11,525 matches
-
10 zile stabilite în cadrul procedurii ordinare și, respectiv, al procedurii accelerate. Situația persoanelor cărora li se aplică textul de lege criticat este diferită de situația persoanelor cărora li se aplică procedura ordinară sau procedura accelerată de acordare a statutului de refugiat, justificandu-se astfel aplicarea unui tratament juridic diferit. Stabilirea unor termene mai scurte - între care și termenul de 5 zile prevăzut la art. 21 alin. (5) - pentru persoanele care depun cererea pentru acordarea statutului de refugiat la autoritățile dintr-un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
acordare a statutului de refugiat, justificandu-se astfel aplicarea unui tratament juridic diferit. Stabilirea unor termene mai scurte - între care și termenul de 5 zile prevăzut la art. 21 alin. (5) - pentru persoanele care depun cererea pentru acordarea statutului de refugiat la autoritățile dintr-un punct de trecere a frontierei de stat se justifică, ținând seama de împrejurarea că, potrivit art. 22 alin. (1) din ordonanță, aceste persoane rămân în zona de tranzit pe întreaga durată a procedurii de soluționare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aceasta critică este, de asemenea, neîntemeiată, dat fiind că din conținutul textului amintit nu rezultă nici un element din care s-ar putea desprinde concluzia că străinul care solicită acordarea statutului de refugiat în România s-ar afla, în perioada cât rămâne în zona de tranzit, în pericol de a fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Dimpotrivă, potrivit art. 22 alin. (5), pe perioada în care se află în punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
zona de tranzit, în pericol de a fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Dimpotrivă, potrivit art. 22 alin. (5), pe perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistența juridico-socială și la ajutoare umanitare din partea organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiați, precum și din partea reprezentanței din România a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. Curtea mai constată că anterior a soluționat mai multe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
art. 22 alin. (5), pe perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistența juridico-socială și la ajutoare umanitare din partea organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiați, precum și din partea reprezentanței din România a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. Curtea mai constată că anterior a soluționat mai multe excepții de neconstituționalitate ce priveau aceleași texte legale că în cauză de față, dispunând respingerea acestora că neîntemeiate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
control pentru trecerea frontierei de stat solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistența juridico-socială și la ajutoare umanitare din partea organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiați, precum și din partea reprezentanței din România a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. Curtea mai constată că anterior a soluționat mai multe excepții de neconstituționalitate ce priveau aceleași texte legale că în cauză de față, dispunând respingerea acestora că neîntemeiate. De exemplu: Decizia nr. 176 din 29 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
nr. 47/1992, republicata, CURTEA În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenite inadmisibile, excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (5) și (6) și ale art. 21 alin. (6) din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , excepții ridicate de Othman Salah Ahmed, de Amin Ahmed Hussein Abdi Al-Tai, de Amir Taher Thanoon Sado Al-Abadi, de Aswad Taher Karem și de Scală Abdulrahman Hamad, din Irak, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
278/2001 ale Judecătoriei Sectorului 6 București. 2. Respinge excepțiile de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 9 alin. (5), art. 13 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 17-22 din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , excepții ridicate de aceiași autori în aceleași dosare. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 1 noiembrie 2001. PREȘEDINTE, prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI Magistrat-asistent, Laurențiu Cristescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
activitate de interes general activitatea care are drept scop dezvoltarea socială, promovarea și apărarea drepturilor și libertăților omului, sporirea cunoașterii și participării civice, asistență socială, ajutorarea săracilor și persoanelor defavorizate, asistenta oamenilor dezavantajați fizic, a copiilor, persoanelor în vârstă, a refugiaților și a altor categorii de persoane dezavantajate, susținerea bunăstării sociale și care se adresează unor beneficiari din mai multe județe ale țării sau mai multor grupuri de persoane fizice sau juridice. Grupul de persoane fizice sau juridice este o asociere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149604_a_150933]
-
