2,014 matches
-
complicații postoperatorii și cardiovasculare cronice; supraviețuirea grefei renale este mai redusă - probabil prin glomeruloscleroză secundară hiperfiltrării. c) Etiologia bolii renale cronice - Diabetul - deși determină complicații numeroase, supraviețuirea pacientului diabetic transplantat este superioară celei înregistrate în medie în dializă. În plus, recurența nefropatiei diabetice se observă tardiv și progreseaza lent. Optim rămâne transplantul combinat rinichi - pancreas - cu supraviețuiri grefă, pacient la 3 ani de 74% respectiv 91% (!). - Boli renale congenitale - vezi tabelul 2 - Glomerulonefrite (GN) - 10 - 20% din GN reapar la rinichiul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
grefonului anterior transplantului. Cele mai frecvente cazuri au fost de nefropatie cu IgA sau nefropatie diabetică incipientă. Nefropatia cu IgA are tendința să dispară când grefonul este transplantat la un primitor care nu a avut această boală anterior transplantului. b. recurența bolii de bază a primitorului: în general toate tipurile de glomerulonefrită au fost raportate că reapar pe rinichiul transplantat, dar există o variabilitate foarte mare în ceea ce privește rata recărderilor (Tabel 14). Manifestările clinice cele mai frecvente ale recurenței bolii
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
b. recurența bolii de bază a primitorului: în general toate tipurile de glomerulonefrită au fost raportate că reapar pe rinichiul transplantat, dar există o variabilitate foarte mare în ceea ce privește rata recărderilor (Tabel 14). Manifestările clinice cele mai frecvente ale recurenței bolii de bază sunt apariția hematuriei microscopice și a proteinuriei care poate evolua către sindrom nefrotic. Incidența documentată a pierderii grefei renale ca urmare a recurenței bolii renale pe grefon este de 2 %, clar subestimată ca urmare a dificultăților în
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
mare în ceea ce privește rata recărderilor (Tabel 14). Manifestările clinice cele mai frecvente ale recurenței bolii de bază sunt apariția hematuriei microscopice și a proteinuriei care poate evolua către sindrom nefrotic. Incidența documentată a pierderii grefei renale ca urmare a recurenței bolii renale pe grefon este de 2 %, clar subestimată ca urmare a dificultăților în afirmarea și documentarea unui asemenea diagnostic. c. Rejetul cronic (transplant glomerulopathy): se referă strict la afectarea grefei pe termen lung cauzată de injurii imune. Nomenclatura actuală
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
ischemia glomerulară, hepatită cronică virală B, tratament cu globulină antilimfocitară). La pacienții cu sindrom Alport poate apare glomerulonefrită cu anticorpi anti MBG ca urmare a reacției organismului gazdei la proteinele din MBG a glomerulilor rinichiului transplantat. Boala renală Rata de recurență (%) Rata de pierdere a grefonului datorită recurenței Glomerulonefrite primitive - GSFS - Sindrom hemolitic uremic - GNMP tip I - GNMP tip II - Purpura Henoch Shonlein - Nefropatie cu IgA - GN cu anticorpi antiMBG - GNM - 30 -60 - 20 - 50 - 20-30 - 50-100 - 15-50 - 50 - 25-50 - 10
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
cu globulină antilimfocitară). La pacienții cu sindrom Alport poate apare glomerulonefrită cu anticorpi anti MBG ca urmare a reacției organismului gazdei la proteinele din MBG a glomerulilor rinichiului transplantat. Boala renală Rata de recurență (%) Rata de pierdere a grefonului datorită recurenței Glomerulonefrite primitive - GSFS - Sindrom hemolitic uremic - GNMP tip I - GNMP tip II - Purpura Henoch Shonlein - Nefropatie cu IgA - GN cu anticorpi antiMBG - GNM - 30 -60 - 20 - 50 - 20-30 - 50-100 - 15-50 - 50 - 25-50 - 10 - Frecventă - Rară - Frecventă - Rară - Rară - Rară - Rară
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
fiind descris utilizând categorii comune, în timp ce între nivele există corelații (interdependențe) cauzale. În lucrarea sa „Construction of the Real World”, Hartmann formulează patru legi generale, pe care le denumește nivele ale realității: 1) Legea Henry Poincaré (1854-1912) Nikolai Hartmann (1882-1950) Recurenței: Categoriile inferioare se regăsesc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar niciodată invers; 2) Legea Modificării: Elementele categoriale se modifică în cursul recurenței către nivelele superioare (ele sunt influențate de caracteristicile nivelelor superioare); 3) Legea emergenței (descoperită de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe care le denumește nivele ale realității: 1) Legea Henry Poincaré (1854-1912) Nikolai Hartmann (1882-1950) Recurenței: Categoriile inferioare se regăsesc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar niciodată invers; 2) Legea Modificării: Elementele categoriale se modifică în cursul recurenței către nivelele superioare (ele sunt influențate de caracteristicile nivelelor superioare); 3) Legea emergenței (descoperită de Hartmann și denumită de el novum): O categorie superioară, compusă dintr-o diversitate de elemente inferioare, conține un novum specific care nu este inclus în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ni se oferă atât ca soluție, cât și ca perspectivă a optimalității. Premisele sale instructiveducative se definesc la confluența dintre instruirea deschisă și permanentă, individualizarea procesului de Învățare, Îmbinarea logicii predării cu logica funcțiilor În sistemul de Învățământ („logistica” Învățământului), recurența și alternanța operativă a obiectivelor și mijloacelor utilizate. În același timp, fiind o formă de critică a școlii tradiționale, care era predominantă de liniaritatea procesului de Învățare, modularitatea pune În evidență principalele deficiențe ale acesteia. Individualizarea Învățământului, ca deziderat peren
