623 matches
-
Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind, pe rând, ambele funcții ale biocenozei - producția substanței reducătoare, respectiv consumul ei -, astfel ca, pe termen lung, mediul să fie păstrat la același potențial redox. Sau, cel puțin așa a sperat atunci evoluția. Această prudență a evoluției, alternarea proceselor auto- și heterotrofe În cadrul aceleiași celule, conferă o stabilitate deosebită, superioară biocenozei chiar; Euglena trăiește În medii, ca bălțile, recunoscute ca poluate, mai ales cu substanță
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
diverse cauze. Ca urmare, sunt de așteptat dificultăți mari În aflarea unui parametru de cuantificare valabil pentru orice cauză, măcar ca intenție. Până acum am discutat, fără dificultate, aspecte ținând de trei cauze ale degradării mediului, făcând apel la caracterul redox al acestuia. Am putut trata astfel o poluare de origine fizică (termică), poluarea chimică, adică modificarea compoziției chimice a mediului, precum și cea biologică, consecință a activității diferitelor organisme. Am putut trage concluzia că poluarea e sinonimă cu mărirea acestui parameru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pune probleme, dar poate și de altceva. Cum putem cuantifica o astfel de situație? Evident, făcând apel la un parametru Încă mai general. Și-l introduc fără multă vorbă; Îl voi explica, pentru că e cu mult mai complex decât caracterul redox, În multe, poate, capitole: este vorba de entropie. Rog pe aceia care sunt inițiați În acest domeniu să-mi ierte simplificările. Principiul I al termodinamicii arată doar că transformarea energiei dintr’o formă În alta, de pildă din căldură În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate fi interpretată ca grad de dezordine. Să exemplific. Să presupunem că avem În fața ochilor o frumoasă pajiște, dar Împănată cu cutii de conserve, sticle goale și altele asemenea. Cum putem caracteriza această poluare? Prin analize chimice? Nicidecum. Prin potențialul redox, parametru mai general? Nici atât. Pentru că avem de-a face cu materiale insolubile, ce nu modifică chimismul mediului. E Însă vizibilă dezordinea, adică o entropie mare. Dacă Însă acele deșeuri sunt strânse Într’o grămadă, avem ordine: de-o parte o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e mărirea entropiei. Să revenim la exemplul anterior, al reliefului: cel accidentat, munți de-o parte, cîmpii de alta, are caracteristică o entropie mică; cel plat, al deșertului, dimpotrivă, e puternic entropizat. Să facem câteva corelații ale entropiei cu potențialul redox. Asta, pentru că se poate demonstra matematic o astfel de relație, anume aproximativ proporțională: un potențial redox mare, oxidant, caracteristic unui mediu poluat, corespunde cu o entropie mare și invers. Exemplu: un metal, precum fierul, este reducător și are o entropie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cîmpii de alta, are caracteristică o entropie mică; cel plat, al deșertului, dimpotrivă, e puternic entropizat. Să facem câteva corelații ale entropiei cu potențialul redox. Asta, pentru că se poate demonstra matematic o astfel de relație, anume aproximativ proporțională: un potențial redox mare, oxidant, caracteristic unui mediu poluat, corespunde cu o entropie mare și invers. Exemplu: un metal, precum fierul, este reducător și are o entropie mică, 6,5 cal/mol⋅grd; dacă e oxidat, ca monoxid, ia valoarea 13; dacă e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
d., adică ideatică. Trecerea la pluricelularitate a fost o necesitate dictată de oxidarea continuă a mediului, care căpătase un nou impuls odată cu apariția fotosintezei. Reacția organismelor monocelulare de până atunci, apărute În condiții reducătoare, s’a tradus Într’un potențial redox oxidant, adică mai mare, a conglomeratului inițial de celule - viitorul organism pluricelular - decât al acelorași celule independente. Cu alte cuvinte, o adaptare la mediu. Numai că uneori acest lucru este, retoric vorbind, uitat, și atunci, unele celule capătă o independență
