1,482 matches
-
la București, bisăptămânal, între 17 decembrie 1872 și 13 iunie 1874. Până în martie 1874 director a fost N. F. Bădescu. O atitudine vag democratică, cultul lui Al. I. Cuza și critica lui Carol I sunt principalele componente ale programului politic, reflectat și în literatura din V. Poeții gazetei sunt Simeon Miculescu și Daniel Demetrescu, interesanți amândoi prin notele romantice și sociale din versurile lor. S. Miculescu mai publică Marsilieza, text propriu, care a avut o oarecare circulație în epoca, si adaptări
VIITORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290571_a_291900]
-
frecvența anumitor teme de interes pentru cititorii din Transilvania. Oricum, indiferent de sursa informațiilor vehiculate, lectura actualităților italiene prezente În coloanele Gazetei Transilvaniei În perioada post-revoluționară oferea cititorului ardelean, de două ori pe săptămână, spectacolul unei efervescențe politice necontenite. Aspectele reflectate cel mai frecvent - nelipsind, practic, pentru anii 1850-1853, din nici un număr al acestei publicații -, focalizează interesul publicului pentru mișcarea risorgimentală, pentru „partida răsturnătoare” din Italia. Mazzini XE "Mazzini" este, de departe, italianul al cărui nume apare cel mai des În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În perioada deziluziilor post-revoluționare. În acest climat politic foarte complex, ne putem Întreba care va fi fost reacția unor asemenea elemente românești radicale În raport cu evenimente de genul atentatului din 1853 Împotriva Împăratului (reflectat luni de-a rândul În presă), cărora li se asociau automat numele revoluționarilor italieni? În lipsa altor indicii, se poate presupune totuși că dezamăgirile aduse de sfârșitul revoluției nu au reușit să disloce dinasticismul și aversiunea față de ideea de violență politică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
număr al Gazetei. Ele reflectau impresionanta campanie de mitinguri politice lansată În această perioadă de O’Connel Împotriva uniunii cu Anglia. Evenimentele marchează un moment de vârf al acțiunii politice irlandeze, focalizând atenția Întregului continent. În Gazeta Transilvaniei ele sunt reflectate, de asemenea, ca principala problemă de politică externă a anului. Încă din luna mai, În Gazetă se afirma: Tot ce meritează mai mult băgarea de seamă a cetitoriului este ispitirea cu O’Connel de a despărți Irlandia de Englitera. Știrile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avea 25 de ani, iar Bariț XE "Bariț" 33 de ani) Își doreau să fie lideri și Îndrumători de opinie, fiecare În cercul său. Problema irlandeză figura În acei ani ca o temă de interes major În actualitatea politică internațională, reflectată ca atare În presă. Racordarea Transilvaniei la circuitul european al informației Îi permitea lui Bariț XE "Bariț" să folosească un ansamblu echilibrat de surse, Începând cu cotidienele britanice, dintre care selectează și citează atât gazete conservatoare, cât și liberale (alternanța
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se alimentează direct de la liniile de alimentare (sistemul de iluminat de pe plafon). Metodele intruzive electric constau în injectarea unui semnal, precum o armonică a curentului sau un semnal tranzitoriu, în rețeaua de alimentare. Prin analiza modificărilor în forma de undă reflectată, pot fi obținute informații referitoare la dispozitivele active în sarcina totală la momentul respectiv. Această metodă poate fi asociată conceptului de radar sau sonar: un semnal este transmis în rețea, iar reflexia acestui semnal este examinată pentru obținerea informațiilor referitoare
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
lui Venus (Venus este zeița romană a dragostei, este asociată cu planeta Venus). Funcțiile fiecărui salon au fost definitivate în jurul anilor 1675-1678 și le vom prezenta în acest subcapitol. Camerele au fost decorate de Le Brun și se poate vedea reflectată influența artei italiene, mai ales cea a lui Pietro da Cortona, mentorul lui Le Brun. Decoratorul s-a inspirat din stilul folosit de Da Cortona în decorarea palatului Pitti din Florența. Cuadratura tavanelor folosită în Sale dei Planeti de la Pitti
