1,713 matches
-
și ale disciplinei. 11. Economia politică internațională la confluența dintre realism și structuralism "În ce privește problema puterii există, totuși, posibilități de colaborare [între structuralism și realism]". (K. J. Holsti, Discipline Dividing, p.80) Economia politică internațională nu a oferit doar o redefinire a neorealismului, ci și cadrul necesar unei apropieri între două orientări materialiste - materialismul puterii din cadrul realismului și materialismul economic al teoreticienilor dependenței. Economia politică internațională se concentrează, în cazul lor, asupra interacțiunii dintre putere și bunăstare (micronivel), sau dintre capitalismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
această secțiune voi arăta că o parte semnificativă a criticilor dependenței, marxiști și nemarxiști, accentuează nu doar dinamica economică (a capitalismului), ci și relația acesteia cu o structură politică internațională mai autonomă. Ca un corolar, tradiția dependenței a contribuit la redefinirea conceptului de putere, atît de important și pentru realiști. Un prim pas al acestei politizări a perspectivelor asupra dependenței constă în distincția dintre structurile puterii din sistemul internațional și dinamica economică a capitalismului. Atunci cînd compara epoca mercantilistă cu cea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
neorealist waltzian statele dintr-un sistem de auto-ajutorare se comportă la fel, indiferent de sistemul lor politic, neomercantilismul redefinește atît nivelul unității și cel al sistemului, cît și efectele lor asupra comportamentului statelor. Tranziția istorică înspre statul bunăstării implică o redefinire a esenței statului; o nouă identitate care trebuie protejată și pentru care statele se iau la întrecere. Economia politică internațională, care rezultă de asemenea din caracterul economiei politice a configurațiilor sociale particulare, dă seamă de faptul că sistemul internațional nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
intenționate sau nu (Strange 1990b: 267). Puterea nonintențională, generată de părtinirea constantă a sistemului internațional se apropie de perspectivele dependenței și folosește un concept de putere ce amintește de cel de "dominanță" al lui François Perroux. La fel ca și redefinirea puterii făcută de Caporaso, acest concept de îndepărtează de principala tendință a realiștilor din economia politică internațională. Klaus Knorr (1973: 77-8), de pildă, a criticat conceptul lui Perroux și nu l-a luat în considerare din moment ce aceste efecte sistematice sînt
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în afacerile mondiale, ci definiția ei restrînsă, neorealistă. Această semnificație, deși nu atît de puternică, poate fi aplicată și realismului clasic, așa cum este el reprezentat de școala engleză. Mai ales două dintre conceptele sale de bază au nevoie de o redefinire: statul și diplomația. Statul nu mai este stat: o deplasare necesară de la istorie la economie politică Realismul a fost de multe ori acuzat că privește statul în termeni de unitate. Mai mult, statul este considerat ca fiind neschimbat în mod
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
domeniu de cercetare independent și legitim" (Buzan, Jones și Little 1993: 6). Apoi, pe baza asumpțiilor realiste, ei își propun să ofere "o teorie generală integratoare și cuprinzătoare a relațiilor internaționale" (Buzan, Jones și Little 1993). Scopul este conturarea unei redefiniri atît a disciplinei relațiilor internaționale, cît și a realismului, care să arate, printre altele, că tradiționala suprapunere, dacă nu chiar confundare, dintre cele două poate fi susținută. Waltz a făcut acest lucru reducînd drastic tema centrală a disciplinei și respectiv
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conceptelor. Acest studiu al conceptelor nu încearcă să clarifice doar ceea ce înseamnă ele, ci și ce efecte producem noi atunci cînd le folosim. Voi exemplifica cu ajutorul a două concepte din disciplina relațiilor internaționale, proeminente în realism, anume securitatea și puterea. Redefinirea securității Scopul lui Ole Wæver (1995) era să depășească acea analiză conceptuală care se concentrează pur și simplu asupra diferitelor înțelesuri ale securității. Analiza ar trebui să arate ce se întîmplă atunci cînd numești ceva o chestiune de securitate. Pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În același timp, statul-națiune francez nu a dispărut, chiar dacă semnificația statului-națiune la începutul secolului al XXI-lea este diferită de cea din a două jumătate a secolului al XX-lea. O parte din schimbările care au avut loc în această redefinire o constituie modalitatea în care legăturile dintre statul central și nivelurile subnaționale de guvernare sunt concepute și organizate. Așadar, un studiu al guvernului subnațional trebuie, în acest sens, să fie un studiu al însuși statului. Această lucrare constituie o încercare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
