767 matches
-
în sesizarea informației strict necesare, căci: - la o redundanță mult exagerată, informația de bază se diluează periculos; - la o redundanță cvasiabsentă, informația rămâne neprotejată. În ambele cazuri se precarizează la recepție, până la autoanihilare chiar. Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi incomparabil mai redundanți în conduita lor comunicativă decât tinerii sau copiii, tocmai din aceste motive, însă marile lor resurse comunicaționale, precum și faptul că își pot „manipula” oarecum voluntar „intensitatea” redundanței ce se constituie, în principiu, ca avantaje în„anumite” condiții pot genera, surprinzător, disfuncții în comunicarea curentă. Aceasta pentru că, prin natura ei, redundanța poate fi folosită, în special, în educație, ca o pârghie pentru a asigura un câștig informațional la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din aceste motive, însă marile lor resurse comunicaționale, precum și faptul că își pot „manipula” oarecum voluntar „intensitatea” redundanței ce se constituie, în principiu, ca avantaje în„anumite” condiții pot genera, surprinzător, disfuncții în comunicarea curentă. Aceasta pentru că, prin natura ei, redundanța poate fi folosită, în special, în educație, ca o pârghie pentru a asigura un câștig informațional la educabili, atât în educația școlară propriu-zisă, cât și în educația adulților, dar, în mod specific, semnificativ diferit. În timp ce în școală, în fața clasei de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stau lucrurile sub acest aspect și-n ceea ce-i privește pe educabilii adulți când comunică între ei, în activitatea într-un grup mic sau mare (class discussion), și totuși educația adulților permite, ba chiar reclamă recurgerea la intensificarea strategică a redundanței, tot ca o pârghie intenționată, dar în alt scop, mai ales în ceea ce-l privește pe formator. Totul pleacă de la asumarea și aplicarea de către acesta a principiului de bază în sfera practicii educației adulților, conform căruia experiența și cunoștințele anterioare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etc. Aceasta impune, practic, reluarea, reevocarea, reamintirea unor cunoștințe anterioare (mai recente sau mai vechi), adecvate maximal pentru a se conecta ideatic/cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură ceea ce știm deja”, cu consecințe atitudinale ușor de bănuit (dezamăgire, circumspecție, nemulțumire). Dacă educabilii adulți pot greși sancționând fireasca „redundanță ideatică”, deja consacrată și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură ceea ce știm deja”, cu consecințe atitudinale ușor de bănuit (dezamăgire, circumspecție, nemulțumire). Dacă educabilii adulți pot greși sancționând fireasca „redundanță ideatică”, deja consacrată și recomandată prin studii și cercetări moderne, chiar și în educația formală preadultă, unde tehnici precum „Stabilește un cadru!” și „Avansează un organizator!” au început să devină curente (Attallah, 1991), educatorul de adulți poate greși tocmai prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult în stilul bisericesc; la pl. carele este folosit de scriitorii moldoveni", Suchianu (1895: 145). 6 Vezi și Croitor et al., în acest volum, p.. 7 Manoliu-Manea (1977: 36) consideră că "economia sintactică se poate manifesta prin jocul dintre scăderea redundanței într-un anumit punct al enunțului și creșterea ei în alt punct. Astfel, o tendință general romanică de a reduce redundanța de gen, număr și caz de la pronumele relativ este contracarată de pronominalizarea nominalului suprimat din cadrul relativei, pentru a salva
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
în acest volum, p.. 7 Manoliu-Manea (1977: 36) consideră că "economia sintactică se poate manifesta prin jocul dintre scăderea redundanței într-un anumit punct al enunțului și creșterea ei în alt punct. Astfel, o tendință general romanică de a reduce redundanța de gen, număr și caz de la pronumele relativ este contracarată de pronominalizarea nominalului suprimat din cadrul relativei, pentru a salva într-un fel marcarea relației dintre restul relativei și nominalul comun redundant: [...] rom. pop. mândrulița mea, care m-am iubit CU
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
flexionare); de asemenea, au confirmat oscilațiile din zona unor morfeme concurente, precum și răspândirea rapidă a unor construcții recente. În limbajul din mediile audiovizuale se manifestă tendințe gramaticale diferite și chiar contrare, caracteristice atât limbii populare - modificare analogică a formelor, analitism, redundanță -, cât și celei culte - conservarea formelor de bază ale cuvintelor, flexiune, nonredundanță. Unele trăsături care apar în ambele tipuri de tendințe nu sunt perfect identice: există, de exemplu, o invariabilitate produsă, popular, prin simplificarea flexiunii (și compensată de analitism), dar
