate sufletească a protagonistului, care își slujește cu devotament „parohia”. În aceeași zonă geografică, Valea Crasnei, se desfășoară evenimentele din romanul Lumea toată, slobodă. Autoarea recompune din secvențe un univers trecut prin apocalipsa celui de-al doilea război mondial. O lume care încearcă să se regăsească, să își afle rostul și locul, chiar dacă, pentru mulți, tragedia încă nu s-a sfârșit. Fapte trecute și evenimente în
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
a guvernării lui Gh. Gheorghiu-Dej, un grup de intelectuali încerca să deprindă lectura autentică - prin trăire - a textului Scripturii, să interpreteze simboluri și pasaje biblice în mod universalist, cu deschidere către influențele reciproce dintre religii. Efortul lui S. de a recompune specificul acelei lumi de două ori închise - între zidurile mănăstirii Antim și între limitele unui spațiu aflat sub opresiune ideologică -, găsindu-și cu dificultate o firidă eliberatoare prin cultură, dovedește încă o dată eficiența mărturiei directe, în actul dezambiguizator, de transformare
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
paradoxal, tinde să evite autobiograficul și să scoată din registrul sentimental ceea ce este specific feminității. Poate că o insuficientă exersare a formulelor prozodice tradiționale subminează această intenție și de aceea expresia, modernă, pare genuină. Roman al satului bănățean, Călina (1982) recompune lumea foarte diversă din care se desprinde protagonista - naratoare, alter ego al autoarei, acțiunea fixându-se în preajma celui de-al doilea război mondial. Enunțul sec, alert, care evită descrierea și explicația, ritmul nervos al derulării secvențelor, transpus în propoziții minimale
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
n-au nevoie de cuvinte (1999) întâmplări extraordinare îi despart, în ultimul război mondial, pe frații Romi și Remus, primul fiind considerat dispărut. Remus „compensează” pierderea, trăind parcă existența amândurora, iar scriitorul „profită” de această trăire în oglindă pentru a recompune personalitatea celui dispărut. Romanul reconstituie evenimente politice și sociale din perioada interbelică și din cea următoare, alternând tipuri de relatări, planuri temporale, inserând reflecții și invitându-l pe cititor să se implice în receptarea narațiunii. Ca publicist, Ș. este un
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
clișeelor ideologice. Se explorează, cu o îndrăzneală comparabilă cu aceea a lui Marin Preda în Delirul, istoria mișcării legionare. Pretextul îl constituie tocmai viața, faptele și moartea lui Babis Vătășescu, aderent al grupării, căruia nepotul său omonim încearcă să îi recompună biografia pentru a-și înțelege propriul rost. Altfel, cartea se află, ca și Galeria cu viță sălbatică, sub semnul unei metafore tutelare, desfășurată de data aceasta în povestea căderii lui Lucifer, pe care Brenner cel tânăr i-o spune lui
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
la semiotică, sociologie literară, retorică sau poetică. Z. scrie concentrat, capitolele fiind structurate în unități de mici dimensiuni, în care enunțul teoretizant, formulările prețioase minează uneori expunerea. Viața și opera lui Stendhal sunt decupate în fragmente semnificative spre a fi recompuse într-o schemă analitică menită a releva caracterul novator al artei sale, care se dezice de tradiția prozei clasice și se detașează de cadența oratorică romantică în favoarea unei spontaneități și a unui stil aspirând către obiectivitatea codului civil, în text
ZARNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]
-
spionaj, sau în Dispărut fără urmă, în care se anchetează, după douăzeci de ani, împrejurările suspecte ale morții unui aviator. Alt tip de epică în care a excelat Z. este romanul-document. Capul de serie, Și a fost ora „H” (1971), recompune, pe baza documentelor din arhive de tot felul (naționale, militare, secrete), a presei, a altor mărturii, contextul premergător zilei de 23 august 1944, punând în evidență rolul Palatului în evenimente. Rețeta se regăsește, de pildă, în Revelion ’45 (1989), unde
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
al unei Românii aflate sub asediul așa-numitei Armate de Eliberare Socială, trăirile unui ziarist care, în așteptarea execuției, încearcă să redacteze documentul propriei drame, deznodământul presimțit de personaj, dar derutant pentru cititor, conferă fiecărei secvențe densitate și tensiune. Lumea recompusă din flashuri intră în rezonanță cu spectacolul umbrelor și al memoriei. Comentariul, atunci când iese din subsidiar, funcționează ca un contrapunct al observației realiste și facilitează întoarcerea la evenimentele petrecute anterior timpului povestirii. SCRIERI: Teama de amurg, București, 1990; Sub semnul