timp, tinde să subestimeze importanța schimbărilor foarte semnificative ale însuși statului. Concentrându-se mai mult asupra aspectelor cantitative (creșterea continuă a dezvoltării bunăstării publice), această abordare ratează surprinderea uneia dintre cele mai semnificative schimbări: dimensiunea cognitivă care a însemnat o redefinire a rolului și funcțiilor statului și a modului în care diferitele elemente de guvernare care alcătuiesc statul sunt structurate. Din punct de vedere cognitiv și cultural (la nivelul aspirațiilor și valorilor), există astăzi mult mai puțin angajament din partea claselor superioare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a modificat. A doua mare inovație a legii, corolar al primei, a constat în transferul puterilor executive către autoritățile locale, de la perfect la președinții consiliilor regionale și departamentale (cunoscute drept conseil général și conseil régional). Acest lucru echivala cu o redefinire radicală a rolurilor acestor actori. Înainte, prefectul singur fusese executivul consiliului departamental. Acest lucru însemna că el stabilea agenda consiliului, prezida întâlnirile și supraveghea implementarea deciziilor. Prefectul fusese și executivul vechilor établissements publics régionaux (EPR agențiile publice regionale), precursoarele noilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Politici industriale orizontale și procompetitive În anii 1980, pe fondul unei insatisfacții crescânde privind efectele politicilor intervenționiste, o nouă paradigmă începe să prindă contur în lumea întreagă, accentuând superioritatea concurențială a piețelor competitive în raport cu etatismul și intervenționismul. Aceasta a reflectat redefinirea graduală a rolului politicilor economice, inclusiv a celui al politicii industriale. Rolul fundamental al politicilor economice este, potrivit acestei viziuni, să pună bazele piețelor competitive (prin liberalizare și eliminarea barierelor aflate în calea liberei concurențe) și să creeze condițiile pentru
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
prezentate în tabelul . 5.4. Politica industrială într-o Europă lărgită Pe fondul eșecului procesului Lisabona și al ritmului scăzut al creșterii economice din anii 2000, politicienii și reprezentanții industriei au susținut ideea unei tendințe de „dezindustrializare”, care ar justifica redefinirea scopului politicii industriale și ar motiva acțiunile de protejare a industriilor afectate. Dezindustrializarea înseamnă migrația activității de producție din statele dezvoltate către zone cu costuri mai mici ale forței de muncă și cu costuri sociale mai scăzute (ca de exemplu
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
următoarele moduri: generarea de flexibilitate și eficiență operațională; atragerea de noi grupuri de clienți sau intrarea pe o nouă piață globală extinsă; îmbunătățirea modului de satisfacere a cerințelor clienților; oferirea de noi produse sau noi servicii generatoare de noi valori; redefinirea procesului de fabricație sau a modelului afacerii. Inovarea văzută ca proces central în cadrul unei organizații, asociată cu înnoirea, implică următoarele cinci faze: cercetare, selecție, implementare, învățare și reinovare.<footnote Tidd, J., Bessant, J., Pavitt, K., Managing innovation. Integrating technological market
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
crea un cadru organizațional, instituțional și legal, propice pentru dezvoltarea activităților economice și care să încurajeze libera inițiativă; reforma administrativă propriu-zisă, bazată pe reducerea ponderii cheltuielilor guvernamentale în PIB și implicit a deficitului bugetar, îmbunătățirea performanței în instituțiile publice și redefinirea responsabilităților și mecanismelor de responsabilizare ale instituțiilor publice<footnote Sterck, M.; Bouckaert, G. (2006), „International audit trends in the public sector: a comparison of internal audit functions in the governments of six OECD countries finds similarities in legal requirements, organizational
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
politice în teoriile politice feministe 16 Interese comune ale femeilor 18 Multiculturalism și interese politice 23 Nici „femeia”, nici „femeile” sau falsa suroritate 29 O tipologie a intereselor 33 Nevoi, nu interese 39 Critica feministă a conceptului de interese 40 Redefinirea conceptului de interese 42 Interese politice de gen/sex în România 45 Cercetare și viață cotidiană 57 Redistribuirea impozitelor 59 Agenda cetățenilor: probleme 62 O problemă mai ales de pe agenda femeilor: violența domestică 65 Concluzii 70 Bibliografie 77 Preferințe și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
analiză înteoriile politice feministe (xe "Fraser"Fraser, 1989; xe "Diamond"Diamond, xe "Hartsock"Hartsock, 1998). Unele analize au susținut neadecvarea acestuia și înlocuirea sa cu cel de nevoi (xe "Diamond"Diamond, xe "Hartsock"Hartsock, 1998), în timp ce altele au propus o redefinire a sa, precum și înțelegerea unor limite pe care conceptul le implică (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1988). Pe scurt, conceptul de interese ale femeilor este controversat - unele teoreticiene feministe aduc argumente potrivit cărora „femeile ca femei” trebuie să fie considerate un grup
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
