1,351 matches
-
dezvoltarea durabilă ar însemna politici, programe și acțiuni ce privesc<footnote Ibidem. footnote>: - stabilizarea populației; - reducerea dependenței de petrol; - promovarea resurselor regenerabile de energie; - conservarea solului; - protejarea sistemelor biologice ale Terrei; - reciclarea materialelor. Mai apropiate de secolul XXI, au apărut reformulări și adăugiri, dintre care<footnote Bran, Florina, Manea, G., Rădulescu, Carmen Valentina, Ioan, Ildikó (2011), op. cit. footnote>: - redimensionarea creșterii economice, având ca model o distribuție mai echilibrată a resurselor și accentuarea laturii calitative a producției; - eliminarea sărăciei în condițiile satisfacerii
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
devin șomeri la închiderea investiției. Eficiența economică. S-a amintit la începutul lucrării argumentarea unui înalt oficial din Guvernul României în favoarea investiției de la Roșia Montană: „avem aur, trebuie să-l exploatăm”, argument greșit, după părerea noastră, deoarece este eliptic de reformularea paradigmei: „avem aur, ce câștigăm prin exploatare?”. Iar câștigul trebuie să includă și cheltuielile pentru gestiunea acumulărilor entropice după închiderea investițiilor. La evaluarea eficienței economice intră în scenă negentropia, setul de acțiuni care reduc impactul fabricației cu mediul înconjurător. Caseta
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
postmoderne, își face apariția feminismul valului al III-lea. Feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII" este un termen socotit mai potrivit pentru starea actuală postmodernă. O astfel de asumare înseamnă și o distanțare față de criticile întreprinse de către postfeminism, dar și o reformulare a agendei feministexe "„feminist" într-o manieră mai potrivită cu starea actuală a lucrurilor în societățile dezvoltate politic și economic (America de Nord, Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană", Canada, Australia, Noua Zeelandă). Există, prin urmare, o „Third Wave Agenda”, o Agendă a valului al III
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1) o întărire a restricției Breyer-Gigliotti (prin preferințe empatice) prin introducerea mai intuitivelor preferințe empatice tari, 2) o restricție a domeniului universal prin preferințe liberale slabe, 3) o soluție prin amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax, 4) o soluție prin reformularea condiției Pareto în așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene minimal-raționale, 5) o soluție prin condiționarea criteriului paretian slab printr-o proprietate de raționalitate tare (disjunct-monotonia). Cuvinte-cheie: teoreme de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe liberale extreme. Rezultatul este unul de posibilitate. Dacă folosirea condiției libertariene înlătură preferințele neseparabile, atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea condiției Pareto. Dacă însă unanimitatea paretiană nu poate apărea, atunci ciclicitatea este înlăturată. Capitolul 4 Soluții prin reformularea condiției libertariene 4.1. Soluția Hillinger-Lapham În (1971), Hillinger și Lapham contestă faptul că liberalismul ar putea fi captat de condiția liberală (libertariană) a lui Sen: „vom argumenta că definiția sa (definiția lui Sen a liberalismului i.e condiția liberală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
importante. În primul rând, arată că libertarianismul propus de Sen este inconsistent nu doar atunci când îl folosim împreună cu domeniul universal și condiția Pareto slabă, ci și atunci când îl folosim doar cu domeniul universal. În al doilea rând, Gibbard prezintă două reformulări ale condiției libertariene; prima rezolvă problema inconsistenței cu domeniul universal, în vreme ce a doua rezolvă atât această problemă, cât și pe cea a inconsistenței cu principiul paretian. În ceea ce privește prima problemă, Gibbard oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
exista, aciclicitatea se păstrează. Capitolul 6 Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1. Restricții alternative ale condițiilor U, P și L În această secțiune introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe y lui x când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor indivizilor care au preferințe de tip minmax. Aceste preferințe pot fi definite în două moduri: a) un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1( )mmL și libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea se pot demonstra două rezultate de posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ierarhizare etică inversă celei libertariene. Următoarea soluție, formulată de Gibbard în (1974), îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Cum însă Gibbard soluționează paradoxul lui Sen prin alienarea drepturilor, condiția fidelității ideologice nu este satisfăcută. Cea de-a treia soluție prin reformularea condiției libertariene, cea a lui Blau, funcționează pentru a) doi indivizi și două strategii, b) cu doi indivizi și mai mult de două strategii, dar nu reușește să elimine paradoxul pentru a) mai mult de doi indivizi și două strategii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului Pareto printr-o proprietate de raționalitate tare, disjunct-monotonia (6.1.5). Acestea îndeplinesc criteriile eficacității pentru societăți reale (esr) și fidelitate ideologică (fid) după cum urmează: 6.1.