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Ucenicia este premisă, exercițiu, deprindere, punerea În stare de a face, reproducere și simulare de acte profesionale. Ea are ca atribut definitoriu acțiunea, În timp ce Învățarea se bazează pe informație. În etapele educației permanente, ucenicia se așează prima, Înaintea Învățării si recurenței (reciclare, policalificare, recalificare). Prin aceasta, ucenicia nu este mai puțin un proces de instruire și formare, ea este instruire și formare prin exercițiu, prin acțiune. Matetica ne apare tocmai ca studiu și tehnică de organizare a exercițiului În procesul instruirii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
spitalizarea, celalalți 5 (4.23%) au prezentat-o chiar în decursul spitalizării. 7 (5.93%) dintre pacienți au repetat tentativele la câteva luni după remiterea unui episod depresiv și aparent cu ocazia debutului altuia (deci totuși o rată mare a recurențelor!). Se poate remarca faptul că la toți cei la care simptomele depresive erau prezente, ele au coincis cu debutul episodului psihotic, fiind prezente în momentul internării, deși intensitatea lor în evoluție nu a fost o constantă. Intensitatea SSD apreciate pe
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
luând în calcul caracteristicile pacientului, proprietățile NL (dozaj în mg, potențare, aspecte temporale), precum și variabilele SEP descrise anterior: vârstă, rasă, sex etc. (Keepers, 1983). 2. Predispoziția pentru SEP. Existența unor SEP anterioare, sugerează faptul că pacientul este deosebit de vulnerabil la recurența acestor simptome, dacă neurolepticul și dozele în care este administrat sunt similare cu tratamentele trecute. 3. Sechele de SEP anterioare. O asemenea situație trebuiește luată, în fine, în considerație: spre exemplu distonia acută la un pacient cu schizofrenie paranoidă poate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
când cei doi soți sunt înrudiți biologic etc. Sfatul genetic este o acțiune de prognoză medicală prin care se calculează riscul de apariție al bolii la urmași ("riscul prospectiv" adică riscul de a naște un copil bolnav și "riscul de recurență" sau riscul de a mai naște încă un copil cu aceeași maladie). 3 Eugenia ar avea ca scop reducerea frecvenței mutațiilor nefavorabile și diminuarea incidențței purtătorilor. Ea poate cuprinde un set întreg de măsuri directe (sterilizarea indivizilor cu tulburări genetice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a se accentua asupra excluderii, reciproce, a ideii de "vinovăție", deseori invocată, în context situațional. După producerea unui astfel de "accident" în descendență, angajarea predictivă se poate sprijini pe o serie de repere mult mai concrete: Categoria defectului Risc de recurență Defect genetic recesiv autosomal 25% Defect genetic dominant autosomal "mutație nouă" 10% Defect genetic recesiv legat de sex: pacient masculin surori 10%, frați <50% Anomalie cromosomală de la <1% până la 100%(rar) Defect genetic fără mod de transmitere mendeliană simplu conform
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
una de similitudine sau măcar de continuitate. Imposibilitate nu doar fizică, ci și psihologică: În timp ce „portretul” (portretul la purtător!) individului este continuu și exhaustiv, autoportretul furnizat de jurnalul intim va moșteni trăsăturile scrierii din care provine: fragmentarismul, discontinuitatea, improvizația, contradicția, recurența, nefinitudinea. Și Încă ceva: reconstituirea, refacerea lui mentală cere, presupune Întotdeauna participarea unei a doua persoane - a cititorului. E greu de admis astăzi, după ce publicarea jurnalelor intime a devenit o adevărată industrie, că acestea nu există În afara lecturii. Însă generic
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
construite în jurul unor subiecte distincte, clar delimitate cronologic, care își urmau unul altuia într-un ritm sacadat. Impresia de continuitate nu a fost însă cu totul neglijată, fiind întreținută prin invocarea acelorași interlocutori imaginari sau prin chiar anunțul explicit asupra recurențelor temporale ("să mai înșir o mărgică pe firul istoriei"220). Expunerea principală era punctată cu dialoguri și se încheia cu un final exemplar, moralizator, de ținut minte ("și nu uitați copiii..."). Insistența cu care povestitorul dorea să intre în lumea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
arhetipurilor decorative, comune atâtor civilizații de-a lungul timpului. Recurge însă la un vechi și familiar clișeu cultural, încă prezent în manuale 253, a cărui origine nu a preocupat aproape deloc istoriografia română. Necesitatea pentru români de a furniza prin recurență dovezile unei continuități neîntrerupte cu strămoșii iluștri explică de ce, chiar și în 1943, Mircea Eliade afirma asemănarea dintre veșmântul contemporan al țăranilor din inima țării și cel al dacilor (s.n. C.M.)", scria Anne-Marie Thiesse pe această temă254. Subiectul-cadru al povestirii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
