907 matches
-
acordul cu privire la o propoziție”.(idem: 302,305). Distincția dintre „sensul natural și sensul non-natural (metaforic n.n.)” este strâns legată de distincțiile dintre „stimuli și cunoaștere”, „cauze ale credințelor și rațiuni pentru credință” (idem:306-307). Așadar, pentru Rorty metafora este non referențială, ruptă de lumea reală, lipsită de conținut informațional, dar, în același timp, plină de efecte practice importante, printre care cel mai de seamă este „creația de sine”. Metaforizarea este indispensabilă în procesul creației de sine, „să-ți creezi propria minte
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o aserțiune, cuvintele trebuie <<să se potrivească>> (<<să se ajusteze>>) cu lumea; în schimb, într-o promisiune, lumea este aceea care, prin actele locutorului, trebuie <<să se potrivească>>, să se conformeze cuvintelor”.(Moeschler, 1999:61). Prin urmare, dacă în întrebuințarea referențială, constatativă a limbajului, acesta trebuie ajustat , potrivit lumii reale pentru a o reflecta cât mai fidel cu putință, în întrebuințarea performativă lumea trebuie transformată, ajustată și potrivită limbajului. Prima are drept scop reflectarea lumii, a doua transformarea lumii, atât a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
întâlnită în cazul actelor ilocuționare (cerere, ordin, promisiune, etc.). Combinarea celor două este tot o direcție (o dublă direcție) specifică folosirii performative a discursivității. Avem două cazuri: când un enunț performativ are și un conținut propozițional sau când un enunț referențial e și performativ sau folosit cu un scop performativ (printr-o aserțiune putem să bine dispunem, să convingem sau să manipulăm). Este cel mai des întâlnită în cazul declarațiilor și actelor perlocuționare. Inexistența lor sau direcția nulă este specifică actelor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cu efecte notabile asupra receptorului. În acest cadru intră: unele încercări poetice postmoderniste, unele producții literare, unele încercări retorice, fenomenul „limba de lemn” și poate multe altele. Minciuna, ca stratagemă discursivă manipulatorie, prezintă atât sens cât și referință, valoarea ei referențială fiind însă falsul. Este cu atât mai greu de depistat și de ocolit efectele ei nocive, cu cât locutorul este un mai bun artist în a-și prezenta discursul ca fiind credibil. Vreau să scot, astfel, în evidență, faptul că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ține neapărat ca enunțul vehiculat să fie adevărat, valid. De dragul acțiunii, influențării, efectelor, unii locutori nu numai că renunță la aceste valori, ci folosesc chiar contrarele lor, precum: minciuna (care e un enunț fals) sau limba golită de orice conținut referențial. În concluzie, efectul practic este cel care primează, efectul teoretic, cognitiv fiind de cele mai multe ori doar un adjuvant. Acest accent pe „utilitatea”, pe efectul practic, în cazul enunțurilor performative, se explică și prin faptul că Austin, părintele termenului performativ, era
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fie orientat. Este definit ca stare a ființei traversată de o direcție care oferă linia schimbării. În spațiul acesta de continuitate contrastantă animat de tensiuni antagoniste, privirea nici nu progresează în profunzime, nici nu se stabilizează pentru a crea iluzia referențială. În felul acesta, profunzimea se împarte între survenir, când apare un contrast puternic și ritmul este viu și devenir, când contrastul se atenuează și ritmul se liniștește. În acest punct al analizei Beyaert asociază specificității tensive a spațiului matissian intensitatea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
neconformitățile identificate. Pentru fiecare constatare care nu este conformă cu documentația de referință se consemnează constatarea într-un raport. Raportul trebuie să cuprind rubrici în care să se consemneze și zona în care a fost constată neconformitatea, clauza sau documentul referențial care nu a fost respectat, data constatării, numele persoanei care a constatat neconformitatea. Dovada desfășurării procesului auditului este regăsită prin următoarele înregistrări: A. Înregistrări preliminare auditului: 1. decizia de numire a conducătorului echipei de audit; 2. decizia de numire a
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
se comunică”. O face pentru alții, dar și pentru sine. Transmite o informație despre un anumit aspect exterior, dar și despre sine. Componentele actului de comunicare: emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context; Funcțiile actului de comunicare: funcția emotivă, conativă, poetică, referențială, metalingvistică, fatică. TIPURILE DE COMUNICARE: După modalitatea de transmitere a mesajului: * Directăcând partenerii de discuție se află față în față; * Mediatăcând, pentru a comunica, partenerii folosesc diverse alte mijloace de transmitere a mesajului (scrisoarea, telefonul, faxul); * Bilateralăcând, într-o anumită
