896 matches
-
posibilă o astfel de explicație și costurile ce decurg dintr-o astfel de abordare. Ce se pierde prin adoptarea unei perspective centrate pe stat? Și, mai important, ce aspecte ale politicii mondiale omite o astfel de abordare? Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului Una dintre implicațiile centrale ale postmodernismului este că paradigma suveranității ne-a sărăcit imaginația politică și ne-a restrâns înțelegerea dinamicii politicii mondiale. În această secțiune vor fi prezentate încercările postmoderne de a dezvolta un nou limbaj conceptual pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fie exclusivistă, diferența nu trebuie interpretată ca aflându-se în antiteză cu identitatea (1993: 123), iar compromisul dintre oameni și cetățeni, constitutiv statului modern, nu trebuie să creeze un privilegiu al revendicărilor cetățenilor asupra celor ale umanității (Walker 2000: 231-2). Regândirea problemelor de identitate și comunitate politică fără a ne lăsa pradă opozițiilor binare însemnă a contempla viața politică dincolo de paradigma statelor suverane. Însemna a lua în serios posibilitatea nașterii unor noi forme de identitate și comunitate politică, forme ce nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de la un context social la altul, atunci înseamnă că istoria contează. Deloc surprinzător, în eforturile lor de a demonstra contingența unor astfel de factori și impactul lor asupra evoluției politicii mondiale, constructiviștii au procedat la o recitire a istoriei, la regândirea a ceea ce fusese considerat multă vreme ca un dat în studiul relațiilor internaționale. Deși un impuls similar a venit de la teoreticienii Relațiilor Internaționale inspirați de renașterea sociologiei istorice, constructiviștii au dominat noua literatură despre istoria internațională (Hall 1999; Kier 1997
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Această orbire conceptuală duce frecvent la o orbire empirică. Nu este surprinzător deci că analiștii relațiilor internaționale sunt de multe ori luați prin surprindere de evenimentele din politica mondială, cum ar fi cele de la "11 Septembrie". În mod sigur, o regândire a asumpțiilor de bază ale acestei discipline rămâne o problemă importantă, dacă cercetătorii doresc să înțeleagă politica globală în secolul XXI. Cercetarea feministă de tipul celei trecute în revistă în acest capitol oferă o cale de ieșire din beznă. Dacă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
raționalitate în politică / 222 3.2.2. Ideologia și ordinea democratică / 231 Capitolul IV. RECUPERAREA POSTMODERNĂ A IDEOLOGIEI / 239 4.1. Cunoaștere și ideologie în postmodernitate / 245 4.1.1. De la "sfârșitul ideologiei" la "sfârșitul cunoașterii" / 247 4.1.2. Regândirea cunoașterii și ideologiei în condițiile postmodernității / 265 4.2. Ideologia și logica globalizării / 275 4.2.1. Dimensiunile procesului socio-istoric al globalizării / 278 4.2.2. Cultura globală ca limită a ideologiei / 295 În loc de concluzie: ideologia, un nou început / 309
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tandem, atât "sfârșitul ideologiei", cât și "sfârșitul cunoașterii". Cum mai putem discuta, atunci, despre cunoaștere și ideologie în postmodernitate? Analiza celor două "sfârșituri" care se adaugă celui al "istoriei" sau "socialului" se dovedește a fi, cred, un câmp fertil pentru regândirea ideologiei și cunoașterii în condițiile postmodernității. Reinventarea conceptuală pe care o am în vedere se referă la valențele ideologiei ca instrument al cunoașterii socio-politice, mai cu seamă în condițiile în care spațiul social și politic, chiar supus transformărilor istorice pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
capitol, modul în care a fost reliefat raportul dintre cunoaștere și ideologie în postmodernitate, punând în discuție, mai întâi, teze precum cele relative la "sfârșitul ideologiei" și la "sfârșitul cunoașterii". Ulterior, încerc să evidențiez maniera în care postmodernitatea a implicat regândirea conceptelor de cunoaștere și, respectiv, ideologie, date fiind schimbările sociale ce caracterizează societatea contemporană. În cea de a doua parte, îmi voi îndrepta atenția chiar înspre acest set de schimbări, pe care postmodernitatea le așază sub cupola procesului socio-istoric al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și în filosofia și teoria socio-politică a începutului noului mileniu. Tocmai în acest sens, pe parcursul paginilor următoare, interesul de a prezenta aceste teze este dublat de încercarea de a le evalua critic, pentru ca, ulterior, să putem urmări modul în care regândirea postmodernă a cunoașterii și ideologiei a permis, în fapt, și recuperarea lor. 4.1.1. De la "sfârșitul ideologiei" la "sfârșitul cunoașterii" Începutul "noii lumi" de după cel de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat, în spațiul gândirii socio-politice, prin anunțarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