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
Eva (1997; Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor), reface traseul unei existențe feminine - al cărei nume o predispune la valoare de simbol, poate chiar mai mult decât frumusețea ei, care stârnește pasiunea bărbaților și ura femeilor -, schițată în tablouri ce recompun o biografie cu eșecuri și succese, părând a nu depinde decât superficial de voința Evei. Deși construit ușor schematic, personajul central nu este lipsit de viață, o parte din farmecul cărții fiind dat și de pictura mediului constănțean, cu proximitatea
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
noțiunile, limbajul grupurilor frecventate. Memoria socială depinde de un „anturaj social” ce cuprinde grupul (sau grupurile) și mediul sau contextul în care individul a evoluat. „Cadrele” transformă amintirile, îl schimbă pe individ, lucrează continuu asupra evocărilor acestuia: le descompune și recompune, coordonează imagini ce-i permit individului să-și articuleze experiențele și actele cu ale celorlalți. După sociologul francez, grupul este „mediul” care formează anturajul individului și-i condiționează memoria. Grupurile pe care le analizează Halbwachs sunt grupul religios, clasa socială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
plicticoasă monotonie - un spectacol fascinant, în care rigoarea științifică nu sacrifică niciodată pasta expresivă de culoare și în care gesturile și mimica „actorilor”, de o, uneori, fermecătoare vetustețe, alteori de o modernitate uluitoare, ascunsă, însă, sub voalul unei sintaxe arhaice, recompun profilul vital, autentic, al unor „contemporani de demult”. Concepția consecvent estetică îi guvernează demersul și-l ferește de rătăciri zadarnice în teritorii străine literaturii sau măcar formelor ei incipiente. Și aici, ca și în critică, cercetarea sa refuză superficialitatea. Construcția
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
din culegerea De la noi (ediția a treia, din 1920, a fost distinsă cu Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române). M. s-a apropiat de basmul popular așa cum procedase anterior Ion Creangă, cu conștiința și cu abilitățile scriitorului experimentat, îndepărtând elementele inestetice, recompunând și valorizând anumite laturi, cu precădere umorismul. Poveștile sunt „crengiene” fără să dea impresia de pastișă, dar în același timp sunt populare, specifice Bucovinei, întocmai cu poeziile și cimiliturile tipărite mai târziu. Același farmec se întâlnește pe alocuri și în
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
raporturilor cu divinitatea. Dacă în ciclul Zile de aur sinceritatea vocii nu poate fi pusă la îndoială, totuși impresia de repetiție, de variație pe teme sămănătoriste persistă, numai rareori fiind diminuată de stilizarea tablourilor. Cântece din flăcări conține piese ce recompun un fel de roman al iubirii, cu momente variate, unele de o galanterie cam anodină, altele acuzând ecouri epigonice (o Agonie amintește de versurile lui D. Anghel). Notă aparte fac câteva texte în care erosul comun capătă irizații venind dinspre
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
abisul emoțional al protagonistelor, pentru ca totul să se amplifice într-un sincretism tumultuos ce surprinde - nu numai ca peisaj rezonator - marea calmă ori agitată, deopotrivă cu tensionata, dar muta dispută dintre rivale. De altfel, atmosfera vieții de la țărmul mării este recompusă în panouri ce denotă sensibilitate și forță, secvențial intrând în cadru atât peisajul în care se desfășoară vilegiatura turiștilor fideli farmecului marin, cât și mediul familial, cu ritmurile și întâmplările lui. Cartea de amintiri Călătoria, scrisă între 1995 și 2000
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
ambițios, Neamul Basarabilor, un prim tom, Cei care am fost (1984), se ocupă de marii Basarabi (Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu), recursul la istoria și mitologia națională fiind prezent și în romanul Dromichet. Semnul nemuririi (1988), care recompune epoca regelui ars de „dorința unei Tracii eterne”. Sub soarele pământului (1987) situează acțiunea în perioada interbelică și pare mai curând un roman social, în pofida aspirației autorului de a pune în discuție opțiuni și frământări lăuntrice, dezbaterea având drept țintă
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
