862 matches
-
COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586495" Reflexivitatea în evaluare PAGEREF Toc160586495 \h Error! Bookmark not defined. PREFAȚĂ Profesionalizare Practica dezvoltării comunitare este un volum de bune practici sau un manual de dezvoltare comunitară? Și, dacă ar fi să fie un volum de practici, de unde ar fi luate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
date de: accesul la diversitate, la practici cât mai diferite - locale și internaționale, din domeniul de referință, dar și din domenii conexe, din prezent și din trecut -, pentru a putea stimula creativitatea, pentru a selecta ceea ce se potrivește contextului local; reflexivitatea, ca evaluare și chestionare a practicilor, realizabilă pe orice cale - de către actorii proiectelor, dar și de către evaluatori specializați, din afară, periodic sau continuu. O practicare a dezvoltării comunitare fără o reflexivitate structurată a fost normală în faza de reinventare a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
creativitatea, pentru a selecta ceea ce se potrivește contextului local; reflexivitatea, ca evaluare și chestionare a practicilor, realizabilă pe orice cale - de către actorii proiectelor, dar și de către evaluatori specializați, din afară, periodic sau continuu. O practicare a dezvoltării comunitare fără o reflexivitate structurată a fost normală în faza de reinventare a acestui tip de schimbare socială. A fost normal ca întâi să identifici o problemă, să o activezi cât mai clar în conștiința locală și, alături de oamenii locului, să încerci soluționarea ei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și, alături de oamenii locului, să încerci soluționarea ei. De foarte multe ori, rezultatul avea un succes evident sau un eșec evident. Pe măsură ce practicile se multiplică, nevoia de evaluare sistematică sporește. Dezvoltarea comunitară nu poate scăpa de capcanele autosuficienței decât prin reflexivitate multiplă - la nivelul practicienilor, experților și beneficiarilor, prin comparații multiple. Este nevoie, cred, de o practică reflexivă, văzută în relaționarea ei cu teoria și cercetarea, cu normele și principiile care o structurează; refuzul prejudecăților sau preconcepțiilor în a lua drept
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Și totuși, am acceptat invitația colegilor de la Fond de a coordona un volum despre dezvoltarea comunitară, cu FRDS ca nucleu de experiență. De ce? Merită, poate, să fie menționate câteva motive (raționalizări?): este o ocazie de a reduce din deficitul de reflexivitate asupra experiențelor locale de dezvoltare participativă; atașamentul personal față de o instituție și de oamenii care îi dau viață poate fi controlat prin favorizarea rolului de moderator al unei discuții de evaluare în detrimentul celui de evaluator; experiența diversității teoretice în materie
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
viitor, atunci când volumul fondurilor va fi atât de mare, încât numărul proiectelor va fi de ordinul miilor într-un singur an? Răspunsurile la aceste întrebări sunt de domeniul viitorului. Capitolul 6 PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ Dumitru Sandu Despre ce reflexivitate vorbim? În deschiderea volumului, au fost menționate câteva principii pentru un model național viabil de dezvoltare comunitară: accesul practicienilor la modele diferite de acțiune; reflexivitatea ca evaluare și chestionare a practicilor; refuzul prejudecăților în practica de dezvoltare comunitară; privilegierea contextului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sunt de domeniul viitorului. Capitolul 6 PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ Dumitru Sandu Despre ce reflexivitate vorbim? În deschiderea volumului, au fost menționate câteva principii pentru un model național viabil de dezvoltare comunitară: accesul practicienilor la modele diferite de acțiune; reflexivitatea ca evaluare și chestionare a practicilor; refuzul prejudecăților în practica de dezvoltare comunitară; privilegierea contextului în construirea modelelor de practică; promovarea unei mișcări sociale de dezvoltare comunitară. Evident, este vorba despre o ipoteză de structurare a acțiunilor de dezvoltare comunitară
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
