690 matches
-
pentru reparații ori dezvoltare. Iar aceste substanțe sunt aminoacizii, acizii grași și zaharurile. Toate sunt substanțe reducătoare, iar după cum am arătat altă dată, ele eliberează energia prin oxidare. Evident, ele sunt reformate, prin reducere, În cursul fotosintezei. Dacă caracterul lor reducător le conferă acestor substanțe calitatea de suport al energiei, rezultă logic că pentru a le scoate din circuit, deci a le putea constitui În rezerve, este necesar ca ele să-și piardă caracterul reducător, fără Însă a fi propriu-zis oxidate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În cursul fotosintezei. Dacă caracterul lor reducător le conferă acestor substanțe calitatea de suport al energiei, rezultă logic că pentru a le scoate din circuit, deci a le putea constitui În rezerve, este necesar ca ele să-și piardă caracterul reducător, fără Însă a fi propriu-zis oxidate. Aceasta se realizează, indiferent dacă ele au rol tactic sau strategic, printr’un fel de polimerizare; diferă doar cât e de avansată: rolul tactic e asigurat, de regulă, de o polimerizare mai avansată. Și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spre oxidant a mediului. Chiar o plantă inferioară - rog acum pe zoologi să mă ierte - Euglena, acumulează un polimer al glucozei - paramilonul - printr’o polimerizare deloc avansată; ca atare, substanța de rezervă e Încă reducătoare, dar În echilibru cu mediul reducător În care Euglena a apărut. Lichenii, mai recenți, acumulează lichenina, un polimer mai avansat, mai aproape de neutru, ce prefigurează deja amidonul, neutru, caracteristic plantelor superioare, obligate la un echilibru cu un mediu devenit Între timp oxidant. Evident, odată cu evoluția spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la alta. Iar dacă altă plantă are afinitate pentru acest potential redox va putea prinde rădăcini; dacă nu, era mai bine ca sămânța sau rădăcina să nui fi ajuns În acel loc. Potențialul redox indus În sol e Întotdeauna mai reducător decât valoarea optimă, chiar pentru planta emitentă a mesajului chimic, astfel Încât o altă plantă, chiar din aceeași specie, e inhibată, acesta fiind mecanismul prin care se reglează densitatea populației. Cum de planta emitentă nu se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se bat, mai câștigă și alții Nu doresc În nici un caz să las a Înțelege că plantele ar fi o categorie favorizată care, posedând o armă secretă, anume una chimică, ar domina lumea. Chiar dacă sinteza acelor substanțe alelopatice, cu caracter reducător, secretul armei, necesită energie și doar planta are acces direct la ea. De fapt, plantele nu trăiesc singure, ci Își Împlântă rădăcinile nu Într’un material inert cum poate pare solul, ci Într’unul unde “fierbe” Viața. Lăsând deoparte organismele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produc În condiții normale factori de creștere pentru plante, precum bacteriile intestinale vitamine. Substanțele alelopatice ale heterotrofelor sunt În general relativ oxidante. Asta demonstrează prevalența mecanismului redox față de cele alternative, chiar și din punct de vedere istoric: În mediul arhaic, reducător, a crea condiții improprii Vieții, evident a altora, Însemna oxidarea, după cum În mediul oxidant actual, plantele produc substanțe alelopatice reducătoare. Și, Încă ceva a asigurat supraviețuirea armei chiar În condițiile oxidării ulterioare a mediului: a fabrica ceva oxidant Înseamnă pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
medii tot mai oxidate, primii care vor adormi, ca deveniți incompatibili, vor fi arborii, apoi arbuștii și abia la urmă micile ierboase. Iar această eșalonare se va face mai rapid, pentru că toată vara plantele vor fi creat un sol puternic reducător; asta devine o incompatibilitate pentru ele, dar e benefică pentru heterotrofele solului care au astfel energie și de lucru toată iarna. Dar, voi detalia la timpul potrivit. După cum se vede fie doar din această discuție, relațiile ce se stabilesc Între
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
utile discuției de față. Lăsând deoparte deocamdată aspectul informațional pe care-l integrează entropia, putem discuta un aspect chimic și unul fizic/mecanic. Astfel, din punct de vedere chimic, se poate stabili o paralelă Între ordine, negentropie adică, și caracterul reducător al mediului, dar și Între dezordine, adică entropie, și caracterul oxidant al mediului. Tot așa, negentropia presupune polarizarea, adică existența concomitentă a unor antiteze: munte−vale, plus−minus, deci o forță motoare, iar entropia e caracterizată de lipsa antitezelor, deci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În sensul de stare din momentul unui salt calitativ În cadrul unei evoluții globale, fără Început și sfârșit. Cum ar fi Marea explozie sau, mai aproape de noi, formarea Terrei. Ei bine, starea inițială a planetei a fost negentropică. Adică, un mediu reducător, fără fir de oxigen În atmosferă și un relief cumplit de accidentat. Elementele filosofice erau separate, creând antiteze: Apa, Aerul, Focul - adică magma - și Pământul - pe atunci stânca - stăpâneau zone bine diferențiate ale planetei. Dar Viața, nonbiologică Încă, a planetei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
