2,802 matches
-
momentului (este util uneori și un istoric al evoluției sale); b) cunoașterea procesului de producție asociat firmei - în special a procesului pe care este axată organizația pentru realizarea produsului principal, cu caracteristicile cantitative legate de fiecare etapă; c) cunoașterea particularităților relaționale, altele decât cele reprezentate în schemele asociate subpunctelor anterioare. 2. Identificarea disfuncționalităților organizaționale: se identifică problemele existente asociate structurii organizaționale inițiale, dar și cele care pot apărea la implementarea noii strategii. Se face o ierarhizare a problemelor după impactul probabil
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a produselor existente, cu o condiționare adecvată sistemului comercial prin corespondență. Firma adoptă o strategie de diversificare, concretizată în adăugarea unor noi produse și a două noi grupe de clienți. Aceștia solicită un tratament special, atât din punct de vedere relațional, cât și tehnic. Strategia este bazată pe estimarea modificărilor segmentelor semnificative de piață. Proiecțiile pentru perioada imediat următoare arată că 50% din cifra de afaceri se va realiza în relația tradițională, 25% pe piața ANL și 25% prin vânzare prin
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din exterior. Procesul de producție este schematizat în figura 10.1. Figura 10.1 Firma Robinetex este de mărime mijlocie - 400 de persoane, dintre care 300 se ocupă de fabricație. Organigrama inițială, prezentată în figura 10.2, are următoarele caracteristici relaționale și funcționale: Figura 10.2 • Direcția de producție, coordonată de un director de producție, este divizată în șapte compartimente de producție conduse de câte un maistru, la care se adaugă următoarele servicii funcționale: aprovizionare, programarea producției, întreținere și reparații utilaje
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unei firme de acest tip, apoi continuați procesul de comparare a celor trei structuri. 2. Concepeți un proces tehnologic pentru un produs de larg consum pe care îl utilizați zilnic. Asociați etapelor acestui proces compartimentele specializate, apoi propuneți un sistem relațional de tip ierarhic pentru respectivele compartimente. 3. Discutați dezavantajele care ar putea apărea din cauza unei nepotriviri între strategia și structura aleasă (de exemplu, strategia concentrării-structura divizională), utilizând exemplul unei firme cunoscute. 4. Analizați deficiențele ipotetice asociate unei structuri organizaționale (prezentată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de componente, dintre care unele aveau chiar mai mult de 5 000 de salariați. La 15 ani de la prăbușirea regimului comunist se poate constata faptul că și această rețea de firme este în colaps, ca multe altele din țară. Eșafodajul relațional industrial s-a dezagregat odată cu sistemul planului centralizat de stat și cu cel al piețelor est-europene controlate, și cele din Lumea a Treia. Toate firmele brașovene din aceste ramuri s-au confruntat cu probleme dramatice de competitivitate, productivitate și finanțare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și rolul de facilitator, dacă ar ști și ar dori să facă acest lucru. Deocamdată, părerea generală a executivului firmei este că statele firmelor concurente, în special China, joacă mai bine acest rol. O situație specială din punct de vedere relațional o are echipamentul electric auto. Concurenții firmei, în special cei care sunt furnizorii marilor producători de autoturisme, au avantajul rezultatelor unor decenii de piață liberă în locul autarhiei de care s-a lovit Electroprecizia. Nu numai că unele dintre produsele lor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
siderurgice. Într-un domeniu de interes ce pare prin excelență masculin, fiind asociat indirect cu eroi mitologici greci, o reprezentantă a sexului frumos se impune în ultimul deceniu în Brașov prin perseverență și performanță. Ea demonstrează că abilitățile profesionale și relaționale feminine nu trebuie percepute ca fiind asociate în mod obligatoriu unor domenii ca publicitatea, comerțul cu produse cosmetice sau produse și servicii sociale, transmițându-le astfel un mesaj încurajator tinerelor fete care sunt atrase de produse tehnice „hard” și de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Craiova) pentru produse de tip cărămidă, țiglă sau zidărie; • Velux pentru ferestre de mansardă; • Policolor și Farbe pentru vopsele. Deși aceste firme se regăsesc și printre furnizorii altor concurenți din zonă, ele își păstrează relația cu Metabras pentru că există „ingredientul” relațional anterior: încrederea. Clienții firmei prezintă o dispersie mult mai mare, atât ca putere, cât și ca repartiție geografică, deși ar putea fi etichetați drept „regionali”. Aria de dispersie a acestora este dictată, în cazul multor produse din portofoliul Metabras, de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
