617 matches
-
aplicată matematica. Burgess și Rosen disting între două tipuri de nominalism reconstructiv: (a) concepția revoluționara care urmărește producerea de noi teorii matematice și științifice pentru a le înlocui pe cele curente, iar mijloacele de care se folosește sunt reconstruirea și reinterpretarea; (b) concepția hermeneutică care urmărește să analizeze ce au însemnat tot timpul, în profunzime, cuvintele teoriilor curente (Burgess și Rosen 1997: 6-7). Principala problemă în jurul căreia gravitează întreaga dispută platonism/nominalism este următoarea: avem motive bune să preferam o metafizică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
conștiințe limpezi a ceea ce s-a întâmplat la noi: un adevărat genocid cultural. Drepturile omului și drepturile culturii au fost călcate prea mult timp și brutal în picioare. Distrugerea sistematică a unei întregi tradiții și, poate și mai grav, pervertirea, reinterpretarea și redefinirea sa abuzivă în spirit ceaușist: totalitar, șovinist, protocronist, cu tăieturi și răstălmăciri grosolane de tot ce vreți: texte clasice și moderne, documente istorice, fapte etc., este de notat în primul rând. Trebuie să ne vindecăm de concepția nefastă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sursa gnostică a unor teme și motive din nuvelă, deși, în tratatele sale de istorie a religiilor 517 arată că aproape toate temele mitologice și escatologice folosite de autorii gnostici sunt anterioare gnosticismului stricto sensu, contribuția acestui curent fiind în reinterpretarea îndrăzneață și pesimistă a unor mituri și idei. Amnezia (sau uitarea propriei identități), somnul, captivitatea, căderea, nostalgia după țara pierdută sunt simboluri și imagini specific gnostice, deși nu sunt creații ale gnosticilor, fiind mult mai vechi. Odată scufundat în Materie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
culturii indiene determină și pluralismul filosofic de aici, "în care fiecare perspectivă, darsana, putea să coexiste, cu aceeași autoritate tradițională, alături de o altă perspectivă ce comporta o dezvoltare teoretică complet deosebită..."546. Gândirea filosofică indiană este rezultatul, inevitabil plurivoc, al reinterpretării creatoare a simbolurilor vechi. Această continuitate dintre experiența simbolică și gândirea filosofică este vizibilă, după Sergiu Al-George, în faptul că există un element comun, care dă unitate tuturor acestor curente filosofice, dincolo de diferențele lor teoretice: opoziția dintre o realitate absolută
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conștiinței planetare. Drept urmare, prin efectul cumulat al acestor procese de redefinire, reconceptualizare și reorientare, rezultatul este acela că, la nivel fundamental, radical, recunoaștem că "problema ecologică ne obligă să proiectăm restructurarea vieții și a societății umane"10. Acest efort de reinterpretare își poate fixa o țintă îndrăzneață și din depășirea viziunii filosofice specific europene sau, mai precis, Occidentale, prin luarea în considerare și încercarea de a înțelege filosofiile ne-occidentale, adică cele asiatice și africane. Dar problema ecologică nu vizează doar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consilia să coopereze? Lupta pentru putere este responsabilă pentru un alt tip de risc, cel politic, care poate antrena violențe de masă. Schimbarea accelerată a economiei mondiale și a valorilor poate destabiliza indivizi, grupuri, instituții. Soluția psihologică este temporizarea, negocierea, reinterpretarea situațiilor. Rol esențial au agenții de schimbare, psihosociologii și sociologii clinicieni, psihoterapeuții de grup, psihanaliștii. Principiile intervenției psihosociologice au fost fondate de Lewin și echipa sa cu mai bine de o jumătate de secol În urmă. Numai că metoda este
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
săvârșită chiar de unul dintre părinții tragediei antice. Mit și folclor Ca și O’Neill (Din jale se întrupează Electra), Giraudoux (Electra), Sartre (Muștele) și Gerhart Hauptmann (Tetralogia Atrizilor), Victor Eftimiu (Atrizii) și Petru Dumitriu (Preludiu la Electra) rețin, în reinterpretările dramatice ale mitului Atrizilor, mai ales secvența cuprinsă în Orestia lui Eschil de la întoarcerea lui Agamemnon din război la eliberarea lui Oreste de urmărirea Eriniilor, cu accent pe matricidul pus la cale de Electra. În schimb, Mircea Eliade în Iphigenia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prelungite - tot din magnetofon (II, p. 76). Atena lui Oreste și Cleon este un stat totalitar și se înrudește peste veacuri cu alte regimuri dictatoriale. Cadrul antic și mitologic deghizează referințele la contemporaneitatea autorului, ca și în Muștele lui Sartre, reinterpretare a mitului Atrizilor cu aluzii la situația Franței sub ocupația nazistă. Cea de-a doua parte a dipticului, privitoare la nașterea și formarea lui Atenus, fiul lui Oreste și al Aglaiei, îmbină și ea planuri diferite : descendenții eroilor mitici evoluează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Albert