913 matches
-
1867-1936), pionier al cinematografului, fotograf și prestidigitator italian, vestit pentru reprezentațiile În care Își schimba extrem de repede hainele, machiajul și vocea. Funes Funes, Gregorio. Cunoscut ca el Deán, „Decanul“ (1749-1829), a fost un ecleziast și om politic argentinian, liberal și reformator, argentinian. Gagiu. Traducerea dată cuvântului compadre, „cumătru“, cu diminutivul compadrito, care denumește un personaj pitoresc al mahalalei, simplu, fanfaron și bătăuș, care se distingea prin modul său de a se Îmbrăca (exagerând liniile modei), de a vorbi (lunfardo, argou În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ilustrativ. Trei partide candidate doreau să intre în cercul social-democrat european și internațional: Partidul Socialist Maghiar (MSZP), Alianța Democraților Liberi (SZDSZ) și Partidul Social-Democrat din Ungaria (MSZDP). IS și PSE au privilegiat inițial partidul social-democrat tradițional, MSZDP, în detrimentul foștilor comuniști reformatori din MSZP și al "liberalilor" din SZDSZ, moștenitori ai mișcării drepturilor civile 386. La vîrful diferitelor partide, miza legitimării externe este importantă. Nu este o specificitate maghiară. În țările central și est-europene, este clară folosirea etichetei social-democrate de către partidele de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
recucerește integritatea și adevărata fizionomie precum și locul său istoric exact. Anii imediat următori revoluției pariziene din 1830 au fost deosebit de fecunzi și tulburi pentru istoria religioasă europeană, în general, și italiană, în particular. După cum a observat Giorgio Spini, un suflu reformator s-a manifestat mai viu decît oriunde altundeva, în Italia, în opinia care în mod generic este definită ca fiind moderată 25. Întîmplările revoluționare franceze, încă o dată, au făcut să se coaguleze multe dintre ideile religioase cu fundament reformator care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
suflu reformator s-a manifestat mai viu decît oriunde altundeva, în Italia, în opinia care în mod generic este definită ca fiind moderată 25. Întîmplările revoluționare franceze, încă o dată, au făcut să se coaguleze multe dintre ideile religioase cu fundament reformator care circulau în Europa. În anul 1832 catolicismul romantic german capătă o nouă substanță prin Simbolica lui Möhler, tradusă și în limba italiană și apreciată de Rosmini. Această lucrare își demonstrează întreaga sa încărcătură inovatoare din punct de vedere teologico-ecleziastic26
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de o parte, și se apropie din ce în ce mai mult de Tommaseo, care publică, în "Antologie", o amplă analiză asupra lucrării rosminiene Nuovo Saggio. Religiozității ușor confuze și tulburi tommasiene, profund marcată de experiența lamennaisiană 31 în care se împletesc sincere aspirații reformatoare, dorințe de palingeneză socială și națională și o substanțială nevoie de autoritarism, Rosmini îi contrapune o chemare la religia evanghelică, la regula abandonului în mîinile lui Dumnezeu, la minunatele planuri de reînnoire totală, chemare la umilință și blîndețe creștină: "Dumnezeu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
creștin într-un context specific ecleziastic substanțial nou îi îngăduie lui Rosmini să realizeze inovații îndrăznețe de mare profunzime în comparație cu Lamennais. Lui De Sanctis, ca și multor altor analiști ce i-au urmat, Rosmini le-a părut purtătorul unor instanțe reformatoare, importante, dar și timide în același timp34, ceea ce este adevărat dacă privim din punct de vedere politico-constituțional. Probabil, însă, că nu aici trebuie căutată cea mai mare incidență și ereditate a gîndirii rosminiene care ni se revelă nouă astăzi în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
așa cum însuși De Sanctis a intuit, în planul elaborării unei doctrine a "societății ecleziastice", punct din care se poate observa maniera în care stimulii culturali și spirituali din vremea sa s-au răsfrînt asupra lui Rosmini, creînd un original cadru reformator. De mare interes pentru determinarea filiației ideatice a reformismului lui Rosmini este faptul că el extrăsese informații din Consilium de emendenda Ecclesia și poate că se și inspirase în opera sa dintr-o pagină din Annali muratoriani, în care se
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
toate lucrurile". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 79) Unghiul vizual critic și istoriografic al lui Rosmini este cu totul aparte; interesul său politic este limitat și redus, iar simțul său ecleziastic este plin de vigoare și vibrant; interesele sale reformatoare privesc în primul rînd Biserica, datorită convingerii că o reformă generală a societății ar fi de negîndit fără a se rezolva problema contaminării religiei și politicii care se deosebește în comparație cu organismele publice contemporane. Astfel se expli-că cum interesul istoric al
