1,577 matches
-
fost adăugat de el ulterior pentru a explica implicarea numerologului. Această povestire - una dintre favoritele lui Asimov - are legături cu seria Multivac și a fost publicată pentru prima dată în numărul din noiembrie 1956 al revistei "Science Fiction Quarterly" și reeditată în antologia de față, "The Best of Isaac Asimov" (1973), "Robot Dreams" (1986), "Opus 100" și "Isaac Asimov: The Complete Stories, Vol. 1". Povestirea narează dezvoltarea computerelor din rețeaua Multivac și relația lor cu omenirea prin intermediul a șase perioade istorice
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
Florența Drăghicescu (publicată în volumul "Scurtă discuție cu o mumie", editat în 2005 de Editura Minerva din București) și de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași, reeditată în vol. "Misterul lui Marie Rogêt. Schițe, nuvele, povestiri. 1843-1849" (2008) și "Cărăușul de aur și alte povestiri" (2011) ale aceleiași edituri). „Mellonta Tauta” este o povestire științifică în care Edgar Allan Poe anticipează mai multe isprăvi tehnico-științifice ale unui
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
lucru pe care autorul l-a făcut în timpul unei călătorii cu trenul spre California. Povestirea a apărut la începutul anului 1979. Povestirea a apărut pentru prima oară în numărul din ianuarie 1980 al revistei "Analog Science Fiction and Fact", fiind reeditată ulterior în culegerea de față și în "The Best Science Fiction of Isaac Asimov" (1986) și "Robot Dreams" (1986). Fizicianul ateu Murray Templeton moare în urma unui infarct și este întâmpinat de o ființă care deține cunoașterea infinită, Vocea. Conform spuselor
Vântul schimbării () [Corola-website/Science/325373_a_326702]
-
aprilie 1981 în suplimentul "Today" al ziarului "Gannett". Povestirea, scrisă pentru un serial hollywoodian care nu a mai fost produs niciodată, a apărut pentru prima dată în numărul din februarie 1982 al revistei "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine", fiind reeditată în culegerea de față, precum și în "Robot Dreams" (1986). John Heath, care lucrează la Quantum Pharmaceuticals, este nemulțumit de poziția sa de mijloc în cadrul companiei și în viață. În acest scop, se oferă voluntar pentru testarea unui drog nou care
Vântul schimbării () [Corola-website/Science/325373_a_326702]
-
ombra che scende", Editrice La Capitale, Roma, 1945; traducere de Agnese Silvestri-Giorgi), franceză ("Effondrements", 3 vol., Editions en langues étrangères, București, 1956; traducere de Iosif Igiroșianu), maghiară ("Sötét évek", Állami irodalmi és Művészeti Kiadó, București, 1956; traducere de Ferenc Boros; reeditată în 1964 de Irodalmi Könyvkiadó din București), engleză ("Gathering Clouds", 3 vol., Foreign Language Publishing House, București, 1957; traducere publicată sub supravegherea autorului), germană ("Umdüsterung", 3 vol., Verlag für fremdsprachige Literatur, București, 1957; traducere de Ernst Osorovitz; reeditată în 1963
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Ferenc Boros; reeditată în 1964 de Irodalmi Könyvkiadó din București), engleză ("Gathering Clouds", 3 vol., Foreign Language Publishing House, București, 1957; traducere publicată sub supravegherea autorului), germană ("Umdüsterung", 3 vol., Verlag für fremdsprachige Literatur, București, 1957; traducere de Ernst Osorovitz; reeditată în 1963 de Buchverlag der Morgen din Berlin; un fragment al traducerii a fost inclus în vol. "Sommersonnenwende", 1958, pp. 103-164), spaniolă ("Se acerca la tormenta", Editorial Quetzal, Buenos Aires, 1961; traducere de Estela Canto; reeditată în 1974 de Editorial de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Scrisoarea") sau celebrele sale cover-uri : „Ruga pentru părinți” și „Ordinea de zi”, sunt mari succese în perioada respectivă. În anii 1980, casa de discuri Electrecord îi editează solistului un single și trei LP-uri, o parte dintre acestea fiind recent reeditate pe CD. Articole biografice Interviuri Multimedia
Gil Dobrică () [Corola-website/Science/307017_a_308346]
-
Român", ”Îndrumătorul bisericesc de la Sibiu" și "Îndrumătorul pastoral de la Alba Iulia", pe care l-a inițiat, începând cu anul 1977 ș.a. A editat "Îndreptarul Ortodox", "Cartea de rugăciuni", volumul "Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei" (1987). A reeditat "Noul Testament de la Bălgrad din 1648" (1988) și "Bucoavna de la Alba Iulia din 1699" (1989). La 10 noiembrie 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
fundalul istoriei picarești a Calpuzanilor, românul "istoric" (în fapt o narațiune esopica) al lui Silviu Angelescu. Cunoscut pentru studiile sale etnografice, autorul - puțin bănuit de apetiturile ficțiunii - se înscrie în seria literaturii de underground a ultimei etape a dictaturii comuniste. Reeditat azi (nouă ediție, augmentată cu pasajele cenzurate a fost lansată la Târgul de carte bucureștean din această vară) românul își păstrează intacte virtuțile, cu savuroase aluzii și trimiteri la strictă actualitate. Apărut în 1987, Calpuzanii a fost curînd retras din