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Iluț, 1997). Aceste calități ale chestionarelor vor fi prezentate în secțiunea destinată prezentării metodelor și tehnicilor de măsurare. Revizuirea chestionarului Se realizează în conformitate cu informațiile colectate în urma pretestării și include atît o reformulare a întrebărilor (dacă subiecții au indicat exprimări ambigue, redundanțe etc.), cît și o selecție a acestora (excluderea unor întrebări care afectează fie validitatea, fie fidelitatea chestionarului). După parcurgerea acestei etape se poate trece la realizarea anchetei propriu-zise. Volumul mare de subiecți, cantitatea mare de informații, precum și comparabilitatea datelor obținute
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe baza analizei teoriilor cu privire la realitatea studiată, fie pe baza unei interpretări originale a cercetărilor anterioare. Pentru a redacta această secțiune a raportului, puteți avea în vedere următoarele sugestii: -Selectați literatura de specialitate invocată în raport cu maximă atenție și rigurozitate, evitînd redundanțele și respectînd specificul temei de cercetare. -Prezentați perspectivele teoretice cît mai echilibrat, fără a intra în detalii irelevante, dar și fără a face generalizări abuzive. -Faceți apel la considerații critice și puncte de vedere personale asupra materialului citat, ilustrînd preocuparea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
exprimată de edificiile Politehnicii București (șef proiect arh. Octav Doicescu). Curând însă, acest modernism autohtonizant (numit când funcționalism liric, când arhitectură cu specific național) a ajuns la rețete monumentale rudimentare și, sub presiunea directă sau indirectă a ideologiei național-comuniste, la redundanță decorativă prin lucrările teoretice târzii ale lui Constantin Joja și prin județenele de partid&casele de cultură ale sindicatelor proiectate de arh. Nicolae ("Gipsy") Porumbescu și emulii săi în anii șaptezeci și optzeci (cu un apogeu aberant la Satu Mare). 21
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
referitoare la sfârșitul istoriei, enunțată în urma prăbușirii comunismului în Europa Răsăriteană (dispariția alternativei conceptuale la ideologia liberală), este adesea considerată ca o rearticulare îndrăzneață a teleologiei liberale. Burchill, de exemplu, notează că, asemenea multor liberali. Am văzut cum Angell anunța redundanța războiului ca instrument predominant al politicii externe. Să însemne asta, pentru Angell sau pentru cei care îi împărtășesc ideile, că pacea se va revărsa ireversibil asupra umanității, așa cum ar reieși din prezentările celor care îi acuză de fundamentarea conceptelor lor
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
te ale realității. Câmpurile sunt înregistrări logice. O baza de date trebuie să asigure: • abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al rea lității) • integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de co lecții de date intercorelate, cu redundanță controlată), • integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate și manipulate astfel încât să se respecte restricțiile de integritate), • securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date), • partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulți uti lizatori, eventual în același
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
forma unei ierar hii; 3. schema de alocare - descrie modul de distribuire a seg mentelor pe calculatoarele (nodurile) din rețea. Fiecare seg ment va avea o alocare fizică pe unul sau mai multe calcula toare. Schema de alocare introduce o redundanță minimă și controlată: un anumit segment se poate regăsi fizic pe mai multe calculatoare. Utilizatorul unei asemenea baza de date o vede ca pe o bază de date unică, compactă (nivel logic), cu toate că în rea litate ea este distribuită pe
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
se referă la posibilitatea adăugării de noi tipuri de înregistrări de date sau extinderea structurii conceptuale, fără a determina rescrierea programelor de aplicație; independența fizică - modificarea tehnicilor fizice de me morare fără a determina rescrierea programelor de aplicație. 2. Asigurarea redundanței minime și controlate a datelor - stocarea informațiilor în bazele de date se face ast fel încât datele să nu fie multiplicate. Totuși, pentru a îmbu nătăți performanțele legate de timpul de răspuns, se acceptă o anumită redundanță a datelor, controlată
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
aplicație. 2. Asigurarea redundanței minime și controlate a datelor - stocarea informațiilor în bazele de date se face ast fel încât datele să nu fie multiplicate. Totuși, pentru a îmbu nătăți performanțele legate de timpul de răspuns, se acceptă o anumită redundanță a datelor, controlată, pentru a asigura coerența bazei de date și eficiența utilizării resurselor hard ware. 3. Asigurarea facilităților de utilizare a datelor - presupune ca SGBD-ul să aibă anumite componente speciali zate pentru: • folosirea datelor de către mai mulți utilizatori