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în mod independent, Parks (1976) și Ng și Kemp (1976) au demonstrat că teorema generală de posibilitate Arrow se aplică și așa-ziselor funcții de bunăstare economică Bergson-Samuelson. Noile rezultate depindeau de ceea ce Fishburn (1973) numea condiții intraprofil. Acestea sunt reformulări în cadrul aceluiași profil ale condițiilor arrowiene care, în termenii aceluiași autor, trebuie gândite ca fiind condiții interprofil. În lumina acestor descoperiri, devenise incontestabil faptul că domeniul teoremei Arrow este mult mai larg decât se credea anterior. Motivul pentru care inconsistența
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
astfel Încât un educator este nevoit să modifice curriculumul și să dezvolte trasee educaționale pornind de la realitățile școlii și cerințele elevilor. În funcție de tipul dizabilităților sau cerințelor speciale, educatorii ar mai putea lua În considerare și următoarele alternative: - simplificarea unei comunicări verbale, reformularea sau repetarea, dacă elevii nu au Înțeles, utilizarea unui limbaj simplu și convertirea lingvistică a textelor Într-un limbaj accesibil; această măsură vine În ajutorul elevilor cu dizabilități intelectuale, al celor cu dificultăți de Învățare sau cu dizabilități auditive; - computerele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
speciale”. Forma inițială a definiției elaborate de Wolfensberger a suferit două modificări ulterioare: aă în primul rând, prin creșterea accentului pus pe importanța modului în care persoanele dezavantajate sunt percepute sau descrise de public; bă în al doilea rând, prin reformularea obiectivelor normalizării, trecând de la „practicile normative din punct de vedere cultural la rolurile sociale valorizate”. În acest sens, aplicarea principiului normalizării devine un proces explicit de „valorizare a rolului social”, având ca obiectiv „crearea, sprijinul și protecția rolurilor valorizate social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
vedere cultural la rolurile sociale valorizate”. În acest sens, aplicarea principiului normalizării devine un proces explicit de „valorizare a rolului social”, având ca obiectiv „crearea, sprijinul și protecția rolurilor valorizate social, în cazul persoanelor expuse riscului de devalorizare”. După descrierea, reformularea și explicarea principiului normalizării, Wolfensberger și-a îndreptat atenția asupra semnificațiilor acestuia pentru practică, asupra modalităților de transpunere a sa în acțiune. În acest sens, el a elaborat un model prin care arată că implicațiile normalizării pot fi luate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
membrii unui grup natural a unei probleme din viața grupului respectiv, sarcina intervievatorului este deosebit de complexă și delicată, deși intervențiile sale trebuie reduse la minimum, adică să nu depășească 20% din totalul schimburilor verbale. Intervențiile se referă la sublinierea și reformularea unor opinii, precum și la sinteze progresive. Cel care conduce interviul trebuie să realizeze ceea ce se numește „nedirijare asupra fondului și dirijarea formei”. Adică să-și trădeze cât mai puțin propria părere față de tema discutată, dar să știe să stăpânească grupul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
stârnirea interesului subiecților pentru tematica cercetării și convingerea acestora de a răspunde, trimiterea unui plic timbrat cu adresa la care se dorește returnarea chestionarului etc. Desigur că și aici se procedează la recontactarea subiecților, prin trimiteri repetate ale chestionarului și reformularea scrisorii de solicitare a răspunsului. Există posibilitatea de a ameliora calitatea unei anchete afectată de multe nonrăspunsuri prin ceea ce francezii numesc „redresarea eșantionului”. Dacă se constată că înlocuirea celor care ar fi trebuit să răspundă cu alte persoane disponibile deformează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionarului se soldează, adeseori, cu consecințe catastrofale pentru anchetă. De aceea, mai cu seamă în cazul sondajelor de opinie, unde predomină tehnica orală de anchetă, operatorii primesc instrucțiuni stricte, ce merg pe