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
scopul comunicării, pe cine/ce se pune accentul. * O, ce-mi place să mă plimb printre flori, vara! (funcția emotivă) ........................................ * -Ar trebui să fii și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că pot să văd ce-ai plăsmuit! (G. Coșbuc) (funcția poetică
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
pot aparține limbajului verbal, nonverbal și paraverbal, dar și altora: semnele de circulație, simbolurile matematice, etc. *Ex: Sare e un cuvânt din patru litere: s, a , r, e. / Pentru studenți „boabă” înseamnă restanță./ Cuvântul „copil” e un substantiv. 5. FUNCȚIA REFERENȚIALĂ / DENOTATIVĂ (axată pe CONTEXT) *Se referă la enunțuri neutre, informative (știiințifico-juridice, de exemplu) * Apelează la sensul denotativ al cuvintelor ; expresivitatea este zero *Scop : de a informa * Specifică textelor științifice, descrierilor de orice natură, e dominantă în comunicate oficiale, buletine, chestionare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
declararea și manipularea va lorilor null, cu semnificația unor date lipsă sau inaplicabile. Valorile null, care diferă de șirurile de caractere spațiu sau de șirurile vide de caractere sunt importante în implementarea restricțiilor de integritate (integritatea entității și integrita tea referențială) din modelul relațional. 5. Metadatele Informațiile despre descrierea bazei de date, metadatele, trebuie să se prezinte la nivel logic în același mod cu descrierea datelor propriu-zise, utilizatorul aplicând asu pra descrierii bazei de date aceleași operații ca și la datele
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
dacă este minimal relațional și satisface în plus următoarele condiții: − sistemul suportă toate operațiile de bază ale algebrei rela ționale; − sistemul suportă două dintre restricțiile de integritate de bază ale modelului relațional și anume unicitatea cheii unei relații și restricția referențială; SGBD este pseudorelațional dacă satisface condițiile 1 și 3 de mai sus; SGBD este cu interfață relațională dacă satisface condițiile 1 și 3 de mai sus și condiția 3 este îndeplinită nu mai în raport cu operația de interogare. 4. Componentele funcționale
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
fi inserat în câmpurile care au același nume cu variabilele. 5. Comanda CREATE CURSOR - SQL crează un tabel tempo rar. Fiecare câmp din tabelul temporar este definit cu nume, tip, precizie, număr zecimale, valoare null și reguli de integri tate referențială. Aceste definiții pot fi obținute din comandă sau dintr-un masiv. 6. Comanda CREATE TABLE - SQL determină crearea unui tabel. La fiecare tabel nou creat, i se specifică numele câmpu rilor din înregistrare și caracteristicile lor: tip, mărime, zeci male
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
având capacitatea de a se modifica în funcție de reacția partenerului, pentru a-și atinge obiectivul ). E. După capacitatea autoreglării: * lateralizată (fără feed-back, care nu permite interacțiunea instantanee); * nelateralizată (cu feed-back concomitent, determinată de prezența interacțiunii emițător receptor). F. După natura conținutului: * referențială (vizează un anumit adevăr care face obiectul mesajului); * operațional-metodologică (vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie operat mental sau practic, pentru ca adevărul transmis să fie descifrat); * atitudinală (valorizează cele transmise). Mediul în care funcționează organizația școlară devine tot mai
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
obiectivă. Un pasaj descriptiv este, din partea autorului, un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii care îi determină caracterul ambivalent: una referențială, a impulsului realist, și una a individualismului exacerbat, tradus prin subiectivitate 43. Elementul prin care se remarcă grila lui Beaujour constă în faptul că oferă o perspectivă diacronică asupra descrierii înțelese ca modalitate discursivă. În opinia lui Michael Beaujour, abordarea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
verb, gradul de gramaticalizare este direct proporțional cu gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și ei sînt colegii mei dan [udrea↓ sportu (IVLRA: 86). Interpretarea dublării la nivel transfrastic 12 pune în evidență existența unor mecanisme pragmatice subiacente acestui fenomen. În secvența următoare, reluarea rezultă dintr-o strategie de autocorecție, cu rol de clarificare referențială: vorbitorul A evocă prin clitic un referent implicit din discurs (ideea despre care vorbește B) și apoi îl clarifică prin substantiv, în momentul în care i se pare imprecis evocat prin clitic: B: da↓ la tine mergea așa↓ la mine