activitate de interes comunitar activitatea care are drept scop dezvoltarea socială, promovarea și apărarea drepturilor și libertăților omului, asistență socială, sporirea cunoașterii și participării civice, ajutorarea săracilor și persoanelor defavorizate, asistenta oamenilor dezavantajați fizic, a copiilor, persoanelor în vârstă, a refugiaților și a altor categorii de persoane dezavantajate, susținerea bunăstării sociale și care se adresează persoanelor dintr-un cartier, localitate, unitate administrativ-teritorială sau unui grup de persoane fizice sau juridice care urmăresc un obiectiv comun sau au aceleași opinii, aceeași cultură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149604_a_150933]
-
de a dezvolta și pune în aplicare programe ample de acțiune care să urmărească eliminarea acestor factori. Părțile subliniază faptul că lupta împotriva terorismului trebuie să fie desfășurată cu respectarea deplină a legislației internaționale, a drepturilor omului și a dreptului refugiaților și că toate măsurile trebuie să se întemeieze pe statul de drept. Părțile subliniază că măsurile eficiente împotriva terorismului și protecția drepturilor omului nu sunt obiective contradictorii, ci, dimpotrivă, ele sunt complementare și se susțin reciproc. ... (3) Părțile subliniază importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244574_a_245903]
-
căile pentru facilitarea transferurilor de fonduri în mod legal, rapid și eficient din punctul de vedere al costurilor; (f) dezvoltarea și punerea în aplicare a legislației naționale și a practicilor privind protecția internațională în vederea îndeplinirii dispozițiilor Convenției ONU privind statutul refugiaților și ale protocolului acesteia din 1967 și pentru a se asigura respectarea principiului nereturnării; (g) elaborarea unei politici preventive și eficiente privind imigrația ilegală, traficul de migranți și de ființe umane, inclusiv mijloacele de combatere a rețelelor de traficanți de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244574_a_245903]
-
Articolul UNIC După alineatul (1^1) al articolului 3^1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.596/2008 privind relocarea refugiaților în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins: "(1^2) România acceptă, în perioada 2016-2017, un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270683_a_272012]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins: "(1^2) România acceptă, în perioada 2016-2017, un număr de 80 de refugiați în nevoie de relocare." PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: -------------- Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă Ministerul afacerilor externe, Lazăr Comănescu Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 6 aprilie 2016. Nr. 239. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270683_a_272012]
-
agenției sunt următoarele: a) accesul la justiție și victimele infracțiunilor; ... b) egalitate și nediscriminare; ... c) societatea informațională și, în special, respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal; ... d) cooperarea judiciară și polițienească; ... e) migrația, frontierele, azilul și integrarea refugiaților și a migranților; ... f) rasismul, xenofobia și lipsa de toleranță asociată acestora; ... g) drepturile copilului; ... h) integrarea romilor și incluziunea socială. ... III. Se recomandă următoarele: 1. menținerea din partea FRA a unei abordări echilibrate pentru cercetarea situației drepturilor omului în Uniunea Europeană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275984_a_277313]
-
Articolul UNIC Se ratifica Acordul de modificare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribuțiilor de asigurări sociale ale refugiaților politici greci repatriați din România, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997 , semnat la București la 30 iunie 2003. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 9 octombrie 2003, cu respectarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154042_a_155371]
-
Filip lui Dumitru Sinu, într-o convorbire telefonică ce se consumase cu ani în urmă între cei doi prieteni, atunci când nea Mitică se gândise că ar fi bine să așeze în file de carte, toate amintirile sale din viața de refugiat. Cu tatăl medic și mama evreică, nefiind dispus să suporte consecințele originii sale semite, într-o societate ostilă, condusă de comuniști, Titi Filip își caută norocul în lumea liberă, pribegind pe trei continente și încercând să-și împlinească destinul departe
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8.html [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
nimeni. Însuși faptul de a ști că ai o cunoștință, cât ar fi de îndepărtată, cu care să poți lua legătura atunci când ai nevoie, sau pur și simplu pentru a nu te simți atât de singur, conta foarte mult! Viața refugiaților nu a fost niciodată nici simplă și nici ușoară. În momentele în care disperarea pune stăpânire pe tine, o vorbă bună, un sfat, oricât de neînsemnat, valorează mai mult decât orice pe lume. Nichita Tomescu, avocatul bucureștean despre care povestise
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8.html [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
mare dezastru suferit de japonezi după cel de-al Doilea Război Mondial. „De când am venit la putere la sfârșitul anului trecut, m-am întâlnit și am ascultat numeroase persoane din regiunea sinistrată. În adăposturi provizorii, am împărtășit curajul și suferința refugiaților”, explică șeful guvernului de dreapta japonez.
