1,230 matches
-
însă acest procedeu nu face obiectul cercetării de față: un tânăr de condiție, un băiat de familie [bună]7, un om de caracter/cu greutate/cu temperatură/cu tensiune [mare], un obiect de calitate [superioară] etc. 3. ASPECTE SEMANTICE ȘI REFERENȚIALE ALE SUBSTANTIVIZĂRII ADJECTIVULUI Problema diferențelor semantice și referențiale dintre adjectiv și nume e foarte veche și dezbătută în literatura de specialitate. Substantivul este un concept care decupează ocurențe specifice în universul referențial. Adjectivul în schimb nu beneficiază de referință proprie
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
față: un tânăr de condiție, un băiat de familie [bună]7, un om de caracter/cu greutate/cu temperatură/cu tensiune [mare], un obiect de calitate [superioară] etc. 3. ASPECTE SEMANTICE ȘI REFERENȚIALE ALE SUBSTANTIVIZĂRII ADJECTIVULUI Problema diferențelor semantice și referențiale dintre adjectiv și nume e foarte veche și dezbătută în literatura de specialitate. Substantivul este un concept care decupează ocurențe specifice în universul referențial. Adjectivul în schimb nu beneficiază de referință proprie. Tipul calificativ reprezintă un concept descriptiv, caracterizant; adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
o importanță aparte. Așa cum am precizat deja, pentru a numi acest tip de context se folosește atât termenul de context cât și cel de cotext. Abordările pe această direcție sunt interesante În măsura În care ele explică/descriu procesul de identificare a lumii referențiale la care trimite enunțul (prin atribuirea referenților, prin dezambiguizarea cuvintelor polisemantice ș.a.) și, implicit, la configurarea semnificației literale a acestuia, pe care o vom folosi ca bază de ancorare a unor conexiuni ce ne vor duce dincolo de ea, spre/la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și explicitarea sunt unul și același lucru? Există o singură formă propozițională completă / explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare opțiune semantică (pentru un anumit referent
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
orizontul judecăților; conceptul de orizont este preluat de la Husserl și adaptat de către Gadamer. Există două orizonturi: unul al prezentului, În care ființează cel ce Înțelege, și celălalt al trecutului, al tradiției. Ambele există pentru sinele care Înțelege, dar au centre referențiale diferite: orizontul prezentului este al sinelui, pe cînd cel al trecutului este al alterității. Situarea În imaginar a sinelui, În dinamica orizontului trecutului, este fundamentală pentru actul Înțelegerii; interpretarea / Înțelegerea, În această viziune, nu Înseamnă decât conștientizarea alterității, adică Însușirea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
biblioteci, instituții publice etc.) * naționali și internaționali Repertoriul structurilor info-documentare din România Proiectul a început la finele anului 2009 printr-un studiu în urma căruia s-a demonstrat necesitatea unei lucrări de asemenea anvergură. Etape: * elaborarea unei scrisori de promovare a referențialului, însoțită de un formular de înscriere * recepționarea mesajelor / răspunsurilor Etape * introducerea informațiilor în baza de date * acces online la baza de date * elaborarea unei lucrări de referință privind structura SID-RO Stadiul actual Evaluarea competențelor prin certificare europeană Nicoleta Marinescu manager
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
și funcționa în afara practicii discursive (începând de la viața cotidiană până la microfizică). Fără această capacitate de exprimare a omului, de a „oglindi” și transforma lumea prin cuvânt, nu ar fi fost posibile cultura, știința, civilizația. Dezechilibrul se produce, însă, odată cu pierderea referențialului în practica discursivă, prin îndepărtarea de discursul „angajat ontologic”, clasic și apropierea de discursul postmodern. Discursul postmodern este un act discursiv cantonat într-un simplu joc al sensurilor, neangajat ontologic și caracterizat prin supralicitare lingvistică. Interacțiunea cu celălalt în orice
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
1978:194). Limbajul este mediator al acțiunii sociale, având în vedere că aceasta reprezintă acțiunea realizată împreună cu celălalt, prin celălalt, și asupra celuilalt, iar relația eu-celălalt este, prin excelență, mediată de limbaj. Limbajul este mediu al cunoașterii datorită dimensiunii sale referențiale, căci o secvență discursivă se referă la o stare de lucruri din lumea reală, pe care o reprezintă, reflectă cu un anumit grad de fidelitate, acest raport referențial fiind mediat de gândire. Așadar, un enunț prezintă un anumit conținut informațional