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
și nu pe pre lucrarea mulțimilor (relațiilor) acest limbaj nu trebuie folosit, pentru a se evita restricțiile de integritate sau restricțiile in troduse prin utilizarea limbajelor relaționale de nivel înalt 3.3. Normalizarea datelor Este procesul prin care se elimină redundanța datelor în proiectul bazei de date și se construiește un model de bază de date care susține diverse cerințe funcționale și structuri alternative ale bazei de date. Sunt aplicate în normalizarea unei baze de date următoarele trei reguli. R1. Toate
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
p. ). 3. ATRAGEREA PRONUMELOR ÎN MECANISME DE FOCALIZARE LOCALĂ O particularitate a discursului în cultura română este gradul scăzut de focalizare a informației: structurarea laxă a temelor și subtemelor, elaborarea insuficientă a sensului, coerență și coeziune textuală scăzute, circularitate și redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației (vezi Șerbănescu 2007: 49-83). Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor procese (semi)gramaticalizate de focalizare a unor constituenți de la nivel microdiscursiv, din planul propoziției. Existența unor structuri sintactice specifice limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pe toți și ne întrebăm pe toți (256). O particularitate structurală a limbii române, dubla negație, este valorificată discursiv ca procedeu de focalizare în construcții de tipul nu + verb.....+ adjectiv pronominal negativ + nominal, în care adjectivul negativ, suprimabil, focalizează prin redundanță nominalul determinat: n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță; nu se pune problema de nicio succesiune (212)/nu se pune problema de succesiune. 3.11. Introducerea unui expletiv O construcție "recentă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
prin acte de vorbire indirecte decât directe, în special pe baza unor mecanisme ale implicitului decât prin codificarea literală a informației; structurarea laxă a temelor și subtemelor; gradul scăzut de elaborare a semnificației; grad scăzut de coerență și coeziune textuală; redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației; colectivizarea experienței individuale prin tendința autoincluderii în grup, prin impersonalizare și indeterminare. 1 Cercetarea s-a bazat pe următoarele corpusuri de limbă română vorbită: IVLRA: IV, CORV; pentru simplitatea și unitatea sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ca fiind fără nuanțe, sub semnul imediatului, al rapidității, de aceea greșelile de exprimare sunt considerate fără importanță. - impunerea și promovarea anonimatului. Omul este un nimeni. Primplanul televiziunii și fabricarea starurilor sunt paleative. - manifestarea surplusului, abundenței, inflației verbale - cu maximă redundanță. Toți vorbesc, dar nimeni nu spune nimic. - statuarea „virtuozității”, Înțeleasă ca obligație de a persuada cu scopul provocării, la celălalt, a sentimentului de inferioritate, confuzie, inaccesibilitate. - acceptarea nereciprocității deoarece nimeni nu așteaptă răspuns la intervenția sa Într-o convorbire.generalizarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
de argumentele lui Sen în ideea că filosofii politici ar trebui să renunțe să mai întrebe "ce este dreptatea socială?". Sen a avansat două obiecții fundamentale împotriva proiectului filosofic ce urmărește să răspundă la întrebarea "ce este dreptatea socială?": obiecția redundanței și obiecția fezabilității. Prima susține că răspunsul la această întrebare nu este nici suficient și nici necesar pentru identificarea și progresul în eliminarea nedreptăților "evidente" și redresabile din lumea în care trăim (precum sclavia, subjugarea sau supunerea femeilor, lipsa accesului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aici în analiza detaliată a acestor două argumente. Precizez doar că, din punctul meu de vedere, ele eșuează să legitimeze concluzia pentru care au fost avansate din cel puțin două temeiuri. Primul este acela că și sub ipoteza că obiecția redundanței este corectă, căutarea răspunsului adecvat la întrebarea "ce este dreptatea socială?" rămâne o practică filosofică legitimată de interesul epistemic, academic sau intelectual pentru această întrebare. În al doilea rând, nu este deloc evident că - așa cum presupune obiecția fezabilității - un răspuns
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Îngâmfare gnoseologică. Unii adolescenți realizează Însă, o proastă digestie a celor citite. La sfârșitul acestei perioade se detașează o tipologie culturală În care curba lui Gauss pune În evidență și un procent de semidocți care distorsionează cunoștințe, valori, concepte, măresc redundanța circulației ideilor și stăvilesc uneori cu ostentație progresul valorilor. In aceste condiții, cunoștințele adolescenților sunt din ce În ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de fapt de numeroase tipuri și pun În evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]