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
readucă la viață diverse ființe, cu consecințe tragice pentru cei din jur. Textul a fost recompensat cu Premiul Juriului - Pozitronic 1995. Povestirea a primit premiul SuperNova în 1994. A apărut pentru prima dată în nr. 124-125 al "Jurnalului SF", fiind reeditată în 2015 în revista "Nautilus". Intriga prezintă ascensiunea unui boxer ajuns în grija unui antrenor care folosește metode stranii de lucru. În loc să-l pregătească pentru lupta unui adeversar anume, el îi antrenează separat mâinile ca să-și devină, una alteia, dușman
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
sub patronajul label-ului Roton la filmarea clipului pentru single-ul "Andale" al artistei, înregistrat în toamna 2008, acesta urmând a fi acompaniat și de lansarea ultimului album pop-dance al artistei. În februarie 2009, "Jurnalul Național" și Fundația Anca Parghel au reeditat albumul "Midnight Prayer" al artistei și l-au lansat în cadrul ediției de colecție a cotidianului dedicată Ancăi Parghel. Cu ocazia zilei de naștere a artistei în septembrie 2009, Hard Rock Cafe București și Tudor Parghel au organizat în debutul seriei
Anca Parghel () [Corola-website/Science/309857_a_311186]
-
titlu comun, iar numele unor personaje secundare sunt modificate: doamna de Belorgey devine doamna de Listomère-Landon, doamna de Roulay devine doamna de Sérizy, domnul de Flesselles devine domnul de Ronquerolles și doamna Vitagliano dispare, fiind înlocuită de doamna Firmiani. Ediția reeditată de Charpentier în octombrie 1839 păstrează forma textului din 1834. Romanul a primit titlul definitiv " La Femme de trente ans" odată cu publicarea sa de către editura Furne în 1842, toate fragmentele fiind legate între ele. Titlurile a trei capitole au fost
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
tipărite în 1913 de Inst. de Arte Grafice N. V. Ștefaniu & Co. din Iași sub titlul " Femeia de treizeci ani"), de Aurel Alexandrescu-Dorna (publicată în 1914 de Editura Librăriei Leon Alcalay din București sub titlul " Femeia la treizeci de ani" și reeditată în 1916) și de Catrinel Mugur (publicată în perioada interbelică de Editura Cultura Poporului din București sub titlul " Femeia la treizeci de ani" și reeditată în 1992 de Editura Excelsior din Timișoara sub titlul " Femeia de treizeci de ani"). Cea
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
de Editura Librăriei Leon Alcalay din București sub titlul " Femeia la treizeci de ani" și reeditată în 1916) și de Catrinel Mugur (publicată în perioada interbelică de Editura Cultura Poporului din București sub titlul " Femeia la treizeci de ani" și reeditată în 1992 de Editura Excelsior din Timișoara sub titlul " Femeia de treizeci de ani"). Cea mai răspândită traducere a fost realizată de Haralambie Grămescu și publicată în 1971 de Editura Minerva din București sub titlul " Femeia de treizeci de ani
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
fost realizată de Haralambie Grămescu și publicată în 1971 de Editura Minerva din București sub titlul " Femeia de treizeci de ani", în colecția Biblioteca pentru toți, cu un cuvânt înainte scris de Alexandru Paleologu. Traducerea lui Haralambie Grămescu a fost reeditată de mai multe ori de diferite edituri din București, Chișinău și Iași, fiind intitulată alternativ " Femeia de treizeci de ani" sau " Femeia la treizeci de ani". O traducere mai nouă a fost realizată de Mihaela-Anna Mihailide și publicată în 2011
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
diversele teme ale science fictionului și "Best Fantasy Stories", ambele pentru Faber. În 1961 a realizat o antologie de povestiri science fiction retipărite pentru editorul britanic Penguin Books, sub titlul "Penguin Science Fiction". Cartea a avut un succes extraordinar, fiind reeditată de multe ori și a fost urmată de alte două antologii, "More Penguin Science Fiction" (1963) și "Yet More Penguin Science Fiction" (1964). Ultimele două antologii au cunoscut același succes ca și prima, toate trei fiind publicate împreună în "The
Brian Aldiss () [Corola-website/Science/320587_a_321916]
-
în manuscris până în zilele noastre. O a doua traducere este tipărită în 1795, la Blaj, și aparține lui Samuil Micu, care apelează, parțial, la textul ediției din 1688, realizând totodată o nouă traducere după "Septuaginta". "Biblia de la Blaj" a fost reeditată în 1819, la Sankt Petersburg, apoi la Buzău, în 1854-1856, precum și de Mitropolitul Andrei Șaguna, între anii 1856-1858, la Sibiu. În 1914 apare "Biblia, adică Dumnnezeeasca Scriptură a Legii Vechi și a celei Nouă", ediție a Sfântului Sinod. Înaintea "Bibliei