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Limbaj și realitate, va spune că „esența semnificației unei propoziții este condiția ei de adevăr, adică acea proprietate a unei propoziții care, împreună cu realitatea, o face să fie adevărată sau falsă [...]; condiția de adevăr a unei propoziții depinde de proprietățile referențiale ale elementelor ei și de structura sa sintactică” (Devitt, 2000:32). Încercând să implice și sensul propoziției, autorul va afirma că: „semnificația unei propoziții înseamnă proprietatea ei de a reprezenta o anumită situație într-un anume fel, modul ei de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a limbajului la lume; a lumii la limbaj, combinarea lor și inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Ne interesează, aici, prima variantă, anume direcția de adecvare a limbajului la lume. Aceasta se realizează la nivelul dimensiunii referențiale a limbajului, situație în care limbajul se ajustează astfel încât, în raportarea sa la lumea reală, să o reprezinte pe aceasta într-un mod cât mai fidel cu putință. Vanderveken, vorbind despre cuvinte și modul lor de adecvare la lucruri, va
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
putea fi înțeleasă. 3.5.4. Intenționalitatea cognitivă a locutorului Atunci când produce o secvență discursivă, locutorul este triplu orientat, spre locutor și spre lumea la care face referire în enunțurile sale, dar și spre propria producție lingvistică. La nivelul dimensiunii referențiale a limbajului, locutorul este în mod deosebit orientat spre lumea pe care o evocă în intervenția sa discursivă, dar nu este mai puțin adevărat că această „referință discursivă” stă pentru cineva sau este produsă pentru cineva. Putem spune, mai întâi
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume, a lumii la limbaj, combinarea lor, inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Adecvarea limbajului la lume este direcția specifică întrebuințării referențiale, asertive a limbajului, rolul acesteia fiind aceea „de a reprezenta modul de a fi a lucrurilor în lume”. Ajustarea lumii la cuvinte este o direcție proprie întrebuințării performative a instanțelor de discurs, scopul locutorului fiind acela de a transforma lumea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nu. Succesul sau eșecul depind, însă, de o serie de factori circumstanțiali, cunoscuți și sub numele de „condiții de reușită”, care se află mai mult sau mai puțin sub controlul locutorului. 4.5. Intenția practică a locutorului În cazul întrebuințării referențiale, constatative a limbajului, intenția locutorului este una teoretică, cognitivă vizând înțelegerea (interlocutorului) ca scop în sine. Locutorul, propunându-și doar captarea sensului, accederea prin limbaj la lumea referentului, de către interlocutor, și nu adeziunea acestuia, în vreun fel sau altul, la
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
unei partide. Din ce în ce mai mult, în fotbalul actual, dispar așa zisele „specializări pe posturi”, jucătorii angajându-se în toate fazele jocului, pe toată suprafața terenului de joc. De asemenea, am observat că, pe măsură ce se accentuează procesul desființării posturilor, se schimbă și referențialul jocului individual, care poate fi echivalat cu „sarcina” jucătorului la un moment dat, în angrenajul echipei. În schimb, la nivelul ansamblului, fiecare dintre cele trei compartimente își exercită funcția de referențial pentru celelalte. Pentru a ne face mai bine înțeleși
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
pe măsură ce se accentuează procesul desființării posturilor, se schimbă și referențialul jocului individual, care poate fi echivalat cu „sarcina” jucătorului la un moment dat, în angrenajul echipei. În schimb, la nivelul ansamblului, fiecare dintre cele trei compartimente își exercită funcția de referențial pentru celelalte. Pentru a ne face mai bine înțeleși o să exemplificăm aceste afirmații: într o acțiune ofensivă mijlocașii și apărătorii se intercalează în atac, sprijinindu-l sau chiar finalizându l, pentru ca în momentul imediat următor dispozitivul echipei să se reorganizeze
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de exemplu, recuperarea mingii). Această deosebire de orientare tactică este interpretată de specialiștii domeniului ca o expresie a capacității superioare de autoorganizare colectivă, a creșterii responsabilităților jucătorilor, implicând decizii rapide în situații incerte, angajare în jocul fără minge, etc. Prezența referențialului multiplu în jocul echipei asigură menținerea echilibrului dintre compartimente în toate fazele de joc, posibilitatea reorganizării rapide și adaptării prompte la solicitările adversarului, cea mai rațională acoperire a suprafeței de joc, etc. În consecință, pregătirea fizică este considerată esențială în
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
asigurarea calității - stabilește nivelul de performanță al entității auditate prin evaluarea eficacității și eficienței; furnizor de inteligență - persoanele participante dezvoltă competențe suplimentare bine definite; autoritate recunoscută - în exprimarea opiniei se aplică deontologia profesională; arbitru - nivelul de conformare este judecat în raport cu referențialele utilizate; mijloc de influență - comunică așteptările managementului și părților interesate; prioritizare - stabilește o ierarhice pentru cele mai importante aspecte (riscuri) care pot afecta funcționalitatea; furnizor de încredere - aduce plusvaloare prin luarea în considerare a faptelor și dovezilor reale; creator de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
