1,168 matches
-
fel, stările privilegiate l-au împiedicat pe rege să abuzeze în viitor de drepturile sale. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime, susținută de orășeni, de mica nobilime provincială și clerul superior, rezultatul fiind triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta a evidențiat spiritul de solidaritate care anima, după o jumătate de secol, "primele adunări"221. În esență acesta cuprindea prevederi privind: libertățile Bisericii engleze (art.1, 42), ale conților, baronilor și altor vasali direcți ai regelui și ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
va fi marcată de lupte interne. Trei mari serii de fapte explică noua insurecție a baronilor: abuzurile consilierilor regali; încercările Sfântului Scaun de a aservi, cu complicitatea regelui, Biserica; politica externă eșuată. Scopurile comune vor solidariza baronii și clerul contra regalității. În 1237 apărea ideea constituirii unui Consiliu al baronilor și prelaților, care să guverneze alături de rege. Insurecția baronilor, sau "revoluția" din 1258-1265, și-a găsit în Simon de Montfort un conducător puternic. El a emis, cel dintâi, ideea introducerii regimului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ideea introducerii regimului parlamentar în Anglia. Înarmați, baronii s-au îndreptat spre Westminster, obligându-l pe rege să accepte cererile pentru "reformarea și îmbunătățirea stării regatului". În perioada mai-iulie 1258 ei vor impune Prevederile de la Oxford 223, care precizau că regalitatea va fi supusă controlului unui Consiliu format din 15 baroni, Parlamentul va fi convocat de trei ori pe an, iar între sesiuni va funcționa o Comisie de 12 persoane numite de adunarea Parlamentului. În consecință, Prevederile de la Oxford subordonau activitatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Parlament. Lupta constituțională a stărilor cu monarhia își va afla soluția pacifistă în timpul domniei lui Eduard I (1272-1307). Parlamentul din 1295, considerat Model Parliament, a consacrat practica de convocare a reprezentanților stărilor privilegiate: nobilimea, clerul și orașele. Inaugurând colaborarea regalității cu Parlamentul, regele va convoca, la fel ca și în anul 1265, doi cavaleri din fiecare comitat și doi deputați din fiecare oraș. Există însă o deosebire esențială, întrucât față de Parlamentul lui Simon de Montfort suntem în fața unei convocări regale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
monarhii constituționale", dar după ce șansa succesului în Războiul de 100 de ani s-a stins, Parlamentul va iniția o nouă ofensivă contra monarhiei, pentru îngrădirea prerogativelor regale. Perioada anilor 1375-1509 consemnează lupte cvasicontinue între monarhie și stări, sfârșite cu victoria regalității. Între acțiunile menite să limiteze puterea monarhică și să asigure un ascendent la guvernare stărilor privilegiate, se numără convocarea Parlamentului cel Bun (1376). Adunarea va impune regelui un Consiliu de 10-20 persoane (reprezentanți ai stărilor privilegiate), fără al cărui consimțământ
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
domnia lui Richard al III-lea (1483-1485), instaurarea puternicei dinastii a Tudorilor și restabilirea păcii. Calea spre întemeierea monarhiei absolute era deschisă. În perioada crizei dinastice raportul de forțe dintre monarhie și stările privilegiate reprezentate în Parlament, a fost favorabil regalității. Parlamentele convocate în perioada 1459-1461 au purtat culorile forțelor victorioase. În perioada "York" de pildă, sub regele Eduard al IV-lea (1461-1470, 1471-1483), Parlamentul a devenit un simplu organ executiv al voinței suveranului. De aceea, în perioada 1475-1483 regele l-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
era un permanent izvor de anarhie, generând conflicte și războaie purtate între propriile grupuri rivale sau cu orașele și chiar contra regelui. Cele care au resimțit cel mai puternic șocul anarhiei nobiliare au fost orașele. Tocmai de ace-ea în Spania regalitatea și burghezia s-au unit. Față de orașele Angliei și Franței, cele spaniole vor reuși să impună respect atât din partea Coroanei, cât și a nobilimii. Starea a treia sprijinea suveranul cu bani și ajutor militar, constituind "frățiile" (Hermandades) pentru a se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
iar în Cortèsul din 1328 se va afirma, în aceeași idee, că în timp ce regele Castiliei domnește peste supuși, regele Aragonului domnește peste cetățeni 285. În secolul al XV-lea dezvoltarea orașelor aragoneze, în special porturile Valencia și Barcelona, a oferit regalității un aliat puternic în lupta contra marii nobilimi și posibilitatea restaurării puterii monarhice. În alianță cu orașele și profitând de disensiunile create în sânul stărilor privilegiate, regele Pedro al IV-lea (1336-1387) va înfrânge marea nobilime rebelă (1384) și îi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