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
despre "un boicot al raportului lui Rosmini cu papa" pus la cale de importante personaje ale clerului împotriva pozițiilor politice și eclesiologie ale roveretanului. Dar, au trecut de atunci peste 150 de ani și Rosmini s-a dovedit un veritabil "reformator" al Bisericii Catolice, apreciat în special după încheierea lucrărilor Conciliului Vatican II, care au deschis, în cele din urmă, amplul și complicatul proces de beatificare a celui ce a fost supranumit "Kant al Italiei". Referindu-ne la importanța unei asemenea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
vor să ajungă rușii cu trupele mobilizate, ce intenționau de fapt să facă? În cele din urmă, membrii N.A.T.O. au considerat că mobilizarea sovietică din vara lui 1968 nu-i amenință, deoarece aceasta avea ca obiectiv exclusiv stoparea proceselor reformatoare din Cehoslovacia, deci nu depășeau înțelegerile postbelice privind zonele de influență. În fine, există și se menționează în literatura de specialitate, și cazul în care unul sau mai mulți membri ai alianței ar încerca să o folosească în promovarea unor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
european. Ca urmare, în următorii șase ani, după încheierea păcii de la Iași, Imperiul Otoman nu a fost implicat direct în războaiele continentale. Această politică de neutralitate nu echivala, totuși, cu una de izolare. Din contră, sultanul și partizanii ideilor sale reformatoare urmăreau cu multă atenție evenimentele care se derulau în Europa. Problema cea mai delicată cu care se confruntau era aceea a atitudinii ce trebuiau să o adopte față de revoluția franceză, în general, față de guvernul republican al Franței, în special. În
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Cartea lui Z. Ornea, în care face o fizionomie a spiritualității extremiste prevalente în Anii treizeci, conține o impresionantă colecție de citate culese din publicistica epocii și reproduse in extenso, care reușesc să șocheze lectorul prin vitriolantele vituperații adresate programului reformator urmărit de generația pașoptistă. Democrația, la pachet cu toate instituțiile sale constitutive parlamentarismul, sistemul electoral fundamentat în instituția votului universal, pluripartidismul este denunțată violent ca un sistem politic iremediabil viciat, o importație din occidentul decadent moral care alterează organismul social
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică și popular-economică a nemulțumirilor sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de evaluare a elevilor. Cu excepția introducerii sistemului de manuale alternative, nu putem înregistra nici o transformare a structurilor de rezistență ale sistemului" (Miroiu et al., 1998, p. 77). Această încetineală este elocvent ilustrată de inerția legislativă în domeniul educativ. Prima lege reformatoare a fost Legea Nr. 84 Legea învățământului din 24 iulie 1995, care abroga Legea educației și învățământului adoptată în 1978. Nesurprinzător, Legea învățământului din 1995 se remarcă prin direcția sa anticomunistă. Scopul ideologizant și propagandistic al educației, pe care legea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și o ușurare pentru înfierbîntatul sânge rusesc. Alexandru se află în răspântie și trebuie să aleagă una din două: sau să cedeze față cu poporul, sau să-l ocupe în modul cel mai fatal: Constituțiunea sau războiul. De un țar reformator puterile europene n-ar avea deocamdată să se teamă de nimic, căci el ar fi silit să-și îndrepteze toată activitatea asupra reorganizării marelui său imperiu. Dacă împăratul Alexandru, nu va accepta acest rol atunci vecinii puterii Nordului cată să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îi era pe atunci patria, dar drama istorică a primăverii de la Praga, care i-a silit pe intelectualii cehi să emigreze, a adus descoperirea că și postmodernismul occidental trăia în aceleași extreme monstruoase ale ființei. Primăvara de la Praga, cu deschiderile reformatoare ale lui Dubcek, se declanșează în luminișul mitului oedipian. E o afirmație cu totul surprinzătoare, dar ea atestă că în lume mișcările sunt arhetipale, sub semnul destinului, al eternei reîntoarceri a identicului, în sens nietzschean iar nu postmodernist. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sur] mai mare decât în perioada Sfanțului Augustin sau a lui Calvin, pe care Richard Niebuhr le consider] ca fiind dou] din cele mai importante exemple pentru acest tip. Aceast] tipologie ilustreaz] caracterul proteic al religiei creștine. Inițial, o mișcare reformatoare, asociat] cu o figur] carismatic] de c]tre evreii din zona rural], a c]p]țâț rapid amploare în zonele urbane, r]spândindu-se în Imperiul Român. Influență iudaic] direct] înceteaz] curând (mai ales dup] c]derea Ierusalimului în anul 70
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