Thibaudet neînțelegându-l pe Paul Valéry? Dar Albert Thibaudet neînțelegându-l pe Paul Valéry? Dar N. Iorga "demolându-l" pe Arghezi? Câți critici au, oare, tăria să se autorevizuiască? Ne putem spune că valoarea, calitatea ondulatorie, e inevitabil supusă reinterpretărilor. Există, e drept, valori fixe, permanente, și valori oscilante. Ar însemna să repetăm un loc comun, dacă am afirma că orice epocă vine cu propriu-i registru de sensibilitate, că epoca noastră ține de o altă forma mentis decât cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pentru Revoluția americană 30 și a refuzat să utilizeze în context american expresia de "umanist civic"31, descoperirea de către Bailyn a unei ideologii comunitare în coloniile americane i-a furnizat lui Gordon Wood input-ul conceptual pentru a realiza o reinterpretare atentă a Revoluției americane ca fenomen care a avut puțin de-a face cu individualismul lui Locke. În cartea sa intitulată The creation of the American Republic, 1776-1787, Wood a arătat că revoluția îndreptată împotriva coroanei engleze nu a avut
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
iar epicurienii că lumea, la fel ca toate lucrurile, vă pieri. Puterea argumentului peripatetic pentru eternalism se datorează faptului că neo-platoniștii de mijloc, cum ar fi Taurus și neo-platoniștii de mai tarziu, cum ar fi Proclus, s-au angajat în reinterpretări inventive ale dialogului Timaios, încercând să demonstreze că în ciuda aparentelor, Platon a fost și el un eternalist. Răspunzând acestor lecturi neo-platoniste, filozoful Ioan Filopon din secolul al VI-lea a reafirmat creaționismul că doctrina autentică lui Platon (Proclus, 2001; Philoponus
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
este în primul rând un cu totul meritoriu demers de sistematizare a drumului parcurs de critica și istoriografia noastră literară, într-un continuu proces de cristalizare a ideilor, de aprofundare a cunoașterii marelui scriitor, atât de necesar azi, când o reinterpretare a tuturor scrierilor literare și a exegezelor asupra acestora, din toate timpurile, se impune cu necesitate, nu doar pentru că acum e posibilă o exprimare dincolo de orice canon ideologic ci pentru că ne aflăm în fața unui alt orizont de manifestare umană ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
efigia înaripată, de tradiție romană), respectiv în semnul prezenței lui Dumnezeu (mâna care coboară dinspre celest și binecuvântează). Dacă Roma va mai menține și în secolul IV formele păgâne ale ceremonialului legitimant, Constantinopolul, în aceeași perioadă, fie le modifică prin reinterpretări, completări și redenumiri, fie le înlocuiește definitiv (Benoist 187). Grija "păgână" pentru transferul valoric în lumea celestă este însă atent preluată în ceremonialul constantinopolitan, "creștinat"; el va susține construcția unui eșafodaj simbolic și a unei arhitecturi complicate a ierarhiilor de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
gestionare a imaginii divinului. Teologia așează umanul într-un raport de discontinuitate față de sacru, în timp ce oíkonomía este chiar traducerea în practică a relației divinitate−Christos−uman (amintim triada discutată anterior în legătură cu filosofia lui Platon), printr-o reinterpretare spirituală dată Treimii. Oíkonomía este însuși conceptul de relație din cadrul acesteia, dar și din gestiunea divină și providențială a lumii vizibile; totodată, este și știința de a enunța doctrinal acest lucru. Ea stă așadar la baza
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
7; Corintieni 2. 4, 4; Coloseni 1, 15), gândirea patristică a pus bazele unei filosofii creștine cu vocație doctrinală, din necesitatea de a corela imaginea naturală cu proiectul ecclesiei de a o transpune în icoană. O consecință majoră a fost reinterpretarea acestei prolifice noțiuni, oíkonomía, atât de necesare în argumentările iconofililor cu privire la relația dintre invizibil și vizibil, sacru și material, lege divină și canon ecclesial sau coduri laice. Cum demonstrația conduce la faptul că planul Întrupării și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
impus doctrina iconologică, în baza tradițiilor apostolice și patristice, ele însele situate la confluența dintre filosofia antică a imaginii, interpretarea sa iudeo-creștină și iconografia religioasă, bazată pe epifaniile divine; 2. Prin textele vehemente ale patriarhului Nichifor, s-a ajuns la reinterpretarea conceptului de oikonomie creștină, în toată complexitatea sa - și ca plan de organizare teritorială și economică, și ca program de gestionare a bunurilor simbolice, și ca factor în/ prin care se diseminează natura și sacrificiul christic - sarcină delegată instituției basileice
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