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe astfel de realizări au fost evocate în două lucrări de medalistică pe care le-am publicat în anii 2002 și 2005. Am extras și am integrat, în prima parte a ediției din 2010, paginile de istorie și chipurile personalităților reflectate medalistic ale celei mai vechi instituții de învățământ academic din țară. Acum, la Centenarul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” și Bicentenarul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” între paginile din istoria Universității și personalitățile care, într-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
devenit banal de o prea deasă folosire. Am putea concluziona că originalitatea unei bune părți din medaliile contemporane este strivită sub povara proiectului comandat, a producției de serie, a tehnicizării excesive, cât și a sublinierii la fel de exagerate a genialității personajului reflectat. Și medalia în discuție, după cum se vede, nu face excepție. MIHAI CIUCĂ Într-un dicționar al personalităților ce și-au făcut studiile la Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași, este prezentat și Mihai Ciucă, pe care-l găsim și în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
chipurile savantului pe cele două medalii, observăm că acestea, deși sunt asemănătoare ca tehnică de realizare grafică, ele nu sunt, în privința expresivității, identice. Ion Jalea se etalează aici, ca și în celelalte portrete medalistice, ca un fin observator al personajului reflectat, căruia îi surprinde notele definitorii, caracteristice atât pentru aspectul exterior, strict fizice ale chipului, cât și pentru trăirile interioare. Dacă la prima medalie chipul impresionează prin impozanță, prin nota de optimism și satisfacție a împlinirilor savantului septuagenar, la cea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este folosită pentru a încălzi un lichid sau un gaz, fiind apoi stocata sau distribuită. Asupra unui cazan cu lichid situat într-un turn de putere sunt trimise razele solare focalizate prin intermediul unui număr mare de oglinzi orientate, astfel încât fasciculul reflectat să se propage pe aceeași direcție. Orientarea oglinzilor (numite heliostate) este comandată de calculatoare. Aburii obținuți în acest mod, în cazanul turnului sunt trimiși spre o turbina cuplată la un generator electric. Captatoarele solare folosite în procesele termice interceptează radiațiile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Saturn cunoscute încă din antichitate; • planete moderne: Uranus, Neptun, Pluto descoperite în timpuri moderne; Orbitele planetelor sunt elipse în jurul Soarelui, exceptând Mercur și Pluto, a căror orbite sunt aproape circulare. Știați că ... planetele sistemului solar se văd numai datorită luminii reflectate? Luna reflectă lumina și din acest motiv o vedem? In spațiul cosmic este întuneric? Acest lucru se datorează faptului că este un spațiu vid, adică gol și nici nu există atmosferă care să reflecte lumina de la stele. Temă : De realizat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
foarte subțiri și pentru gaze, deoarece electronii, fiind încărcați electric, pătrund în substanțe pe distanțe relativ scurte. Radiația X incidentă pe un cristal este împrăștiată în toate direcțiile de atomii din nodurile rețelei. Totul se petrece ca și cum unda ar fi "reflectată" pe straturile atomice succesive. Se obțin maxime de difracție, dacă reflexiile pe straturi succesive interferă constructiv. Din Fig.VI.10 rezultă că diferența de drum pentru undele difractate pe plane adiacente este: Se obțin maxime de difracție dacă: In relația
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
impropriu peste un fond existent insuficient înțeles generează „alterarea peisajelor urbane, peisajelor culturale, tradiționale. Încet, încet asistăm la evoluția către globalizare, fenomen generator al unei noi imagini urbane, formatoare și structuratoare de noi peisaje urbane în cadrul tradițional, moștenit, imaginat, trăit, reflectat și proiectat de mentalul social existent”<ref id=”3”>Lipsa coerenței..., para. 5.</ref>. S-a revenit permanent la o moștenire a regimului comunist care a generat consecințe profunde, dar gravitatea condițiilor nu se diminuează nici în prezent, cauzele fiind
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de 90° îπ/2 radiani), adică raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este de 41
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