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
unul altuia), pe de altă parte, uneori cu ocurență obligatorie, alteori cu ocurență facultativă. În absența pronumelui reciproc, semnificația reciprocă este recuperată contextual, pe baza implicațiilor generate de particularitățile sintactice ale structurii (subiect plural - multiplu sau rezultat din coordonare; identitate referențială între subiect și complementul direct; simetrie semantică și structurală). Prezența pronumelui reciproc corespunde focalizării relației dintre actanții implicați în actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea în care sunt implicați. În funcție de pronumele reciproc actualizat în limitele unor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
A: și: se potrivește microfonul pe care l-am văzu:t noi B: da: A: ă: și acesta costă: # trei sute de mii B: <R ă: e bine>. (IVLRA: 186) sau apare în grupul nominal fără a avea însă un suport referențial: A: deci # ce înseamnă SAună B: noi putem să facem /lizing/pe active fixe # A: da' B: acuma din toată sauna asta CE intră la activ fix ( xxx) (IVLRA: 198) B: îl analizează # vedem dacă e da bun sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sau nu A: la dumneavoastră # de CE se ține cont în mod deosebit la dosarele acestea de analiză (IVLRA: 199). Deși norma literară nu încurajează aceste utilizări (Avram 1986: 176, 178), ele sunt totuși din ce în ce mai frecvente în uz, în care, funcția referențială a demonstrativelor este convertită în funcție pragmatică: focalizarea constituentului realizat/determinat prin demonstrativ. Procedeul este comun limbajului formal (care folosește pe acest, acesta, acel, acela ) și celui informal (care folosește pe ăsta, ăla): sunt obligat să vă acord protecție și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
retorice construite cu indicativul (Cine nu știe asta?, Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 1990 au sesizat tendința vorbitorilor spre imprecizie referențială și ambiguitate a intenției discursive, recomandând evitarea cuantificatorilor indefiniți acolo unde aceștia nu dau indicații legate de raportul parte - întreg, ci sunt folosiți superfluu. Uzul actual demonstrează însă ca există diferențe între folosirea nehotărâtelor și a negativelor în presă (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
135) <Î pe la doișpe fără ceva↓ noaptea↓ și de-acolo pînă la soacră-mea sînt vreo zece chilometri pînă la ea aCAsă↓ deci pînă-n sat sînt opt↑ și încă doi chilometri (IVLRA: 46). Motivele din care vorbitorul optează pentru imprecizie referențială sunt diverse: (i) vorbitorul nu cunoaște/cunoaște aproximativ informația, dar nu recunoaște acest lucru deschis pentru a nu-și prejudicia imaginea publică; (ii) vorbitorul reține informație, dacă, din motive personale sau pentru a-și manifesta puterea discursivă, nu dorește să
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pentru că intervine mama adevăra:tă↑ (IVLRA: 51) A: [noi n-o să mai fim bătrînii (IVLRA: 28). Sintagmele apozitive speciale de tipul noi femeile, ea mama, ei scenariștii, noi bătrânii - în care un termen nonreferențial (noi, ea etc.) precedă un termen referențial (femeile, mama etc.) - rezultă dintr-o strategie de autocorecție cu scop de optimizare a comunicării, așa după cum indică pauzele și intercalările din exemplele de mai sus: vorbitorul își dă seama că referentul, pe care inițial l-a presupus accesibil interlocutorului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o transmită individului la modul explicit. Modelul Nonaka poate fi reprezentat grafic astfel: Celebrul filosof Karl Bühler, în lucrarea Teoria limbii (1934) identifică trei funcții/trepte ale limbajului: funcția de a exprima o stare interioară, funcția declanșatoare sau comunicativă, funcția referențială. Karl Popper, mai adaugă una, pe care o numește funcția argumentativă, persuasivă. Este vorba de funcția manipulativă a limbajului verbal. În viziunea lui Popper, funcția manipulatoare este plasată chiar pe cea mai avansată treaptă de evoluție a limbajului. Pentru o
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
semnificării). Imaginea stă în raport direct cu toate activitățile de redare: duplicarea, dedublarea și redublarea (și, ca o consecință a acestora, cu dualitatea și duplicitatea, cu similitudinea și autenticitatea, cu aparențele și realitatea), raport definit în relație cu un model referențial. Regăsim aici semnul și procesul semiotic, declanșat de raportul dintre un substrat material și conținutul său reprezentabil sau imaginabil. Cele două procese numite anterior (de realizare a imaginii și de realizare a sensului) sunt însă diferite de tehnicile de reprezentare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]