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celule - viitorul organism pluricelular - decât al acelorași celule independente. Cu alte cuvinte, o adaptare la mediu. Numai că uneori acest lucru este, retoric vorbind, uitat, și atunci, unele celule capătă o independență față de organism dar și Între ele, recăpătând potențialul redox scăzut, reducător, deși, din punct de vedere genetic, deci al caracterelor lor, sunt identice: acesta e cancerul. Și asta e o dovadă că creșterea potențialului redox este consecința unirii celulelor și nu a unor modificări genetice ale acestora. Alteori, revenirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atunci, unele celule capătă o independență față de organism dar și Între ele, recăpătând potențialul redox scăzut, reducător, deși, din punct de vedere genetic, deci al caracterelor lor, sunt identice: acesta e cancerul. Și asta e o dovadă că creșterea potențialului redox este consecința unirii celulelor și nu a unor modificări genetice ale acestora. Alteori, revenirea la un potențial redox mai mic ca urmare a separării celulelor componente ale unui țesut, alt argument pentru conceptul expus, este benefic. E cazul rănirii, deci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din punct de vedere genetic, deci al caracterelor lor, sunt identice: acesta e cancerul. Și asta e o dovadă că creșterea potențialului redox este consecința unirii celulelor și nu a unor modificări genetice ale acestora. Alteori, revenirea la un potențial redox mai mic ca urmare a separării celulelor componente ale unui țesut, alt argument pentru conceptul expus, este benefic. E cazul rănirii, deci apariția unei independențe parțiale a celulelor. De ce acest efect este benefic? Pentru că celulele animale sunt În general iubitoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de medii reducătoare și ca atare vor fi astfel stimulate În Înmulțire, acoperind rana. Evident, În momentul În care noile celule se vor Întâlni În centrul rănii, adică când nu va mai exista nici o margine propriu-zisă, Întregul fiind reconstituit, potențialul redox va crește, inhibând ulterioara și inutila proliferare celulară. Noi mai cunoaștem o rană care ne doare mai tare: rana ce despică Moldova. Vă rog să-mi permiteți să caut asocieri ale durerii noastre În biologie; asta nu trebuie să mire
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o axiomă faptul că un relief accidentat, variat, e caracterizat de o entropie mică, față de un altul plat, uniform, care e caracterizat de o entropie mare. Reamintindu-ne de cele discutate În capitolul anterior, adică proporționalitatea dintre entropie și potențialul redox, dar mai ales faptul că doar autotrofele pot suporta entropia mare, iar heterotrofele pe cea mică, putem atribui un caracter heterotrof României cu un relief atât de variat, dar un caracter autotrof Basarabiei și celui de al treilea “organism”, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În pace, aceste primordii de sol vor permite germinarea semințelor aduse de vânt ale altei plante, moment În care ei, mușchii, se vor da cuminți la o parte, pentru simplul motiv că ei, ca plante inferioare, au o putere modulatoare redox scăzută, neputând rivaliza la stăpânirea spațiului locativ cu acea plantă superioară; dar definitiv, În nici un caz. Lucrul acesta se poate vedea pe ziduri vechi, acolo unde omul nu poate ajunge, deși de jos de văd doar buruienile ori arbuștii ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu numai care colcăie pe ei constituie o biocenoză În plină evoluție, adică ceea ce are nevoie natura pentru a izola acel corp străin, pe care ei, mușchii, s’au fixat primii. Chiar dacă mușchii, ca organisme inferioare, posedă o putere modulatoare redox mică, ei sunt totuși plante, deci acea mică modificare pe care o induc În mediu, În acel primordiu de sol, e În sens reductiv. Adică, știind că organismele heterotrofe, celălalt segment al biocenozei, au nevoie de medii reducătoare, ei, mușchii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mulți metri mai jos, pentru că au trăit cu multe milenii În urmă, iar Între timp părțile moarte s’au transformat În turbă. Revenind la vremurile primordiale, știind că mușchii, ca orice alt organism autotrof modifică mediul În sensul reducerii potențialului redox, acel mediu deja epuizat din punctul de vedere al mușchilor devenea Însă favorabil pentru organismele heterotrofe, care Îl năpădeau completând astfel un primordiu de biocenoză. După cum se poate observa, acest cap de pod s’a dovedit a avea valoare evolutivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediul. Toate acestea se Întrepătrund cu acțiunea factorilor mutageni, ce se concretizează tot În modificări fiziologice. În ultimă instanță, e vorba de modificări traductibile chimic, motiv pentru care aceste tipuri de poluare pot fi caracterizate global foarte bine prin potențialul redox al mediului, respectiv cel optim al organismelor; În cazul poluării, acești doi termeni nu mai coincid. Mai putem apoi lua În discuție tipuri de poluare care nu induc incompatibilitatea mediu- organism. O astfel de poluare ar fi cea mecanică, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