Japonia: doi ani de la TSUNAMIUL devastator by http://uzp.org.ro/japonia-doi-ani-de-la-tsunamiul-devastator/ [Corola-blog/BlogPost/94047_a_95339]
-
primul plan în preocupările mele cotidiene. Urmăream ca un școlar, cu ochii minții cuvintele aruncate în eter dar cu adresă precisă, bucurându-mă dinainte nu pentru ce avea să-mi răspundă, ci pentru că avea să-mi răspundă. Trăiesc ca un refugiat pe o insulă pustie, de multă vreme și nu sufăr nici de sindromul singurătății, nici de cel al inutilității. M-am obișnuit cu dedublarea pe verticală a personalității, dacă pot să mă exprim astfel, eu jupânul, eu sluga și afară de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_4.html [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
controla spațiul privat al cetățenilor - dacă cetățenii provin din țări unde regimul a fost sau este mai totalitar decât cel al autorităților norvegiene. În Norvegia a avut loc recent o dezbatere despre simbolurile creștine pe pereții centrelor de primire a refugiaților și, în fiecare an, aceleași dezbateri se reptă cu privire la școlile care trimit copiii la biserică înaintea Crăciunului. Dar cam atât. Poate că unii oameni ar trebui să reevalueze adevăratul sens al cuvântului „persecuție”?! Da, este adevărat că, acum 10 ani
„Nu confundați Norvegia cu Statul Islamic”. Cazul Bodnariu, explicat de un român care trăiește de 8 ani în Norvegia by https://republica.ro/znu-confundac-i-norvegia-cu-statul-islamic-cazul-bodnariu-explicat-de-un-roman-care-traiec-te-de-8-ani [Corola-blog/BlogPost/338156_a_339485]
-
Șocat de toată povestea asta, poveste incredibilă, mi-am continuat drumul către casă. *************************** În micuța garsonieră, dar extrem de intimă, în fața televizorului (eram pe știri, auzeam ceva foarte vag despre demisia lui Ponta, Băsescu cică ar fi comandat uciderea lui Vadim, refugiații din Afganistan și Siria sar peste garduri din sârmă ghimpată cu curent , un nou viol în grup într-un sătuc din Moldova..., dar nu mă puteam concentra la ele), eu, în halat albastru și papuci negri, cana cu ceai din
BUNICUŢĂ LA TREIZECI ŞI DOI DE ANI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1443108335.html [Corola-blog/BlogPost/381852_a_383181]
-
în rest, era numai primul. De-aici să i se fi tras, oare, lui nea Mitică agilitatea cu care a fugit din România în toamna lui 1948? Se prea poate! Complexele antrenamente care-au urmat în competiția cu viața de refugiat, de-abia atunci începeau... Deși aveau preocupări diferite, prietenia lui Dumitru Sinu cu doctorul Stoicoiu a fost una specială. Astăzi, la mai bine de 12 ani de la trecerea la cele veșnice a lui Traian Stoicoiu, nea Mitică mă poftește la
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dr_traian_stoicoiu_chirurgul_preferat_al_pacientilor_din_calgary_canada_la_mijlocul_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
Molenbeek, Rotterdam sau Andaluzia, să nu ne mai lăsăm umiliți de o Europă socialistă care și-a trădat originile și rădăcinile creștine pentru a face loc Islamului fundamentalist. Ipocrizia lui Merkel, Hollande sau Junkers nu mai are limite: pentru ei refugiații teroriști islamiști sunt mai buni europeni, decât românii creștini, locuitorii milenari ai Europei. Azi, în România, vizita, ca turist, a unui cetățean belgian, francez, german sau olandez poate fi un real pericol pentru liniștea noastră. Dacă sub cetățenia olandeză, belgiană
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1448327117.html [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
Lăsând deoparte reacțiile cu înjurături și atacuri la persoană, cele cu „tu n-ai voie să pui asemenea întrebări dacă vii dintr-o țară decadentă/rasistă/care nu ne lasă în Schengen” și cele cu erori grave de fapt precum „refugiații trebuie să fie primiți în țările vecine” (în realitate, majoritatea covârșitoare a lor chiar acolo sunt), am citit multe reacții scrise cu argumente și moderație. Din aceste reacții a devenit rapid evident că există o antiteză falsă în întrebarea mea
E perfect posibil să fii ospitalier, dar să nu accepți pe oricine by https://republica.ro/romania-si-xenofobia-e-perfect-posibil-sa-fii-ospitalier-dar-sa-nu-accepti-pe-oricine [Corola-blog/BlogPost/337852_a_339181]