segmente sociale la acesta, schimbările socio-politice majore intervenite într-o lume aflate în interconexiune economică, politică și socio-culturală, reconfigurarea societății și efectele pe care aceasta le are asupra identității comunitare constituie suficiente motive pentru a încerca să aflăm posibilitatea unei regândiri a cunoașterii și ideologiei în condițiile postmodernității. Cu privire la cunoaștere, putem spune că, întrucât aceasta a devenit mult mai interesată să răspundă problemelor care marchează condiția umanității în societatea globală, ea nu s-a "sfârșit", cu siguranță. În privința ideologiei, devine cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la întrebarea dacă își poate prezerva rolul de a asigura identitatea comunitară, prin integrare, într-o lume în care presiunile asupra formulelor moderne de constituire a societății survin atât de la nivel global, cât și de la nivel local. 4.1.2. Regândirea cunoașterii și ideologiei în condițiile postmodernității Nu un "sfârșit al cunoașterii", ci o reformulare a modalității de a cunoaște; la fel, nu un "sfârșit al ideologiei", ci o recuperare a sa în accepțiunea pozitivă: acestea sunt premisele pe care le
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sugerat finalitatea acesteia, dar, ca și atunci când a fost cazul istoriei sau ideologiei, s-au referit mai ales la semnificația pe care modernitatea o acorda acestor termeni. Rezultă, așadar, că, după cum "sfârșitul cunoașterii" nu înseamnă nimic mai mult decât o regândire a cunoașterii, finalitatea epistemologiei însăși nu poate fi altceva decât o reașezare a acesteia în raport cu pretențiile condiției postmoderne. După cum arată anumiți comentatori, "(...) epistemologia nu a "murit", ci doar s-a transformat, o imagine determinată asupra științei putându-se constitui și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceste "hărți" reprezintă, în cele din urmă, o expresie a diseminării unei cunoașteri considerate a fi, până aici, una universală, și care este pro-vocată acum să se adapteze unei logici ce pare a privilegia particularul sub aspect social și istoric. Regândirea postmodernă a cunoașterii antrenează, în acest fel, și o provocare la adresa ideologiei, atâta vreme cât este vorba de spațiul socio-politic. Din moment ce, pe coordonata pozitivării sale, ideologia poate fi înțeleasă ca un instrument al cunoașterii sociale și politice așa cum am argumentat în capitolele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unui spațiu în care au apărut, îndeosebi în ultimele decenii, schimbări socio-politice de o asemenea profunzime și complexitate? Pentru a răspunde unei astfel de întrebări, consider că este necesar, înainte de toate, să înțelegem modul în care a operat teoria postmodernă regândirea ideologiei. Din acest punct de vedere, trebuie spus, pentru început, că însuși curentul cultural căruia postmodernitatea îi asigură spațiu de desfășurare, și anume postmodernismul, se subîntinde unei conceptualizări ideologice. Din acest punct de vedere, se consideră că "(...) postmodernismul răspunde unei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ofere explicații empirice și, pe baza acestora, soluții practice pentru probleme concrete -, și nu ca simple conjecturi lipsite de finalitate. Ele trebuie interpretate, în opinia mea, prin raportare la ceea ce oferă spațiul social, în această manieră putând fi înțeleasă și regândirea postmodernă a ideologiei. Căci, dacă astfel de teze sunt luate cu sensul de dicta, riscăm să ne plasăm, la rândul nostru, într-un sistem de gândire închis în propria sa totalitate. Într-adevăr, în epoca postmodernă, socialul se află în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
încastrat" în gândirea modernă? Un argument în plus pentru ideea avansată mai sus, referitoare la capacitatea epistemologică a ideologiei de a răspunde la provocarea postmodernității chiar din interiorul acesteia, vine din zona acelor teoreticieni care susțin că este posibilă o regândire a conceptului care să repună în discuție și alte asumpții ale gândirii moderne. Reiterând plasarea conceptuală a ideologiei într-o zonă a intersecției dintre problemele aparținând domeniului cunoașterii și cele specifice exercitării puterii și deci sferei socio-politice aceștia din urmă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
legate de interese pot fi eliminate cu totul (...)"494. Nu în ultimul rând, sunt repuse în discuție probleme precum cele legate de diferențierea temporalității istorice și a orientărilor supra-empirice de tip utopic 495. Ca urmare a unui astfel de demers, regândirea ideologiei ca formă pozitivă a imaginarului social ce poate asigura identitatea (și integrarea) indivizilor și grupurilor în condițiile unei fragmentări impuse de tendințele schimbării contradictorii specifice lumii postmoderne nu poate fi, în opinia mea, negată. Dimpotrivă, ideologia își reorientează resursele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a continentului. și aceasta este precară, amenințată chiar. FILOSOFIA DESCHIDE ORIZONTURI NOI În căutare de noi optici orientative și de noi metodologii, medicina este atentă și aproape de eforturile filosofilor. Francis Bacon (1561 - 1626) oferă Noul Instrument (Novum Organum, 1620) de regândire a concepțiilor anterioare și de aprofundare a cunoașterii directe: metoda inductivă înseamnă observare, analiză, comparare, experimentări, concluzionare, definire, regulă, lege care guvernează fenomenul sau seria de fenomene. Prieten cu medicii, el crede că știința lor va prelungi viața. Cunoașterea științifică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tehnic) variază în funcție de prețul relativ al factorilor de producție. Pe de altă parte, poate fi modificată compoziția sectorială a producției, pentru a se reduce productivitatea medie, ca, de exemplu, dezvoltarea serviciilor către persoane fizice. Această a doua pistă ar implica regîndirea sistemului de organizare socială. Există cel puțin trei opțiuni: modelul american (teren liber forțelor pieței, diminuînd salariul direct), cel scandinav (intervenție publică prin impozitare) sau o combinație între acestea. În fine, puterile publice pot folosi pîrghia creșterii, adică produsul intern