orășenești. Se va reorganiza Consiliul regal (1480)288, având drept consecință restrângerea rolului marii nobilimi și creșterea celei a legiștilor (letrados), executanți fideli ai voinței regelui, care organizează reformele administrative. Libro de Montalvo (1485) reprezintă prima codificare a legilor spaniole. Regalitatea va interveni în alegerile municipale, instituind în orașe reprezentanți cu atribuții judecătorești, fiscale și administrative ai puterii centrale (corregidores). Începea lupta împotriva celor doi "stâlpi ai libertăților spaniole" Cortès și ayuntamientos (administrațiile locale), care se va desăvârși sub domnia lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ansamblu al celor trei regate pe care le stăpâneau: Germania, Italia și Burgundia. Conrad al II-lea (1024-1039), ales în adunarea "marilor regatului", a încercat să frâneze ascensiunea la putere a marilor proprietari laici și ecleziastici, atașând pe ministeriales (cavaleri) regalității și favorizând dezvoltarea orașelor. Acțiunea va fi continuată de urmașii săi, între care un loc aparte îl ocupă Henric al IV-lea (1056-1106). El a reușit să înlăture tutela marilor principi și a început lupta contra clerului. Pentru a echilibra
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în lupta contra acestora și le-a suprimat Consiliile (1232)315. La capătul acestei evoluții, după moartea lui Frederich al II-lea și domnia efemeră a lui Conrad al IV-lea (1250-1254), s-a produs transferul decisiv de autoritate dinspre regalitate către marii principi. A urmat perioada "marelui interregn" (1254-1273) în care, pe fondul luptelor interne s-a accentuat diferența de putere între principatele teritoriale. Titlul de principe va fi rezervat seniorilor care se aflau în relație directă de vasalitate față de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Problemele statului rămâneau în sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției stărilor față de împărat. Lipsindu-l de armată, de finanțe și instanțe judecătorești în provincii, ea va stabiliza regimul princiar, consacrând o regalitate aristocratică de tip federativ și împiedicând formarea unei puteri centrale 324. Prețul concesiilor acceptate de Carol al IV-lea a asigurat ereditatea fiului său Wenzel (1378-1400). Reformarea vieții publice nu a avantajat însă prinții de rang inferior, care nu au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Jos Un stadiu intermediar în dezvoltarea regimului de stări îl prezintă Țările de Jos, unde orașele se mențin în Adunările reprezentative de stări prin ordinele lor organizate corporativ. H. Pirenne a evidențiat faptul că dacă în Franța și Anglia "o regalitate puternică s-a putut opune democrațiilor urbane", în Italia și Germania aceasta a capitulat în fața orașelor 370. Situația celor din Țările de Jos este intermediară: ele diferă atât de freie Reichsstädte, cât și de Republicile italiene. Gh. I. Brătianu aprecia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care avea nevoie în special pentru votarea subsidiilor. Clerul, care îl sprijinise la urcarea pe tron și-a retras colaborarea în cadrul Adunării de stări. Singurul element statornic și activ l-a reprezentat nobilimea. În anul 1282, în "lunea Paștelui", împotriva regalității franceze au izbucnit Vecerniile siciliene la Palermo 415. De înlăturarea Angevinilor a profitat Aragonul, care în anul 1282 lua în stăpânire Sicilia, apoi Sardinia (1323-1327). În urma acestor evenimente, Pedro al III-lea a primit coroana Siciliei. În anul 1286, o dată cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
asemenea, statutul de stare privilegiată al șleahtei, atribuindu-i monopolul apărării țării. În secolul al XVI-lea noi "cuceriri" ale șleahtei vor îngrădi puterea regală 447. În scopul restabilirii autorității monarhice, începând de la Sigismund cel Bătrân (1506-1548) lupta dusă de regalitate contra șleahtnicilor se va sprijini tot mai mult pe marea nobilime. Cu toate acestea, opoziția stărilor, manifestată puternic și sub diferite forme, va adopta frecvent modelul rezistenței colective a unor provincii întregi: în anul 1506 Marea Polonie se abținea în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XIV-lea vor fi cunoscuți sub numele de proceres ac nobiles, nobiles regni, veri nobiles, obțin la 1351 drepturi egale în cadrul regatului (sub una et eadem libertate gratulantur; egy és ugyanazon nemesi szabadság)500. Regele Ludovic I a urmărit consolidarea regalității, sprijinindu-se deliberat pe "noua nobilime", pe care o va contrapune marii nobilimi. Ulterior, prin Tripartitum 501 s-au codificat aceste libertăți, conferindu-se cadrul juridic necesar (una eademque libertatis, exemptionis, et immunitatis praerogavo gaudet). Poziția "noii nobilimi" se va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
