1,346 matches
-
tot la simbol, în concepția lui Mircea Eliade, substraturile trăirii religioase aparțin domeniului simbolic, legătura omului cu sacrul fiind intermediată de conștiință. Simbolul eliadian poate fi înțeles ca un dat al conștiinței și ca o trăsătură fundamentală a inteligenței umane, relaționând, totodată, și cu una din principalele trăsături ale sacrului aceea de a se manifesta -, fenomen cunoscut sub denumirea de hierofanie. Din această perspectivă, simbolul eliadian definește o formă a hierofaniei și un limbaj esențial al vieții spirituale, natura acestuia fiind
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de bogat este simbolismul reprezentărilor sacre în cadrul culturii egiptene antice, numeroasele înfățișări de zei din picturile murale, papirusurile sau sculpturile acesteia evidențiind diverse reprezentări antropomorfe sau zoomorfe (leu, câine, lup, șacal, pisică, crocodil, taur etc), care, deși diferite, pot fi relaționate, cel puțin în parte, și cu expresiile vizuale ale sacrului din alte culturi străvechi, cum sunt și cea asiro-babiloniană sau cea iudeo-creștină123. Fig. 2. Statuia zeiței egiptene Sachmet. Detaliu Fig. 3. Atena Simionescu, Leul Făcând un salt în istorie, polisemia
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și Beatrice sunt cuplul primordial, Adam și Eva, așezat în interiorul unui Eden artificial, Baglioni joacă rolul șarpelui, iar, metaforic vorbind, floarea gigantică în jurul căreia toată grădina doctorului pare a fi organizată, îngrijită special de sora ei umană (Beatrice), poate fi relaționată cu copacul arhetipal al cunoașterii"137. Fig. 5. Bogdan Maximovici, Experiment ADAM Fig. 6. Zamfira Bîrzu, Pomul cunoașterii Folosind această comparație, autorul inversează de fapt însemnătatea exemplului biblic, iubirea și viața principiile fundamentale ale actului creator divin fiind înlocuite aici
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
expresiile vizuale ale sacrului din sistemele religioase politeiste anterioare ei. II.4. Reprezentarea vizuală a sacrului în arta creștină După cum demonstrează istoricul de artă Juan Plazaola, spre deosebire de alte sisteme religioase, în creștinism, sacrul prezintă o serie de înțelesuri speciale, acesta relaționând cu însăși ideea de Dumnezeu 364. Accepțiunea aceasta presupune, în viziunea lui Plazaola, o asumare de către credincios a condiției sale terestre, acceptând dependența față de divinitate printr-o consacrare 365 a sinelui și a lumii ce-l înconjoară, noțiunea sacrului asociindu
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
înțelegere, cât și inițiere 485, valoarea acesteia constă în natura celestă a principiilor și semnificațiilor sale, și nu doar în calitatea formală sau materială a realizării ei, aceasta putând fi imaginată ca un mijloc de intermediere a prezențelor spirituale, ce relaționează umanul cu lumea divină 486. Psihiatrul și psihanalistul francez Serge Tisseron sublinia într-un studiu dedicat acestor probleme că, în societățile tradiționale, operele sacre nu pot fi separate de riturile, dogmele și manifestările cultice ale respectivelor culturi 487. Totodată, acesta
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cărei sensuri și semnificații nu pot fi rupte de sistemul simbolic pe care îl reprezintă. 231 Jean-Pierre Vernant, op. cit., p. 398. 232 Jean-Luc Marion, Idolul și distanța, Editura Humanitas, București, 2007, p. 26. 233 Régis Debray, op. cit., p. 21. 234 Relaționând originile imaginii cu ideea de moarte, Régis Debray face referire și la conceptul de reprezentare, ale cărui prime sensuri desemnau în trecut un sicriu gol peste care se așeza o pânză mortuară în cadrul unui ritual funebru, sau o figură pictată
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sinonim sau folosește un alt context mai simplu păstrând ideea. Poți folosi și imagini, iar pentru prietenii mei care pot citi, le poti scrie ceea ce dorești să le transmiți. Atunci când comunici cu mine învăț lucruri noi despre lume, învăț să relaționez cu alte persoane, să-mi exprim emoțiile, opiniile; îmi dezvolt gândirea, îmi dezvolt abilitățile de a mă descurca, de a lua decizii, de a rezolva probleme; le pot spune prietenilor și familiei ce planuri am, ce-mi place și ce
Despre Maria by Alina Popescu [Corola-publishinghouse/Science/83955_a_85280]
-