macul are nevoie de soluri destul de reducătoare, comune pe vremuri dar cam greu de găsit În starea actuală a evoluției mediului. Colac peste pupăză, tot din pricina stadiului evolutiv inferior, el nu e prea eficace În a-și pregăti un sol reducător dintr’unul oxidant. Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
greu de găsit În starea actuală a evoluției mediului. Colac peste pupăză, tot din pricina stadiului evolutiv inferior, el nu e prea eficace În a-și pregăti un sol reducător dintr’unul oxidant. Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să-i contracareze efectul reductiv. Iar, la acest efect se adaugă și cel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
peste pupăză, tot din pricina stadiului evolutiv inferior, el nu e prea eficace În a-și pregăti un sol reducător dintr’unul oxidant. Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să-i contracareze efectul reductiv. Iar, la acest efect se adaugă și cel, tot reductiv, deși mai slab al macului, deci o inhibiție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că e greșit a considera macul drept o buruiană În lanul de grâu. De fapt e vorba de o subtilă simbioză. Nu e cazul cu alte plante dicotiledonate, ce invadează lanul de grâu, profitând de satisfacerea aceleiași nevoi de sol reducător, dar fără a contribui la neutralizarea acestui efect reductiv al vieții grâului. Și fără a-l proteja. În astfel de cazuri, reducerea solului devine și mai avansată, ca și inhibiția indusă grâului. Se vede că șesul are frumusețile lui, deloc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Om care poate fi, cu oarecare aproximație, considerat În două subspecii: femeie și bărbat. Evident, putem vorbi și de relații ecologice la acest nivel; să le vedem pe fiecare. Femeia are un caracter redox al țesuturilor sale oxidant, iar bărbatul reducător. Întreținerea acestei diferențe cere bărbatului mai multă energie, deci hrană. Biocâmpul femeii e predominant oxidativ, Yin adică, iar cel al bărbatului reductiv, adică Yang, ceea ce arată o negentropie internă mai mare la bărbat. Dar, cum mediul tinde inexorabil spre entropizare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
metabolic, este transportat la ficat și utilizat pentru resinteza de glicogen. Glicoliza anaerobă prevede clivarea moleculei fructozo-1,6-difosfat în 2 trioze fosfat; izomerizarea celor două molecule le face metabolic echivalente. Reacția oxidativă a glucozei catalizată de triozo-fosfat dehidrogenază transformă echivalentul reducător din trioză în NAD+ cu formare de NADH. Energia eliberată în această etapă oxidativă este conservată prin captarea unui fosfat anorganic și introducerea lui în 1,3 difosfoglicerat. Acesta la rândul lui transferă grupul fosfat pe ADP, formând ATP și
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
extincțiilor obținute, iar pe abscisă, concentrațiile corespunzătoare de NaNO2. Determinarea fotocolorimetrică a ionului fosfat Principiul metodei Metoda se bazează pe reacția de culoare ce are loc în mediu acid între ionul fosforic și molibdatul de amoniu, în prezența unui amestec reducător format din clorură stanoasă și acid ascorbic. Rezultă un complex de culoare albastră iar intensitatea colorației variază direct proporțional cu concentrația soluției. Se determină colorimetric această concentrație la lungimea de undă de 650 nm. Reactivi 1. Amestec reducător (clorură stanoasă
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
unui amestec reducător format din clorură stanoasă și acid ascorbic. Rezultă un complex de culoare albastră iar intensitatea colorației variază direct proporțional cu concentrația soluției. Se determină colorimetric această concentrație la lungimea de undă de 650 nm. Reactivi 1. Amestec reducător (clorură stanoasă acid ascorbic) a) 0,075 g SnCl2·2H2O se dizolvă în 0,5 ml HCl concentrat (d=1,19 g/ ml) într-un pahar de 25 ml. Se încălzește ușor până la dizolvare apoi se adaugă puțină apă. b
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