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
grup a susținut ideea reducerii mediei subsidiilor UE pentru proiectele de fonduri structurale și înlocuirea lor printr-o mai mare finanțare privată. În al doilea rînd, M. Delvaux-Stehres, R. Goebbels, A. Melkert și R. Quinn s-au pronunțat clar pentru regîndirea aplicării articolului 103, a rolului comitetului pentru locurile de muncă și a programelor se stabilitate în funcție de obiectivele specifice care privesc piețele muncii din statele membre și nivelul șomajului și al locurilor de muncă. În al treilea rînd, cei patru responsabili
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Bisericii primitive, între clerul superior și cel inferior, plină de consecințe pentru educarea și formarea clericilor și care a provocat dezbinarea corpului episcopal. Cît privește deficiențele culturii ecleziastice contemporane lui, Rosmini își folosește extraordinara sa vocație critică, în lumina unei regîndiri generale a procesului istoric care le-a produs. Analiza rosminiană, nu lipsită de schematizări, revelează totuși cunoașterea relației profunde care leagă, în viața ecleziastică, produsele doctrinare și culturale de contextul diferitelor situații "sociale", instituționale și organizatorice pe care le angrenează
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a mai știut în această privință mai multe lucruri decît cele conținute de doctrina creștină". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 32) În reformismul lui Rosmini, pentru accentuarea naturii originare religioase și mistice a comunității ecleziastice este introdusă o amplă regîndire a tipului de formare prevalentă de-a lungul veacurilor în rîndul clerului și a poporului creștin. O astfel de regîndire se înrudește explicit cu considerațiile asupra crizei culturii filosofice și religioase de inspirație catolică; în contextul Celor cinci plăgi aceste
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
p. 32) În reformismul lui Rosmini, pentru accentuarea naturii originare religioase și mistice a comunității ecleziastice este introdusă o amplă regîndire a tipului de formare prevalentă de-a lungul veacurilor în rîndul clerului și a poporului creștin. O astfel de regîndire se înrudește explicit cu considerațiile asupra crizei culturii filosofice și religioase de inspirație catolică; în contextul Celor cinci plăgi aceste considerații, tocmai pentru că sînt puternic înrădăcinate într-un complex ideal ecleziologic, capătă dimensiuni și tonuri suficient de diversificate, tinzînd, prin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nouă perspectivă de colaborare cu noul continent. În condițiile actualei revoluții a vieții internaționale, în asigurarea unui cadru optim de dezvoltare și cooperare, un rol important îl deține O.N.U. În condițiile globalizării unor probleme internaționale, se pune problema regândirii structurilor O.N.U. Economia mondială manifestă tendințe de integrare la scară globală; ea este marcată de evoluții ce privesc interesele tuturor statelor. Echilibrul ecologic al planetei este și el serios afectat. Această problemă angajează răspunderea tuturor statelor. Instaurarea unei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
U.A. la progresele înregistrate în procesul de pace din Orientul Mijlociu). În procesul de integrare economică a țărilor din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, un rol important revine U.E., statelor din Europa. În Orientul Mijlociu s-a semnalat apariția unor semne de regândire a strategiei de dezvoltare economică a țărilor din zonă. Extinderea dezvoltării și cooperării între statele Orientului Mijlociu va deschide perspective ale progresului economic. Sistemul internațional s-a confruntat, de-a lungul timpului, cu numeroase provocări, de natură diferită. Indiferent de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
3. Concluzii Sfârșitul secolului al XX-lea a adus schimbări radicale: sfârșitul Războiului Rece, dizolvarea bipolarismului postbelic, sau prăbușirea Cortinei de Fier etc. Toate zonele importante au cunoscut schimbări semnificative: Europa, Orientul Mijlociu, America Latină, Asia, Pacificul sau Africa. Se pune problema regândirii structurilor O.N.U. Noua ordine economică internațională a implicat schimbări sub aspect politic, social, cultural și în alte domenii, toate determinând conturarea unei noi ordini internaționale. Eliminarea subdezvoltării este una dintre prioritățile vieții internaționale în anii ’90. Trebuie elaborate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]