Bartolomei și colab., 1993; Ferguson și colab., 1993). Pentru gena Igf2/IGF2, alela paternă este activă. Ambele gene sunt exprimate în timpul dezvoltării fetale și postnatale timpurii și sunt strâns relaționate, fiind amprentate reciproc. Astfel, pierderea imprintingului pentru gena IGF2 este relaționată cu pierderea expresiei H19 (Webber și colab., 1998). În urma experimentelor efectuate de Li și colaboratorii săi (1992), s-a constatat că reducerea activității metiltransferazei determină expresia alelei paterne H19 normal silențiată și inactivarea alelei paterne IGF2 normal activă. Ambele gene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lucruri: erudiție și pregătire de specialitate solide dar și cunoașterea practică a psihologiei individuale a elevilor și capacitatea de a-i înțelege și a se apropia de ei, priceperea de a transmite noțiuni și cunoștințe, dar și capacitatea de a relaționa afectiv cu elevul și cu microgrupul, inteligență spontană și inspirație de moment în luarea unei decizii, dar și mânuirea conștientă a mecanismelor capabile să optimizeze actul educațional. [Marcus S. et al, 1999] Aptitudinea pedagogică se concretizează prin capacitatea de a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ce reia și pune accentul pe o serie de capacități umane fundamentale, cum ar fi: aă capacitatea de simbolizare: cele mai multe evenimente ambientale își exercită efectul prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
insistă să se urmărească desfășurarea vieții curente a acestora, incluzând perioadele de relaxare, odihnă, vacanțe, hobbyurile, viața familială și cea alături de vecini, cunoștințe, prieteni, în cadrul programelor oficiale de muncă și de afirmare socială. Pot fi semnificative modalitățile în care individul relaționează cu alte persoane în intimitate, modul în care decurge căsnicia, felul în care își îngrijește copiii, stabilitatea în locuire și muncă, în relațiile cu cei cunoscuți, varietatea și profunzimea relațiilor respective. Modalitatea acestor manifestări și relaționări în cursul cărora persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o independență agresivă; manifestă pică și invidie față de cei mai norocoși; acționează opozându-se manifest sau treptat obstructiv sau intolerant față de ceilalți, exprimând atitudini fie negative, fie incompatibileă. Auto-defetist (Masochistă Deferențial (de exemplu, se distanțează de cei care îl susțin constant, relaționând cu cei care îi cer să se manifeste servil și sicofantic, permițând, dacă nu chiar încurajând, din partea acestora o atitudine de exploatare, maltratare sau profitare; contracarează încercările altora de a-l ajuta și cere să fie condamnat prin acceptarea blamului
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cuvine. El poate fi și neîncrezător în sine, cu un sentiment al neputinței sau indiferent față de sine. În toate cazurile subiectul se interesează doar de sine, nefiind capabil să se descentreze, să se transpună în situația altora și să se relaționeze astfel firesc cu ei. El nu rezonează afectiv împreună cu alții, nu e capabil de prietenie și dragoste autentică, nu realizează o bună intimanță și gradație a distanțelor psihice. Îi lipsește simpatia necesară compasiunii și milei, receptarea suferinței celorlalți. Psihopatul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clarificatoare sugerată de Charles Taylor (1998), multiculturalul descrie specificul interacțiunii dintre actori sociali (indivizi singulari sau grupuri) care trăiesc unii alături de ceilalți (registrul dominant este caracterul mixat, adiționat al legăturii identitare), spre deosebire de intercultural, care circumscrie interacțiunile în care actorii ce relaționează trăiesc unii împreună cu ceilalți (registrul dominant fiind cel al partajării, schimbului și negocierii identitare). 2.3. Paradigma integratoare a psihologiei interculturale Psihologia interculturală (PIC) se întîlnește cu perspectiva antropologică, care examinează diferența exersînd o manieră de lectură a fenomenelor sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale pozitive, ocupînd locul doi în ierarhia universală a valorilor. Deosebirea constă însă în faptul că aceste valori sînt orientate spre cei din afara in-grupului. Din punct de vedere funcțional, valorile universaliste sînt importante în special cînd membrii grupului trebuie să relaționeze cu partenerii de rol cu care nu se identifică (membrii unui out grup). Aceste valori sînt importante la școală, la locul de muncă și în alte contexte extrafamiliale. Cînd însă interacțiunile sînt limitate la nivel de grup primar, valorile universaliste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat cu dimensiunea promovării de sine ca valoare, asocierea empirică a fost mică, reflectînd o slabă suprapunere conceptuală. Rezultatele sugerează, după aprecierea lui Bond și a colaboratorilor săi (2004), că cei care optează pentru o poziție cinică în viață sînt astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
et al., 2002), altruism și apropiere interpersonală. Psihologii germani au raportat de asemenea corelații negative ale religiozității cu interesul de sine ierarhic în Germania. în privința relațiilor dintre axiomele sociale și tendințele comportamentale s-au descoperit următoarele: cinismul social a fost relaționat cu stilul de adaptare prin "gîndirea voluntară". Totodată, persoanele cu scoruri ridicate la cinism social se așteaptă ca relațiile umane să conducă la control ierarhic și tendințe mai pronunțate spre orientare socială de tip dominant (Sidanius, 1993). în anul 2006