obișnuit (58), constant (52), expres (49), cert (48), corespunzător (43), egal (41), sigur (41), tradițional (40), obligatoriu (36), oficial (36), repetat (33), natural (32), corect (30), firesc (24), automat (23), curent (23), necesar (22). 37 Vezi Mîrzea Vasile, "O posibilă reinterpretare a clasei semiadverbului" (sub tipar). 38 Vezi Mîrzea Vasile, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română" (sub tipar), iar pentru trecerile între subclasele de adjective corespondente, vezi Brăescu (2007: 11-14). 39 Pentru descrierea acestor construcții, și deci pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
au un caracter programat polemic. Caragialeta (1998; Premiul ASPRO pentru experiment) este un dialog peste timp cu opera marelui dramaturg, un fel de traducere într-o limbă poetică din momentele, schițele și teatrul acestuia, o parodiere făcută din dragoste, o reinterpretare din alte parfumuri lexical-gramaticale, o jonglerie stilistică: „Să treci de pe-un trotuar pe altul/ca dintr-un veac în celălalt,/să ți se pară lesne saltul/iar caldarâmul - un asfalt” (1901, a.m.). Un castel în Spania pentru Annia (1999
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
Buñuel. Aluzia livrescă este o altă constantă a stilului lui G. Se fac trimiteri la Poe sau la Melville, iar Călăuza rătăciților (având tulburătoare analogii cu filmul lui Tarkovski, Călăuza, realizat în același an, 1979), propune o parodiere și o reinterpretare a celebrei scrieri a lui Maimonide, un detaliu interesant prin semnificația sa desacralizatoare fiind momentul în care personajele profanează mâinile bătrânei călăuze. G. este un prozator rafinat, ale cărui personaje își pun întrebări existențiale semnificative, fără ca între materia epică și
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
implementare Într-unul doar În parte administrativ. În consecință, alegerile făcute de membrii unei organizații guvernamentale În ceea ce privește valorile sau obiectivele unei organizații, chiar și atunci când sunt efectuate sub supraveghere politică, sunt, la rândul lor, politice, fapt care impune nu o reinterpretare a premiselor În care se desfășoară aceste alegeri, ci a presupozițiilor generale referitoare la sistemul administrativ, În care funcționarii publici exercită un anumit rol În procesul de planificare, respectiv formulare a politicilor publice. 3. Consecințele raportului dintre premise și presupoziții
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
polemică proprie criticului, opinii tradiționale și mai ales poncife provenite din definirea poetului „prin ceea ce nu are el și au ceilalți”. Miezul demonstrației stă în interpretarea doinei ca pattern al întregii creații și în decelarea deschiderilor către modernitate induse de reinterpretarea, ca tematică și muzicalitate, a modelului folcloric de către un poet considerat de exeget mult mai modern decât s-a crezut. Recitirea altui poet de început de veac, în cartea inspirat intitulată G. Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române (1999
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități de reinterpretare a temelor literare consacrate. Romanul Așteptare (1973), asemănător stilistic cu cel anterior, se deosebește pregnant de cele ce i-au urmat: Tutun de Macedonia (1976), Figuranții (1979), Vacanța (1981), Necuviința (1984), Privilegiu (1987), unde C. revine la maniera scrierilor de
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de tip apreciativ, condusă după principiile anchetei apreciative (Cojocaru, 2003a, 203-208), a însemnat o modificare a modului în care percep subiecții motivația și satisfacerea nevoilor; chiar dacă nu au fost operate alte variabile independente, se observă o modificare generată doar de reinterpretările personale prezentate și negociate în cadrul grupului. În timpul situației experimentale nu au fost introduse alte variabile independente, cum ar fi modificări ale dotării, ale salariului, prime, facilități etc. Din punctul nostru de vedere, putem face următoarele constatări: Abordarea apreciativă a experiențelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nouă arhitectură, datorată interacțiunilor dintre membrii săi. Se observă cum percepția satisfacerii nevoilor de autoactualizare a fost considerată de către membrii organizației ca fiind cel mai satisfăcută, iar nevoia de securitate a fost percepută ca fiind mai puțin satisfăcută. Interpretările și reinterpretările apreciative despre diferite evenimente care au loc în mediul organizațional au o influență sesizabilă în creșterea motivației personalului, și aceasta datorită implicării lui în construirea unei viziuni comune, stabilirii unui plan în care fiecare este o voce în organizație, dezvoltării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând fi aplicată pentru schimbarea mediului organizațional. 2. Orice organizație poate fi interpretată ca un text, iar ancheta apreciativă ne ajută să realizăm o reinterpretare colectivă, comună a organizației, care se construiește în cadrul procesului de negociere a interpretărilor individuale. 3. Pentru a realiza o schimbare a organizației, care este văzută ca o construcție și reconstrucție permanentă generată de ideile, credințele, intențiile membrilor săi, trebuie să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]