de comentarii, covârșitoare la ultimul volum, concurează adesea cu eseul monografic. O contribuție notabilă pentru repunerea în circulație a memorialisticii lovinesciene este și E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte (1998), prima reeditare integrală a textului, cu o substanțială Addenda, unde se recompune, din periodice, sumarul proiectatului volum al cincilea. Ediții: Ion Minulescu, Versuri, postfața edit., București, 1972; Dimitrie Bolintineanu, Poezii, postfața edit., București, 1977; E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare, I-VI, pref. Alexandru George, București, 1993-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Alexandru
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
actrița se măritase a doua oară fără să fi desfăcut în prealabil o primă căsătorie. Romanul aglutinează tablouri ce se succedă în ordine calendaristică pe cuprinsul a aproape doi ani, unele intră în planul întâi al narațiunii, pe altele le recompun (mental sau verbal) doi dintre protagoniști. Retrăindu-și aventura cu Asta Dragomirescu, cântărețul Radu Zăvoianu reface, implicit, cu minuție, cadrul și ambianța în care s-au consumat principalele momente ale acestei relații: într-un sat dobrogean, pe șantierul de la Mogoșoaia
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
specifică asupra literaturii: cea „de laborator”. „Diferența dintre acest din urmă demers și primele operații este tot atât de mare ca și cea dintre săpăturile efectuate pe un șantier arheologic și folosirea lor de către specialiștii care știu, din câteva vestigii disparate, să recompună și să reînvie o întreagă lume dispărută.” Având drept paradigmă exemplară activitatea lui Perpessicius și drept argument irefutabil faptul că în absența cufărului cu manuscrise lăsat lui Titu Maiorescu opera eminesciană nu ar fi fost niciodată înțeleasă în adevăratele ei
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
fantastic, proprie celor care nu și-au încheiat copilăria. Făt- Frumos când era mic (1963), Nu fugi, ziua mea frumoasă (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) și mai cu seamă Tartine cu vară și vânt (1968) cuprind mici bijuterii în care scriitorul recompune cu delicatețe și umor universul copiilor, urmăriți atât în efortul lor de comunicare cu adulți plini de înțelegere și simpatie, dar și de a construi, cu multă candoare și seriozitate, relații cu cei de-o vârstă cu ei. Autorul cucerește
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând particularități care semnalează excesul, manierismul. Este, de altfel, cea mai originală parte a poeziei sale, situată într-o descendență ilustră, de la G. Topîrceanu la Marin Sorescu. Spirit ludic prin excelență, parodistul se și autoparodiază, recompunându-și tonalitatea dominantă în notă comică: „Să adormim, e ceasul înșelător de dulce, / departe, în mansarde, poeții se-nmulțesc. / E ora zero. Veacul se duce să se culce / cu tot ce are dânsul urât și nebunesc. // Cât se mai poate
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
lui Shakespeare, un idiom de o versatilitate desăvârșită, care acceptă cu ușurință cuvinte noi, sensuri noi pentru cuvinte vechi, împrumutând după bunul-plac și cu ușurință din practica altor limbi (Chandler, 2000, p. 35). Într-adevăr, capacitatea de a compune și recompune cuvintele (în stilul germanei) a devenit una dintre cele mai productive modalități de îmbogățire lexicală. Dacă engleza britanică se păstrează într-un conservatorism gelos pe propria-i identitate, varietatea americană nu respinge nici un fel de intruziune. Chandler nu se sfiește
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
El simte nevoia unei distanțări nu doar psihice, dar și spațiale de asasinatele, violențele și ororile morale prin care trece. Chiar dacă Anne Riordan îi oferă un univers protector, Marlowe optează pentru recluziune, pentru singurătatea apartamentului în care încearcă să-și recompună respectul de sine: M-a condus până acasă, ținându-și tot drumul, furioasă, buzele lipite. Conducea ca o furie. Când am coborât în fața blocului, mi-a spus noapte bună cu o voce înghețată și a întors mașinuța în mijlocul străzii, dispărând
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
se izbește de forma supremă a vidului” (O’Brien, 1981, p. 78). Logica devenirii personajului se dovedește mai puternică decât radiografia secvențială, operată în cadrul romanului. După cum am mai menționat, linia vieții lui Philip Marlowe e asemănătoare unui ghem care se recompune din fire tot mai subțiri, cele mai recente fiind acoperite de cele mai vechi, precum o cochilie întoarsă din interior spre exterior. The Little Sister debutează în forță, la cel mai înalt nivel al prozei chandleriene, cu o înșurubare fermă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]