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat cu o satisfacție în viață scăzută. Studiul lui Leung și Bond (2004) asupra axiomelor sociale a relevat următoarele corelații: cinismul social e relaționat cu un nivel scăzut de satisfacție în viață; complexitatea socială se asociază cu o frecvență la vot mai mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata pentru efort corelează pozitiv cu un număr mai mare de ore lucrate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata pentru efort corelează pozitiv cu un număr mai mare de ore lucrate pe săptămînă; religiozitatea se asociază cu o agreabilitate mai mare și practica religioasă mai intensă; controlul destinului este relaționat cu un număr mai mare de afecțiuni cardiace mortale. La nivel individual, o serie de alte studii au găsit de asemenea relații semnificative cu o multitudine de variabile, atît personale, cît și structurale. Singelis și colaboratorii săi (2003) au observat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
găsit de asemenea relații semnificative cu o multitudine de variabile, atît personale, cît și structurale. Singelis și colaboratorii săi (2003) au observat că printre studenții din colegiile americane, cinismul social corelează negativ cu încrederea interpersonală și flexibilitatea cognitivă; complexitatea socială relaționează pozitiv cu flexibilitatea cognitivă, cu starea de confort în conversațiile cu persoane străine și cu deschiderea relațională mai pronunțată, chiar dacă o asemenea expansivitate expresivă poate răni sentimentele celor din jur. S-a constatat totodată că răsplata pentru angajare este relaționată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relaționează pozitiv cu flexibilitatea cognitivă, cu starea de confort în conversațiile cu persoane străine și cu deschiderea relațională mai pronunțată, chiar dacă o asemenea expansivitate expresivă poate răni sentimentele celor din jur. S-a constatat totodată că răsplata pentru angajare este relaționată cu sporirea strădaniei de "a încerca mai din greu data viitoare", în caz de insucces. Tot în acest studiu se poate pune în evidență cum religiozitatea corelează cu credințele creștine tradiționale, cu nevoia de a căuta sfatul unui consilier spiritual
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Journal of Organizational Behavior, în care se urmărea relația dintre individualism, locus of control și "starea de bine", la baza căruia au stat rezultatele unor cercetări efectuate în SUA și în statele occidentale, care susțineau că percepțiile și credințele angajaților relaționează cu starea de bine (satisfacția în slujbă, absența stresului fizic și psihic). Diferențele dintre națiuni sînt determinate de contextul național și cultural: satisfacția în muncă a japonezilor este mai scăzută decît cea a americanilor, în vreme ce stresul psihic și simptomele depresive
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
coroboreze și să fructifice în lingvistică limbilor lumii unele teorii și descoperiri revoluționare din domenii precum arheologia 2, paleoantropologia 3 și mai ales genetică 4. După cum vom vedea, geneticieni precum Luca Cavalli-Sforza sau lingviști că Joseph Greenberg și Merritt Ruhlen relaționează înrudirea unor populații (pe baza studierii ADN-ului uman) cu limbile vorbite de aceste populații și se ajunge, în unele situații, la noi clasificări genealogice ale limbilor lumii, cu tendința argumentării existenței unor macro-familii lingvistice. Noile ipoteze lingvistice de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
principiile sale analitice rămîn valabile pînă astăzi. Dar din a doua jumătate a secolului al XX-lea criteriile clasificării tipologice a limbilor s-au înzecit, iar în clasificarea genealogica au început din ce in ce mai mult să intervină date istorice, geografice, sociale, antropologice, relaționate în special cu noile descoperiri ale geneticii. Louis Hjelmslev consideră incompatibile perspectivele genealogica și tipologica: "la parenté génétique et la parenté typologique șont deux choses complètement différentes"54. Concepția opusă este susținută nu doar de Coșeriu, ci și de lingviști
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cunoscută lucrare despre tipologia lingvistică și universalii, Bernard Comrie 65 consideră că asemănările între limbi ar putea fi explicate prin patru cauze principale: universaliile lingvistice, înrudirea genetică, contactul lingvistic și întîmplarea. Am văzut mai înainte ca începuturile tipologiei lingvistice se relaționează de metodă comparativ-istorică: din această perspectivă tipurile lingvistice erau văzute în primul rînd că tipuri morfologice, deosebite în principal în funcție de structură cuvîntului. După cum observa o importanță specialista în lingvistică limbilor, Nadia Anghelescu 66, "înnoirile în tipologia lingvistică vin atît din
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]