distilată, se lasă să se decanteze, iar din lichidul limpede se determină colorimetric fosforul. Mod de lucru Într-un balon cotat de 50 ml se măsoară cu pipeta 5 ml soluție de analizat, 2 ml reactiv sulfomolibdenic, 2 ml amestec reducător și se aduce la semn cu apă distilată. Se omogenizează, se lasă la întuneric 30 minute apoi se colorimetrează la 650 nm. Pregătirea curbei etalon În șase baloane cotate de 50 ml se măsoară cu pipeta volumele de soluție etalon
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
la semn cu apă distilată. Se omogenizează, se lasă la întuneric 30 minute apoi se colorimetrează la 650 nm. Pregătirea curbei etalon În șase baloane cotate de 50 ml se măsoară cu pipeta volumele de soluție etalon de fosfat, amestec reducător și reactiv molibdenic conform tabelului, apoi se aduc baloanele la semn cu apă distilată. Probele se colorimetrează după 30 de minute la 650 nm față de o probă martor preparată din reactivi fără soluția care conține fosfat. Se construiește curba etalon
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
secundar mai ales la începutul procesului de fermentație, cînd în mediu nu se află suficientă acetaldehidă. Acid glicerinfosforic Dacă în decursul fermentației alcoolice se blochează în mod intenționat acetaldehida (prin adăugare de bisulfit de sodiu sau de acid sulfuros), agentul reducător va acționa permanent numai asupra dihidroxiacetonfosfatului, cu formare de glicerină și nu de alcool. Aceasta constitue o cale de obținere industrială a glicerinei. Fermentația sub acțiunea microorganismului Zygosaccharomyces acidifaciens conduce la randamente foarte bune în glicerină. Acidul piruvic este un
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
enzimei. Gruparea X are rolul de a orienta substratul în zona activă. Activitatea enzimatică este condiționată de existența grupelor -SH. Sub acțiunea β-amilazei, viscozitatea gelului de amidon scade lent, iar în mediul de reacție apare, încă de la început, mult zahăr reducător. Legăturile α-1,6-glucozidice din amilopectină sunt hidrolizate sub acțiunea α-1,6- glucozidazei (glucoamilaza sau amiloglucozidaza) sau a pullulanazei (enzima R). Amiloglucozidaza are un domeniu de activitate la pH cuprins între 5 și 10, cu un optim la 6÷6,5
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
foarte ridicată. In produsele horticole rămîn după recoltare enzimele conținute inițial, însă în activitatea lor intervin unele schimbări determinate de starea fiziologică a produselor, de localizarea enzimelor și de o serie de factori fizico- chimici : temperatură, pH, agenți oxidanți și reducători, umiditate etc. Localizarea enzimelor este cu precădere în cloroplaste și mitocondrii. Taninurile prezente în fructe decid calitatea și modul de păstrare și industrializare. Taninurile sunt amestecuri de polifenoli, imprimînd fructelor un gust astringent. Soluțiile lor dau reacție acidă. Cele mai
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
evident și demonstrat experimental, că condițiile de mediu propice cuplajului sunt diferite de cele pentru decuplaj, deci transferul are loc într’o direcție bine determinată. De exemplu, un aminoacid poate fi cuplat într’un mediu oxidant și decuplat într’unul reducător . Dacă realizăm similitudinea în spiritul §II.5 al secțiunii de față, vedem că omul (carrierul) transferă o esență (“aminoacidul”) din segmentul fizic (mediul oxidant) în cel spiritual (mediul reducător) al Universului. Singurul fapt pe care această similitudine nu-l modelează
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
poate fi cuplat într’un mediu oxidant și decuplat într’unul reducător . Dacă realizăm similitudinea în spiritul §II.5 al secțiunii de față, vedem că omul (carrierul) transferă o esență (“aminoacidul”) din segmentul fizic (mediul oxidant) în cel spiritual (mediul reducător) al Universului. Singurul fapt pe care această similitudine nu-l modelează este transformarea materiei în esență (spirit), realizată în Univers tot de către om (carrier), dar nici membranologia ca știință nu și-a spus ultimul cuvânt. La nivelul unui singur carrier
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
luminos și colorat în portocaliu, galben, albastru ori indigo, pe care aceștia le-au întâlnit în timpul experienței lor extratrupești. Și cum, conform analizei efectuate în §II.5, cu cât un corp e mai subtil, ori spiritualizat, cu atât e mai reducător, deci cu o culoare mai apropiată de extrema ultravioletă a spectrului, corpul intelectual e astfel și preponderent reducător, nu numai spiritual. Așa cum se observă în figura II.4, corpul intelectual, sferic, are centrul (◦) în interiorul cutiei craniene, probabil în epifiză și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]