confesiunilor. Dar tot acum Începea și dansul amețitor al conflictelor prilejuite de problema limbii de predare. Limba latină, cu care toată lumea fusese mulțumită până atunci și care potolise setea de cultură a atâtor generații, a fost Înlocuită, În timpul domniei Împăratului reformator Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , cu limba germană. Noua situație va provoca Însă, treptat, nemulțumirea maghiarilor, care formau atât majoritatea populației orașului, cât și majoritatea populației școlare. În anul 1842, impulsionată de avântul ideilor romantice, nobilimea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exercitat-o sărbătoarea, ca instrument de propagandă, sub Vechiul Regim, dar și În timpurile mai recente, a fost subliniată de către același Roger Chartier: Sărbătoarea a fost socotită, totdeauna, În mod contradictoriu, instrument al unei pedagogii și primejdie potențială. De la Biserica reformatoare până la Robespierre și Saint-Just, de la oligarhiile municipale medievale până la Filosofi, sărbătoarea, dacă este modelată și canalizată de un dispozitiv ce o va face demonstrativă, este gândită ca ceva ce poate manifesta, deci socializa, un proiect, fie că este de ordin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
De obicei, românul imaginat de către maghiari nu era decât o variațiune pe tema „bunului sălbatic”, un celălalt pitoresc și exotic. El era privit cu bunăvoință și, În același timp, cu un sentiment de superioritate, ca obiect al demersului civilizator și reformator promovat de elita maghiară. În acest context general al reprezentării, imaginea româncelor nu ocupă un loc important. Textele pe care le-am depistat cu privire la acest subiect, nu foarte numeroase, aparțin unor istorici, geografi, jurnaliști ori literați maghiari ai vremii, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
putere în 1985, a început liberalizarea economică și politică prin programele cunoscute cu numele de Perestroika și Glasnost.”<footnote Andrei Shleifer, A norma country: Russia after communism, Editura Harvard University Press, United States of America, 2005, p. 4; footnote> „Demersul reformator al lui Mihail Gorbaciov se înscrie în linia inițiativelor din trecut prin care se încercase reînnoirea sistemului, chiar dacă ele au fost cu mult mai timide decât ceea ce va întreprinde ultimul lider sovietic.”<footnote Pascal Larot, Perestroika URSS sub Gorbaciov 1985-1991
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
nu reprezintă un scop în sine, o cruciadă oarbă prin care se curmă toate nedreptățile lumii. Lupta împotriva unor astfel de practici face parte dintr-un proiect mai vast de alcătuire a unui guvern mai eficace, cinstit și eficient. Preocuparea reformatorilor este îndreptată în principal în diminuarea efectului negativ pe care corupția îl are asupra societății în ansamblu; Extinderea corupției a coincis cu scăderea producției, precum și accentuarea sărăciei și a inegalității sociale în zonele aflate în acest stadiu de evoluție a
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
acum o teorie a structurilor de conducere, caracterizată prin utilitate, o utilitate care servește și legitimării unor politici care păreau, după criteriile de până atunci, imorale. În același timp însă, umaniștii reiterează etica politică tradițională prin impulsionarea morală a ideilor reformatoare, a căror raționalitate remarcabilă a fost demonstrată teoretic pentru prima dată, împreună cu radicalitatea proiectelor utopice, de Dialectica Iluminismului. Cel de-al treilea impuls a venit din partea Reformei, mai puțin însă motivat de teologie ci de necesitatea practică de a apăra
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
descriere și înțelegere a naturii. Leibniz reia idea pitagoreică “lumea e guvernată de numere”, spunînd:” Cînd Dumnezeu a făcut lumea a gîndit-o în formule matematice.”) Raționalizarea lumii prin matematică, dublată de dezvoltarea mecanicii este însă, cumva paradoxal, efectul unei transformări reformatoare la nivel religios. Apărută ca o reacție de refuz în bloc a culturii Renașterii, pe care o pune sub semnul păgînismului, Reforma accepta ca unică referință culturală, Biblia. “Reforma religioasă ar fi preferat ca singura carte de pe pămînt să fi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
locuința provizorie” a moralei, Descartes își poate permite să fie absolut radical cu prejudecățile sale metafizice, să rămînă singur pentru a-și căuta și întemeia judecățile personale, adevărate și certe. Pentru a stabili dacă a reușit în intenția sa profund reformatoare, vom preciza elementele principale ale metafizicii cartesiene, vom identifica, printr-o sumară analiză comparativă în ce măsură și sub ce formă se regăsesc ele în gîndirea medievală, decelînd în final strategia recreatoare, modul în care prejudecățile sunt înlăturate și înlocuite cu adevărul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]