focalizat-analitică. Fondul are un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu și poate servi ca foarte bun punct de plecare în desfășurarea analizei asupra practicilor reflexive din dezvoltarea comunitară. Dar, mai întâi, câteva precizări despre conceptele de practică și reflexivitate. Poate părea speculativ să discuți cu astfel de concepte într-un volum care se vrea a fi de inginerie socială. Și totuși, cred ca poate fi util. Practica este acțiune, dar nu acțiune de orice fel, ci una considerată în raport cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de vedere al „logicii practicii”, al căutării unor ordonări relative, într-o mulțime de comportamente cu numeroase condiționări subiective și obiective. Instrumentele și principiile sunt principalul suport de standardizare a practicilor. Tot la nivelul lor se pot structura acțiunile de reflexivitate. Practica reflexivă în general - cea în domeniul dezvoltării comunitare, în mod particular - implică incorporarea evaluării în desfășurarea propriei acțiuni, o evaluare în cadrul căreia componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reflexivă în general - cea în domeniul dezvoltării comunitare, în mod particular - implică incorporarea evaluării în desfășurarea propriei acțiuni, o evaluare în cadrul căreia componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor actorilor implicați în desfășurarea acesteia - facilitatori, evaluatori, supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor actorilor implicați în desfășurarea acesteia - facilitatori, evaluatori, supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu actor unic. În cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu actor unic. În cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea are două fațete. Pe de o parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu actor unic. În cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea are două fațete. Pe de o parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect sau curs de acțiune. Primul caz este cel al reflexivității tari, iar cel de-al
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea are două fațete. Pe de o parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect sau curs de acțiune. Primul caz este cel al reflexivității tari, iar cel de-al doilea ar putea fi desemnat prin reflexivitate slabă, circumscrisă prin cadrul de participare la aceeași acțiune. La rândul ei, reflexivitatea slabă poate fi dată de situațiile în care evaluarea se face de către un actor din afara
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect sau curs de acțiune. Primul caz este cel al reflexivității tari, iar cel de-al doilea ar putea fi desemnat prin reflexivitate slabă, circumscrisă prin cadrul de participare la aceeași acțiune. La rândul ei, reflexivitatea slabă poate fi dată de situațiile în care evaluarea se face de către un actor din afara spațiului acțiunii de referință, dar rezultatele respectivei evaluări sunt asumate de către cei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
încrucișate, între actori ai aceluiași proiect sau curs de acțiune. Primul caz este cel al reflexivității tari, iar cel de-al doilea ar putea fi desemnat prin reflexivitate slabă, circumscrisă prin cadrul de participare la aceeași acțiune. La rândul ei, reflexivitatea slabă poate fi dată de situațiile în care evaluarea se face de către un actor din afara spațiului acțiunii de referință, dar rezultatele respectivei evaluări sunt asumate de către cei care participă efectiv la jocul de rol implicat de acțiunea considerată. Simplul fapt
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dar rezultatele respectivei evaluări sunt asumate de către cei care participă efectiv la jocul de rol implicat de acțiunea considerată. Simplul fapt că o agenție de dezvoltare comunitară favorizează evaluările complet independente ale acțiunilor proprii este o astfel de formă de reflexivitate slabă. Evaluările externe subspecie în aceeași categorie sunt comandate de un agent al acțiunii și sunt asumate de acesta inclusiv prin publicare, chiar în condițiile în care unele dintre concluzii îi sunt defavorabile. Reflexivitatea „tare” sau de tip „slab” nu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