într-un lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. Secțiunea pricipală a unei prisme cu reflexie totală este un triunghi dreptunghic. Aproximația gaussiană impune folosirea de fascicule înguste, puțin înclinate față de axa optic și aflate în vecinătatea acesteia. 23. Raza reflectată este total polarizată pentru un unghi anumit, numit unghi Brewster. 24. Lumina naturală este polarizată. 25. Pentru a obține fenomenul de interferență, diferența de fază a celor două unde trebuie să se modifice în timp. I. Fenomenul de reflexie totală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pentru orificii de diferite forme; b) pentru fascicule paralele; c) pentru fascicule divergente; d) pentru toate radiațiile electromagnetice. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d) lumina refractată este parțial polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție: a) rămân neschimbate; b) λ se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pentru fascicule paralele; c) pentru fascicule divergente; d) pentru toate radiațiile electromagnetice. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d) lumina refractată este parțial polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție: a) rămân neschimbate; b) λ se modifică, υ nu se modifică; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0 ; d. 90 0 . 7. O sferă de sticlă formează imaginea unui punct luminos aflat în centrul ei: a. în centrul sferei; b. între centrul sferei și suprafața ei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se află un obiect la distanța de 30cm. Imaginea acestuia se formează față de lentilă la distanța: a) 60cm; b) 12cm; c) 30cm. Desenați imaginea obiectului în această lentilă. 2. Rotind cu 30 0 un obiect în fața unei oglinzi plane, raza reflectată se rotește cu: a) 45 0 ; b) 60 0 ; c) 30 0 . 3. În Fig.2.8. un fascicul de lumină cade pe o lamă cu fețe planparalele de grosime d=4mm și indice de refracție n=31/2. A
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
60 0 ; c) 30 0 . 3. În Fig.2.8. un fascicul de lumină cade pe o lamă cu fețe planparalele de grosime d=4mm și indice de refracție n=31/2. A) Unghiul de incidență i, astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe cel refractat, este: a) 45 0 ; b) 30 0 ; c) 60 0 . 46 B) Deplasarea Δ a fasciculului față de direcția inițială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub unghiul de incidență obținut la punctul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
nu se mai vede din cauza reflexiei totale. 4. O peliculă transparentă având grosimea d=1μm și indicele de refracție n=1,5 este iluminată normal cu lumină albă î0,4μm ≤ λ ≤ 0,76μm). Câte radiații vor fi intensificate în fasciculul reflectat? a) trei; b) patru; c) cinci; d) una. 5. Pentru a determina lungimea de undă a unei radiații se folosește o rețea de difracție având 100 trăsături pe mm. Primul maxim de difracție, pe un ecran aflat la distanța D
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
sub un unghi de incidență i = 60° pe suprafața de separare a două medii diferite. Raza trece din mediul cu indice de refracție absolut n1 = 1 în mediul cu indice de refracție absolut n2 = 3 1/2 . Unghiul dintre raza reflectată și cea refractată are valoarea: a. 0°; b. 60°; c. 90°; d. 120°. 2. Dacă introducem o lentilă într-un lichid al cărui indice de refracție este egal cu cel al lentilei, distanța focală a lentilei: a. își schimbă semnul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
incidentă este: a. α; b. 2α; c. 3α; d. 4α. 3. O rază de lumină care se propagă pe o direcție orizontală cade pe un ecran așezat vertical. Dacă pe direcția razei de lumină se așază o oglindă plană, fasciculul reflectat este deviat cu 10 cm. Știind că distanța de la punctul de incidență pe oglindă la ecran este 10· 31/2, unghiul de incidență are valoarea: a. i = 30ș; b. i = 45ș; c. i = 60ș; d. i = 75ș. 4. În cazul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
real ; c. transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent ; d. distanța focală este negativă. 4. La incidența luminii pe o suparafață de separare dintre două medii având indici de refracție diferiți, unghiul de incidență pentru care raza incidentă, raza reflectată și raza refractată au aceeași direcție, este: a. 0° ; b. 30°; c. 60°; d. 90°. 5. Conform teoriei corpusculare, lumina este alcătuită din fotoni. Energia fotonilor este dată de relația: a. ε = mfotonv 2 / 2; b. ε = h · ν; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]