termenii scopului vizat (clasificarea textelor în funcție de patternul global aparține lui R. de Beaugrande & W. Dressler, 1981, Introduction to Text Linguistics, London, Longman). 5.3. Narativul Pentru a afirma că o suită de propoziții constituie o narațiune coerentă, trebuie să apară recurența personajului constant (actorul esențial, eroul, personajul principal) și raportarea logică între predicatul inițial și cel final. Dimensiunea cronologică a povestirii presupune înlănțuirea a cinci tipuri de secvențe narative sau macro-propoziții: Orientare (sau Introducere) + Complicare (eveniment sau acțiune neașteptată) + Acțiune + Rezolvare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de enunțuri narative nefiind un criteriu suficient pentru a da seama de organizarea povestirii, doar recunoașterea proiecțiilor paradigmatice ne permite să vorbim de existența structurilor narative" (A.J. Greimas, apud J.M. Floch, 1995: 59). În plus, analiza funcțiilor revelînd existența recurențelor (trei întîlniri cu anti-subiectul, trei ritualuri de inițiere etc.) era posibilă degajarea unor invariante, susceptibile de multiple investiri semantice. Trei probe însemnate a căror articulare constituie o poveste (figurativă) completă definesc schema canonică: • proba de calificare: eroul este înzestrat cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al lui Collodi, privire complice, pact creativ instituit cu potențialii interlocutori, alții decît destinatarii uzuali ai poveștii), semnalele textuale de deschidere și închidere, iar pe de altă parte strategiile oralizării reprezentate de interpelări (consubstanțiale funcționării multor genuri televizuale interactive), clișee, recurențe, epitete "epice". Fiecare text individual poate fi considerat ca variantă de manifestare a unei structuri comune și poate fi generat pe baza regulilor de transformare decelate. Această dublă procedură leagă procesul analitic de cel sintetic (generativ) transformîndu-l pe unul în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o conotație de raționalitate și elitism actului cotidian de a citi ziarul "La Presse"; • permutări sintactice (de tip chiasm): "inteligența are nevoie de spațiu; spațiul are nevoie de inteligență". În sfîrșit, la NIVEL SONOR formularea pregnantă este efectul simetriilor, paralelismelor, recurențelor. Cu titlu de exemplu menționăm: • armonia, aliterația: "Într-o lume nesigură ASIROM vă asigură"; • structura rimată a mărcii: Coca Cola/C'est ça (pronu-mele ça figurează în același timp pulsiunile inconștientului, dar și notorietatea non problematică; • structuri repetitive (de obicei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al distanțelor interpersonale, întreprins de antropologul american E.T.Hall. În ciuda diferențelor dintre culturi, toate grupurile cunosc distanța intimă (a dragostei sau agresiunii), distanța personală a prieteniei și colaborării, distanța socială a ierarhiilor, precum și cea publică (a scenei sau arenei politice). RECURENȚĂ Repetiție regulată și previzibilă a unui fenomen. REDUNDANȚĂ Termen împrumutat din retorică (unde avea sensul de repetiție, dar ca exces) de teoria informației și lingvistică pentru a explica în termeni matematici reluările necesare unei bune funcționări a transmiterii și receptării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vulgarizant, căruia i-ar lipsi individualitatea, originalitatea și geniul creatorului autentic. Revenirea ei în forță din primele decenii ale secolului XX și până în prezent se datorează în principal conjuncturii favorabile inițiate de cercurile de teorie literară și poetică, dar și recurenței subiectelor de sorginte livrescă la autori de primă mărime ai scenei literare internaționale. Astfel, cel puțin în roman, nu orice adaptare facilă sau imitație lipsită de talent mai poate fi considerată parodie, cum se mai întâmpla în trecut. Mulți romancieri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mijloacele folosite de împărat nu erau tocmai potrivite pentru atragerea sufletelor soldaților creștini la păgânism. Cu toate acestea, în mania sa distrugătoare, suveranul nu-și dădea seama de falimentul inițiativei sale, căreia i-a mai adăugat alte trei. Cu prilejul recurenței sărbătorii romanilor și a zilei de naștere a împăratului și a orașului imperial, suveranul după o veche uzanță obișnuia să distribuie soldaților o anumită sumă de bani. În cadrul acestor festivități poruncea să se ardă altarul și, înainte de a consemna banii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
imaginile reprezentate pe două vase grecești în care apare Berseis, pe care soldații o escortează de la cortul lui Ahile spre tabăra lui Agamemnon. În fiecare din cele două imagini Berseis este însoțită de aceeași soli. Stansbury O’Donnell crede că recurența acestor personaje arată că este vorba despre două scene diferite care constituie momente succesive ale aceleiași povești. El consideră că nu se poate spune dacă este vorba despre scena sosirii în tabăra lui Agamemnon sau despre revenirea lui Berseis în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]