incompatibilitatea mediu- organism. O astfel de poluare ar fi cea mecanică, adică abandonarea la Întâmplare a unor deșeuri solide, insolubile, care nu modifică deci chimismul mediului; din acest motiv, o astfel de poluare nu mai poate fi caracterizată prin potențialul redox, ci prin entropie, adică prin gradul de dezordine. Oricât de paradoxal ar părea, lipsa unei incompatibilități Între mediu și organism e ilustrată de Însuși solul care, dacă e calcinat și apoi dizolvat, lasă În urmă o cantitate apreciabilă dintr’un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu se supere: nu critic, ci constat; poate că eu gândesc altfel decât ei, rupt fiind de tradițiile locului. În rezumat și În loc de concluzie, doresc să subliniez că, dacă În cazul poluării cu modificare de chimism, deci caracterizabilă prin potențialul redox, eu sunt deocamdată pesimist, știind că restabilirea potențialului redox normal necesită energie, În cazul poluării macanice, caracterizabilă prin entropie, sunt optimist. Entropia este o noțiune care implică atât energia cât și informația, ultima putând compensa insuficiența energiei. Mai concret, tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
eu gândesc altfel decât ei, rupt fiind de tradițiile locului. În rezumat și În loc de concluzie, doresc să subliniez că, dacă În cazul poluării cu modificare de chimism, deci caracterizabilă prin potențialul redox, eu sunt deocamdată pesimist, știind că restabilirea potențialului redox normal necesită energie, În cazul poluării macanice, caracterizabilă prin entropie, sunt optimist. Entropia este o noțiune care implică atât energia cât și informația, ultima putând compensa insuficiența energiei. Mai concret, tot atâta energie se consumă și pentru a depune civilizat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este vorba de un proces de disociere, În care o biomasă reziduală se Împarte Într’o parte reducătoare (biogazul) și una oxidantă (o massă mineralizată care, oxidată fiind, e exact ceea ce-și doresc plantele drept “hrană”). În ansamblu, nivelul redox, adică ceea ce este din punctul meu de vedere esențial pentru conservarea stării mediului, rămâne neschimbat. Am fi tentați, la prima vedere, să acordăm biogazului o importanță pe potriva simplității procedeelor de obținere, obișnuiți fiind cu complexitatea tehnologiilor moderne. Intră În ea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ale acestor substanțe de rezervă. Aceste rezerve trebuie să Îndeplinească câteva condiții. Evident, prima e ca substanța folosită să Înglobeze cât mai multă energie. A doua e ca substanța să aibă un caracter cât mai neutru din punct de vedere redox, fapt ce-i asigură izolarea; altminteri nu poate constitui o rezervă. A treia condiție e ca rezerva să fie accesibilă, dar numai dacă cel În nevoie posedă o “cheie”, adică nu e străin de locul unde s’a constituit rezerva
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de rezervă constituite pe baza zaharurilor. Planta pleacă la drum sintetizând glucoza, care va sta la baza substanței de rezervă tactice, destinate ei Însăși ori urmașilor săi imediați. Pentru a o feri de lăcomia celor din jur, o va neutraliza redox Înainte de a o depozita. Sfecla de zahăr o face sub forma zaharozei, destinate În primul rând necesităților ei din anul următor, când pornirea În vegetație și fructificarea vor cere multă energie. Cartoful va apela la o polimerizare avansată, formând amidonul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de substanțe anume, În două scopuri. Primul este acela de a se asigura, pentru situații neprevăzute, prin substanța de rezervă tactică, ca de exemplu polimeri de glucoză ca amidonul; rezerva este protejată prin caracterul său neutru din punct de vedere redox, ce-ar face-o inaccesibilă/neinteresantă pentru organismele heterotrofe, precum animalele, iubitoare de substanțe reducătoare. Al doilea scop este păzirea rezervei tactice, prin oferirea unui soi de tribut biocenozei, fapt realizat prin acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Poate voi mai reveni și cu alte exemple. Spuneam În capitolul anterior că mai sunt Încă două tipuri de substanță de rezervă: aminoacizii și acizii grași care, fenomenologic, pot fi discutați cam tot așa, adică drept substanțe reducătoare, ulterior neutralizate redox, produse de plantă și preluate, furate chiar, de animal În scopul oxidării. Și, pentru că problema rezervei chimice a biocenozei devine astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și câte ceva am mai discutat altă dată. Anume, planta, ca orice organism, induce modificări În mediu, iar ca organism autotrof, adică cu acces direct la o sursă de energie primară, Soarele, ea induce o modificare În sensul reductiv a caracterului redox al solului. O atare acțiune o exercită toată vara, mai precis Întreaga perioadă de vegetație. Numai că aceeași plantă iubește un sol cu caracter redox oxidant, adică inversul a ceea ce ea a indus. La un moment dat, care coincide cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]