și procese care să fie auditate pentru a minimiza riscul unei evaluări nereprezentative. În timpul desfășurării procesului de audit fiecare membru al echipei aplică funcții și principii care se regăsesc în așteptări ale părților interesate interne și externe regăsite în standarde referențiale, proceduri și regulamente care guvernează procese, reglementări legislative și coduri etice și de bună practică. Eficacitatea lor este îndeplinită dacă, evaluările efectuate în acord cu conținutul lor, se realizează formal din punct de vedere al celui care trebuie să le
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
audit și poate fi: audit parțial, presupune auditarea unor anumite elemente auditabile sau structuri organizatorice sau locații fizice; audit total, implică auditarea tuturor elementelor auditabile și a structurilor organizatorice și locațiilor fizice. Sistemul auditat este definit de standardul utilizat ca referențial pentru sistemul de management implementat. În funcție de acest criteriu se deosebesc: audit al calității; audit de mediu; audit al sănătății și securității ocupaționale; audit al siguranței alimentului; audit al responsabilității sociale; audit al securității informației etc. Criteriile de clasificare de mai
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
scopul auditului pot să aibă în vedere o serie de considerente pentru definirea misiunii, astfel: misiune preventivă: identificarea efectele potențiale care pot apărea datorită manifestării perturbațiilor generate de riscurile inerente și reziduale; misiunea de evaluare: stabilirea nivelului de conformare cu referențialele și cu practicile, atingere a indicatorilor de performanță sau adaosul de plusvaloare; misiunea de îmbunătățire: recomandări privind creșterea eficienții și eficacității; misiunea de performanță: examinează dacă criteriile și indicatorii stabiliți pentru îndeplinirea obiectivelor și evaluarea rezultatelor sunt corecți și conformi
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de producție; Se achiziționează noi capacități de producție; Se primesc reclamații justificate privitoare la sistemul de management care a fost certificat. Se modifică legislația în domeniu etc. Programul de audit cuprinde activitățile, zonele sau entitățile organizatorice care se vor desfășura, referențialul utilizat, resursele necesare, perioada de timp și responsabilii. Programul de audit trebuie să cuprindă auditurile interne cele ce se vor efectua la furnizori, dar și cele programate de Organismul de evaluare a conformității (OEC) pentru sistemele certificate. Programele de audit
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
constatărilor, cele mai importante aspecte vor fi prezentate la concluzii; e) evitarea unor formulări imprecise și utilizarea unui stil de exprimare corect; f) constatările să fie sprijinite de elemente doveditoare și să facă referiri la documentele care au stat ca referențial; g) să aducă plus valoare managementului pentru luarea unor decizii care să diminueze sau să elimine neconformitățile identificate. Raportul se elaborează după ședința de încheiere. Ca document scris, se va acorda o importanță deosebită acurateții de exprimare și de formulare
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
6. Comanda CREATE TABLE - SQL determină crearea unui tabel. La fiecare tabel nou creat, i se specifică numele câmpu rilor din înregistrare și caracteristicile lor: tip, mărime, zeci male (pentru tipurile numerice), valori de tip null și regulile de integritate referențiale. Definirea câmpurilor se poate ob ține fie prin descriere în comandă fie dintr-un masiv. 7. Comnda DELETE - SQL realizează ștergerea la nivel logic (marcarea pentru ștergere) a înregistrărilor dintr-un tabel. 11. Proiectarea meniurilor și a barelor de instrumente
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Faculté de Lettres, 2000, 208 p. Informatizarea bibliotecilor - curs. București: Editura Universității, 2001, 320 p. Navigarea pe Internet - ghid pentru uzul studenților. București: Universitatea București - Facultatea de Litere, Centrul de Informare și Documentare Multifuncțional, 2000, 66 p. Euroreferențialul I&D: referențialul competențelor profesioniștilor europeni în informare și documentare (traducere și editare). București: InfoDocRom, 2000, 50 p. (ISBN 973-996-4-2-3-4). Practica structurilor WEB pentru administrație - ghid pentru studenți. București: SNSPA, 2000, 120 p. Biblioteca și societatea (în colaborarea Buluță Gheorghe, Petrescu Victor). București
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
bloc de ramură (situațiile cele mai frecvente). Tulburări de ritm ventriculare: torsada vârfurilor (rar). * Aspectele electrocardiografice s-au dovedit a fi predictive pentru evoluția clinică și ghidează abordarea terapeutică a intoxicației cu ADT: a) Durata QRS de 100 ms este referențial evolutivo-terapeutic pentru intoxicațiile cu ADT: QRS < 100 ms are semnificația unui risc redus de tulburări disritmice miocardice. QRS > 100 ms = risc moderat. QRS > 160 ms = risc crescut b) Amplitudinea undei R peste 3 mm În aVR este unul din semnele
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]