linia limitării la maximum a inițiativelor personale în reformularea sau comentarea întrebărilor. Sensul celor spuse mai sus este cât se poate de clar. Am dorit să subliniem importanța eforturilor de eliminare, în faza de construcție a chestionarului și în cea a anchetei-pilot, a oricăror aspecte generatoare de erori. Iar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Ventilația": tehnică ce constă în facilitarea proceselor de exteriorizare a emoțiilor, sentimentelor și experiențelor (prezente sau trecute), în scopul eliberării (derulării) clientului, pentru a-l pregăti astfel în vederea reorientării energiilor către rezolvarea problemei și nicidecum către permanenta ei retrăire mentală. * "Reformularea": a-i expune clientului propria lui povestire, reconstruită logic în termeni cât se poate de clari, pentru a ne convinge că noi înșine (în calitate de asistenți sociali) am înțeles bine care este problema clientului, cât și pentru a-l ajuta pe
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
unui impuls îndepărtat spre noi obiecte de interes pentru antropologi. Apariția unor cercetări centrate pe stratul social al "antreprenorilor", reflecțiile asupra condițiilor de reușită antreprenorială, eventual în versiunile etnice ale acesteia, accentul pus pe deconstrucția "spiritului de întreprindere" într-o reformulare mai mult sau mai puțin fidelă, însă legitimând în continuare temele weberiene, se prezintă astfel ca o imagine inversată a preocupărilor precedente ale antropologilor pentru "culturile", identitățile și "riturile muncitoare". În toate aceste cazuri exemplare, "cultura", prin elaborări mai mult
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiind întâlnită fără îndoială din ce în ce mai rar din pricina evoluțiilor progresive ale aparatului productiv și ale formelor de urbanism deopotrivă. Etnologul se lovește atunci de probleme metodologice delicate. Aplicarea obiectelor și metodelor etnologiei elaborate pe terenuri rurale unor spații sociale noi necesită reformulări care au făcut obiectul a numeroase disensiuni în ultimii douăzeci de ani. Unele ajustări ale demersului etnologic pot ascunde adevărate piedici intelectuale, conducând astfel la impasurile teoretice pe care le voi ilustra aici printr-un exemplu, ales în mod deliberat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
opuși și a sistemului dialectic pe care îl sugerează apropierea lor, califică adesea o metodă de elucidare a socialului caracteristică disciplinei. Plasticitatea acestui cuplu de termeni necesită unele clarificări. Vom înlătura de aici accepțiunile speculative care îl consacră ca o reformulare a binoamelor unitate / diversitate și universalitate / particularism 101. Poate fi mai euristică semnalarea altor trei direcții analitice privind regimurile de interdependență dintre diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în cadrul producției capitaliste. În sfârșit, culturalizarea pieței(lor) o transformă pe aceasta din urmă într-un loc și o miză a înfruntărilor imaginare cu ceilalți, în spații dedublate la nivel local și mondial, dar, totodată, și tocmai de aceea, ale reformulării raportului cu figura statului. Întreprinderea este unul din siturile privilegiate în care aceste fenomene globale pot fi surprinse, prin prisma ocurențelor lor locale și singularizate. Articularea lor cu raporturile de muncă stricto sensu devine astfel o primă axă de observație
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mutațiilor cooperării descentralizate, în sânul căreia orașul Lille și regiunea Nord-Pas-de-Calais revendică o poziție de pionierat, îndeosebi în baza acordurilor privilegiate încheiate de douăzeci de ani cu orașul Saint-Louis și regiunea acestuia. Asociația se străduiește așadar, conform celor mai recente reformulări ideologice, să construiască o relație egalitară de schimb pentru a contracara capcanele din cadrul ajutorului pentru dezvoltare, care fac parte din evoluția raporturilor de dominare postcolonială, relația de asistență fiind ea însăși clar identificată ca parte integrantă a acesteia. Elaborarea unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
da sens acțiunilor care urmăresc să transforme această situație, să se opună evoluțiilor ei sau să-i nege evidența. Economie și politică: metamorfoze O reflecție metodologică al cărei scop ar fi să regândească locurile de investigație și relațiile lor permite reformularea conținutului problematicilor. Conjunctura prezentă face necesară încorporarea integrală, în dispozițiile și obiectele de cercetare, a unei interogații privind mutațiile raporturilor dintre politic și economic, pornind de la pozițiile construite de actori. Examinarea condițiilor de inserție pe o piață a muncii din ce în ce mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]