altfel cei mai puternici, prin care își promiteau asistență militară pentru stăvilirea anarhiei 504. Regele a făcut eforturi de atragere a nobilimii și orașelor la viața politică. Datorită creșterii puterii economice a orașelor și nevoilor mereu crescânde de bani ale regalității, de la jumătatea secolului al XV-lea se va impune regula de a invita reprezentanții orașelor în Dietă. Adunarea reprezentanților stărilor privilegiate din anul 1432 confirmă participarea delegaților din nouă orașe, citați nominal, în scopul discutării unor probleme fiscale 505. Dreptul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prin intermediul deputaților, aleși câte doi din fiecare comitat. Spre sfârșitul domniei Matia Corvin nu a mai convocat decât în mod cu totul excepțional Adunarea stărilor: supremația monarhiei era totală. Domnia Jagellonilor se înscrie în istoria Ungariei ca un tip de "regalitate fantomă", iar în istoria dietală maghiară ca o perioadă de adunări numeroase, în care nobilii reclamau participarea în totalitate, pentru a-și putea impune voința asupra oligarhiei. Punct culminant al supremației stărilor, perioada 1490-1526 este deschisă de Vladislav al II
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a Europei, cu consecințe deosebit de grave asupra întregii stăpâniri în Peninsula Balcanică. Până în 1687 trupele austriece au ocupat întreaga Ungarie și o mare parte din Slavonia. În Dieta Ungarieie din 1687, dând existenței stărilor un fundament juridic și punând capăt regalității elective, au fost anulate clauzele Bulei de Aur de la 1222. Suveranul ereditar în ramura masculină a Habsburgilor urma să semneze o Cartă, prin care garanta Constituția și drepturile stărilor privilegiate. Istoria Dietei ungare intra într-o etapă nouă. 7. Caracteristici
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reuneau întrea-ga populație liberă, s-au format în procesul feudalizării Adunările provinciale (landsting) și cele comunale (herredsting). În timpul domniei marilor Waldemar (1157-1241), după o scurtă perioadă de creștere a autorității monarhice, stările privilegiate vor relua controlul guvernării, situându-se deasupra regalității 542. La sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, după o luptă destul de îndelungată între monarhie și nobilime, puterea suveranului a fost limitată cu sprijinul adunărilor nobilimii și al unui Consiliu de stat permanent. Carta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Este adevărat că, după anul 1176, gradul de dependență față de regatul maghiar a variat în funcție de puterea voievodului, de atitudinea acestuia față de coroană, de slăbirea sau întărirea puterii centrale. Clișeul format prin preluarea succesivă de către majoritatea istoricilor, sintetizat în termenii: Încercarea regalității de a înlocui instituțiile voievodatului și voievodului cu cele ale principatului și principelui, preluate de maghiari din lumea germană, a eșuat. Această politică se reflectă în titulatura de principe a demnitarului Transilvaniei, numit de regele Ungariei și atestat documentar între
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și instituțional European în care "încercările de înlocuire a instituțiilor existente", deci voivod și voievodat ar fi eșuat și nu ar fi fost consecința propriilor încercări de suveranitate. Ce se întâmpla în "lumea germană", la care se face referire? Dorea regalitatea maghiară modelul german al perioadei, sau nu? Sau modelul principatului le era defavorabil, eforturile regalității meghiare fiind de aceea îndreptate sprea reașezarea instituției voievodului ca demnitate administrativă în regat? Invocarea modelului german ar avea acoperire?709. de la sfârșitul secolului al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ar fi eșuat și nu ar fi fost consecința propriilor încercări de suveranitate. Ce se întâmpla în "lumea germană", la care se face referire? Dorea regalitatea maghiară modelul german al perioadei, sau nu? Sau modelul principatului le era defavorabil, eforturile regalității meghiare fiind de aceea îndreptate sprea reașezarea instituției voievodului ca demnitate administrativă în regat? Invocarea modelului german ar avea acoperire?709. de la sfârșitul secolului al X-lea centrul de gravitate politică al Germaniei a fost deplasat spre Est și spre
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ungariei a avut loc o redistribuire a forțelor politice. În acest context politic, în anul 1176 menționarea lui Leustachius Wayvode Transilvaniae 715 semnifică nu renunțarea la o intenție ci, în opinia noastră, revenirea la instituția voievodului, mult mai comodă pentru regalitatea maghiară, chiar dacă un secol mai târziu se va dovedi la rândul ei incomodă, în cadrul tendințelor centrifuge manifestate de voievozii puternici și dinastiile create de aceștia. De la 1176 până la 1541 șirul voievozilor va fi neîntrerupt. Voievodul era numit de regele Ungariei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
organizarea principatului Transilvaniei alegerea principelui a fost pierdut după anul 1691. Succesiunea la tronul imperial era însoțită de aceea de principe al Transilvaniei. Guvernatorul nu va fi nici el ales, găsindu-se în poziția voievozilor din perioada anterioară, numit de regalitate. Dieta rămânea însă principalul organ legislativ al țării, atribut recunoscut și întărit în anul 1791 de Francisc al II-lea: "majestatea sa preasfințită a recunoscut cu milostivire că puterea de a întocmi legi, de a le abroga și a le
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]