este o astfel de formă de reflexivitate slabă. Evaluările externe subspecie în aceeași categorie sunt comandate de un agent al acțiunii și sunt asumate de acesta inclusiv prin publicare, chiar în condițiile în care unele dintre concluzii îi sunt defavorabile. Reflexivitatea „tare” sau de tip „slab” nu se referă la eficiența evaluării în corectarea cursului acțiunii. Are, mai degrabă, sensul de direct vs indirect, autoevaluare vs evaluare externă asumată prin consecințe. Sunt foarte multe cazurile în care evaluarea externă cu rezultate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a consecințelor neașteptate ale deciziilor individuale și instituționale și de internalizare a incertitudinii rezultate”; „decizia de tip cooperare prin negocieri ad-hoc de tip subpolitic”; „dificultăți instituționale, colective și individuale implicate în coordonarea multiplicității de rețele și de granițe ale subiectului”. Reflexivitatea în facilitare Funcția de facilitare comunitară De obicei, facilitatea este gândită în limitele ei de acțiune sistematică, realizată de actori specializați. În practică, însă, facilitarea este o funcție care nu presupune numai componente de rol specificat, ci și componente difuze
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
se transformă în facilitatori specializați, de maximă eficiență, pentru promovarea stilului participativ de dezvoltare în comunitățile vecine. Este cazul, de exemplu, al facilitatorului recrutat de la Topești (județul Gorj) pentru animarea altor sate gorjene, pe drumul dezvoltării comunitare pe modelul FRDS. Reflexivitatea în evaluare La complexitățile și interogațiile asociate facilității pot fi adăugate, ca exemplu de problematizare reflexivă, și cele ale evaluării. În sine, acest fapt este un proces cu fațete și stadii multiple în dezvoltarea comunitară. Nu la aspectele tehnice ale
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
să considerăm, odată cu Bourdieu, că „logica practicii este logică până în punctul în care a fi logic ar duce la încetarea practicii” ( Bourdieu și Wacquant, 1992, pp. 22-23). Altfel spus, implică și ordine simbolică, nu numai rațională. Pentru marcarea distincțiilor dintre reflexivitatea individuală și cea la nivel de grup - familial, în special -, trimit la excelenta lucrare a profesorului Vlăsceanu (2007, pp. 177, 188-199) despre „tranzițiile spre modernitate”. Distincția între reflexivitate tare și slabă am adoptat-o prin analogie cu cea clasică dintre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
spus, implică și ordine simbolică, nu numai rațională. Pentru marcarea distincțiilor dintre reflexivitatea individuală și cea la nivel de grup - familial, în special -, trimit la excelenta lucrare a profesorului Vlăsceanu (2007, pp. 177, 188-199) despre „tranzițiile spre modernitate”. Distincția între reflexivitate tare și slabă am adoptat-o prin analogie cu cea clasică dintre legăturile tari și cele slabe identificate de Granovetter, 1973. În ambele distincții tare are semnificația de direct, apropiat iar slab trimite la indirect, depărtat, mediat. O primă formă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
prin care agentului frustrant i se atribuie o intenție de deposedare. Animalul nu are conștiința „de altul” și, implicit, nu poate atribui motivației agentului frustrant o anumită, intenționalitate rău voitoare. Fenomenul propriu-zis de frustrație se naște numai în condiții de reflexivitate, respectiv în condițiile actului de evaluare și interpretare, prin care persoana frustrată, atribuie conduitei persoane frustrante acel sens specific fenomenului de frustrație: reaua intenție, adică, acțiunea în sensul privării/păgubirii de un drept, de un bun individual; de aici și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
patrulea criteriu, pus în evidență de Arlie Russell Hochschild în cercetarea concretă asupra stewardeselor, si anume „crearea unui produs aducător de profit prin utilizarea muncii emoționale ca factor major în producția lui” (Bolton, 2005, 51Ă. Teoria lui Morris Rosenberg despre reflexivitate Morris Rosenberg, fost profesor la Universitatea Maryland din 1975 până la dispariția să (în 1992Ă, este considerat unul dintre principalii teoreticieni ai șelfului și stimei de sine (Turner și Stets, 2005, 46Ă. Scală pentru măsurarea stimei de sine care îi poartă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pentru măsurarea stimei de sine care îi poartă numele („Rosenberg Self-Esteem Scale”, 1965Ă a devenit un instrument de cercetare internațional. Studiind emergentă stimei de sine în adolescență, Morris Rosenberg a ajuns la convingerea că elementul-cheie al acestei construcții îl reprezintă reflexivitatea, capacitatea persoanelor de a se vedea pe ele însele că pe obiecte identificabile prin reacțiile altora față de comportamentele lor. Astfel, individul este atat subiect cunoscător, cât și obiect al cunoașterii. Prin reflexivitate persoanele dobândesc conștiința de sine, își dau seama
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]