Listă de traducători ai Bibliei () [Corola-website/Science/302520_a_303849]
-
să scrie în diferite ziare și a început să susțină conferințe în toată Turcia. În 1973 a fost în pelerinaj la Mecca și l-a pus pe fiul său Memed să înființeze Editura Bűyűk Doğu prin care a început să reediteze o parte din scrierile sale. În 1980 a primit din partea Fundației de Literatură Turcă titlul de Sultan al Poeților. În 1981 s-a retras în casa sa din Erenköy pentru a scrie„ Atlasul de credintă și Islam”. A mai fost
Necip Fazıl Kısakürek () [Corola-website/Science/323217_a_324546]
-
lucru. După căderea comunismului, Alexandru Mironov i-a cerut un manuscris pentru o editură nou înființată la Galați, Porto-Franco. Tirajul de câteva zeci de mii de exemplare s-a epuizat rapid. În 2010, editura Eagle Publishing House a dorit să reediteze romanul în colecția Integrala Science Fiction & Fantasy - Seniorii Imaginației. Pentru noua ediție, autorul a corectat erorile strecurate în primul volum din cauza editării grăbite a cărții și a adăugat pasaje pe care fusese nevoit să le elimine în 1991. În urma unui
Phreeria () [Corola-website/Science/332572_a_333901]
-
fost asociată cu crime și comportament abuziv. În 1936, un mic grup religios a regizat un documentar intitulat: „Tell Your Children” (anunțați-vă copiii) în care marijuana a fost prezentată total greșit, făcându-se afirmații nefondate, acest film a fost reeditat mai târziu și republicat sub numele de „Reefer Madness”. Ca urmare a acestui documentar, în 1937, marijuana a devenit ilegală, fiind eliberată „Taxa de timbru a Marijuanei” (Marijuana Tax stamp act); pentru a crește canabis, era necesar acest timbru care
Cânepă indiană () [Corola-website/Science/310796_a_312125]
-
consultat. Traducerea realizată de I.L. Caragiale (considerată de mulți istorici literari ca fiind prima traducere românească a povestirii) a fost publicată în anul 1896 sub titlul „Masca” în revista ieșeană "Epoca literară" (anul I, nr. 1, 1896, pp. 2-3), fiind reeditată în 1898 sub titlul „Masca, după Edgar Poe” în revista ieșeană "Calendarul Dacia". Tălmăcirea era făcută după versiunea franceză a lui Charles Baudelaire și a fost reprodusă în ediția operelor lui I.L. Caragiale, îngrijită de Paul Zarifopol, vol. II. (Ed.
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
sub titlul „”, nedatată). Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată sub titlul „Masca Morții Roșii” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București; traducerea lui Ion Vinea a fost reeditată și de alte edituri. Alte traduceri au fost realizate de Alina Luca (publicată sub titlul „Masca morții roșii” în volumul "Nouă întâmplări bizare", editat în 2006 de Editura Pandora M din Târgoviște), Ioana Ionașek (publicată în volumul "Masca Morții Roșii
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
Tutea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu, Editura Institutul European, Iași, 1992 (volum distins cu premiul pentru publicistica al revistei „Cronică”) 1993: "Poesis / Elf lyrische Miniaturen" (poezii), ediție bilingva româno-germană, Editura Dionysos Verlag, Kastellaun, Germania, traducător: Christian W. Schenk; reeditat în 1996 1993 publică în Germania un volum bilingv de poezii: POESIS la Editură Dionysos din Kastellaun. 1994 publică volumul de versuri TENTATIVĂ DE SPOVEDANIE, care primește premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Iași. 1994: "Tentativa de spovedanie"(poezii), Editura DAB, Iași
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
al Poeților, la Sintra, în Portugalia." aprilie 1995 este invitat la "Institutul de Limbi Romanice din Madrid, Spania." 1995: "Poèmes" (poezii în limba franceză), Editura La Maison Internaționale de Poésie, Saint-Malo, Franța; 1996: "Ce mai aștept" (poezii), Editura Helicon, Timișoara; reeditat în 1997 1997: "Moartea mea - viața mea" (poezii), Editura Apollonia, Iași,cu o prefață de prof. univ. dr. Liviu Leonte; 1998: "Nimeni nu înțelege pe nimeni. Niemand versteht niemanden. Personne ne comprend personne" (poezii), ediție în limbile română, franceza și
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
scrupulozitate", culegerea efectuându-se sistematic, iar colecționarul străduindu-se să nu altereze nimic. Nu l-a preocupat frumusețea textelor și de aceea nu i-a evitat pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. a reeditat lucrările lui Cavallioti, Ucuta și Daniil. În volumul "Scriitori aromâni în secolul al XVIII" (1909), spre a face cunoscută activitatea învățătorilor aromâni înaintași, Papahagi a reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), "Lexiconul în patru limbi" al
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]