satisfacerea nevoilor pe care și le identifică. Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir a demonstrat care sunt limitele teoriilor care pun accentul pe nevoi. Criticile aduse de xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir sunt incluse în următoarea secțiune, care prezintă „o altă teorie a intereselor”. Redefinirea conceptului de interesetc "Redefinirea conceptului de interese" Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir (1988) identifică două semnificații ale conceptului de interese: una formală, care este legată departicipare și de ceea ce ea consideră a fi important, respectiv „a se situa între/printre”, și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și le identifică. Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir a demonstrat care sunt limitele teoriilor care pun accentul pe nevoi. Criticile aduse de xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir sunt incluse în următoarea secțiune, care prezintă „o altă teorie a intereselor”. Redefinirea conceptului de interesetc "Redefinirea conceptului de interese" Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir (1988) identifică două semnificații ale conceptului de interese: una formală, care este legată departicipare și de ceea ce ea consideră a fi important, respectiv „a se situa între/printre”, și o alta care trimite
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
reciproce, cum ar fi A-life, știința evoluționistă, știința cognitivă, inteligența artificială, teoria haosului etc. se realizează transferuri de metode de studiu, astfel încât obiectul de studiu comun, sistemul adaptiv complex, să poată fi studiat din multiple perspective. 2.1. O necesară redefinire a ciberneticii actuale În noul context al dezvoltării intense a științelor care se ocupă cu studiul sistemelor adaptive complexe, se pune întrebarea dacă și cum ar trebui modificată definiția ciberneticii ca știință, astfel încât să fie relevat rolul său tot mai
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sensuri. Desigur că acest lucru nu constituie un obstacol în progresul rapid, atât teoretic cât și în ce privește aplicațiile practice ale domeniului, dar noile cunoștințe acumulate, noile paradigme introduse necesită, din timp în timp, reevaluarea termenilor cheie prin reluarea efortului de redefinire a conceptelor, astfel încât să putem înțelege mai bine implicațiile și interdependențele fiecărui termen în parte. Acest lucru îl vom face și noi în continuare, pornind de la o bibliografie cuprinzătoare. Mai întâi vom încerca să răspundem la întrebarea esențială: ,,Ce este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pornind de la unitățile componente ale sistemului și utilizând interdependențele dintre acestea, ea poate constitui o modalitate de explicare a unor astfel de fenomene. De aici decurge una dintre cele mai importante obiective pe care ș-i le-a propus MBA: redefinirea a însăși modelului de explicare a proceselor și fenomenelor respective. În Epstein și Axtell, 1996 se arată: „[MBA] poate schimba modelul în care noi gândim explicația în științele sociale. Ce constituie o explicație a unui fenomen social? Poate într-o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
stabilirea unor noi structuri decizionale si fluxuri de comunicare ținând cont de resurse și condiții; • crearea unor structuri noi de decizie la nivelul universităților și creșterea rolului Biroului Senatului Universitar În deciziile operative de funcționare instituțională, integrare, asigurarea calității etc.; • redefinirea rolului auditului intern ca modalitate esențială de asigurare a calității educației; • realizarea unui Sistem Informațional pentru Managementul Educațional (SIME). 3. Întărirea capacității manageriale (inclusiv În plan financiar), prin: • crearea unor comisii senatoriale de Inovație și Resurse; • dezvoltarea unei rețele de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
este util, deși el este bun profesionist. Dacă are contract pe perioada determinată, persoana respectivă se pregătește din timp, pentru că așteaptă să vină scadența”. Ce trebuie Întreprins pentru creșterea calității activității și eficientizarea profesurilor ? În primul rând se impune o redefinire a structurii activităților În concordanță cu experiența internațională În domeniu care să conducă la un grad de ocupare acțională săptămânală a profesurilor apropiată de cea din SUA unde, În medie, un cadru didactic de la o universitate nord americană lucrează Între
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sovietice, înverșunată în dorința de a-i atribui chipul dușmanului, adevărata față a Occidentului. Lăsând la o parte presa de extremă stânga, tradițional pro-rusă și revanșardă, lectura atentă a ziarelor și revistelor „democratice” basarabene, trebuie spus, ne sugerează că procesul redefinirii Occidentului în ochii românilor de la est de Prut se desfășoară extrem de anevoios. Basarabeanul ar vrea, desigur, să-și însușească standardele de viață din SUA sau din spațiul Uniunii Europene, dar să nu schimbe nimic în mentalitatea lui, în ticurile și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
amplifice drama secretă În virtutea căreia el Își percepe unicitatea și excepționalitatea. Rupturi, violențe, catastrofe Emile Durkheim extinde studiul sinuciderii la o „realitate morală”26, care acționează asupra mecanismelor de rezistență ale individului. Din perspectivă sociologică, aceasta nu e decât o redefinire a „realității colective” a psihanalizei. Ea ar fi una din invariantele vieții sociale, menținându-și un procent relativ constant - prin corelare cu ceilalți factori ai demografiei: nașterea și moartea. Cercetările lui Durkheim se dovedesc, Însă, mai puțin relevante În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]