De regulă, produsele utilizate fac necesară instruirea personalului de montaj, ceea ce înseamnă o relație furnizor-beneficiar complexă și pe termen lung. Firmele românești, între care cele ale grupului ICCO, trebuie să marcheze fiecare punct de încredere într-o astfel de situație relațională pentru a avea stabilitatea în furnizare și condiții economice rezonabile. Concurența pe care o resimte grupul poate fi etichetată „multipunct”, adică fiecare firmă are propriii concurenți și propriile piețe, cu reguli specifice ale jocului concurențial. În mod evident, există câteva
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și beneficii, relații cu salariații. Deși numărul de salariați direcți la nivelul unei țări este mic, impactul fiecărui salariat asupra performanțelor obligă la îndeplinirea cu profesionalism a fiecărei activități de management al resurselor umane. Pregătirea tehnică este corelată cu cea relațională, fiecare salariat fiind familiarizat cu un set sofisticat de norme de comportament intern și extern. Departamentul financiar operează în strânsă colaborare cu toate celelalte departamente, dată fiind natura activităților sale. El gestionează performanța financiară la nivel național și asigură interfața
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care îl va avea în polis. Acest lucru se întâmpla, în principal, din cauza distincției neclare dintre public și privat. Relația tată-fiu este poate cea mai relevantă în perspectivă politică din cauza dominării exclusive a vieții politice de către bărbați și, în mod relațional, a importanței continuității asigurate de fiu în cadrul oikos-ului. Această relație este deci în mod intrinsec de natură politică și aduce cu sine o încărcătură conflictuală, în care autoritatea tatălui este una evidentă, la fel ca și obligațiile fiului față de acesta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unui destin ineluctabil și sub cel al transgresiunii. De aceea, ea e definită ca hybris și cheamă sancțiunea divină. Pentru omul lumii filosofice trecerea e posibilă - ba chiar necesară - întrucât între cele două sfere ale ființării există un termen mediu, relațional, care se definește tocmai prin felul în care face legătura dintre lumea acțiunii umane și cea a principiului unificator pe care acțiunea îl manifestă fără a-l aduce vreodată la claritatea vizibilității. Acest intermediar - grație căruia omul poate fi părtaș
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
intermediară între extreme (dar nu între oameni și zei, căci aici nu avem extreme și în acest caz Eros este relație), adică nici-nici; este apoi relație, adică și-și. Eros are o esență - este entitate intermediară, și o funcție - este relațional. Cred că Socrate și Platon pot fi distinși în opțiunea lor în legătură cu Eros prin poziția pe care o adoptă în legătură cu acești doi termeni. Am sentimentul că, poate și împovărat mai mult de trecut și de opțiunile nemijlocit erotice, Platon se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
celui liber al elevilor (Cosmovici, A., ș.a., 1985) poate fi un factor de prevenire. Cheia reușitei unui astfel de demers este excluderea formalismului și a poziției autoritare, dorința reală a educatorului de a afla ce stimulează acum impulsivitatea, precum și tactul relațional, atitudini ce sunt percepute și apreciate de elevi. Vă puteți baza pe faptul că elevii nu sunt nici pe departe atât de „nesimțitori” după cum ar părea la prima vedere sau după cum afișează ei în mod ostentativ. Metafora cea mai potrivită
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reciprocă a procesului de educație, pe de o parte, și a caracteristicilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte. Vom spune, prin urmare, că un elev este adaptat atunci când realizează, în egală măsură, adaptarea pedagogică (sau instrucțională) și adaptarea relațională. Primul tip de adaptare desemnează răspunsul adecvat al elevului la exigențele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-și însuși informațiile transmise și de a le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
accepțiunea sa cea mai largă, aceasta poate fi definită ca fiind relația bazată pe co-împărtășirea unei semnificații. Dacă informația este premisa absolut necesară unui act de comunicare, ea nu este însă și suficientă. Absența înțelegerii acelei informații și a cadrului relațional care să-i ghideze și să-i fixeze semnificația, anulează „starea de comunicare”. O propoziție într-o limbă necunoscută există ca informație, dar, în absența cunoașterii limbii, deci a înțelegerii ei, ea nu ne va comunica nimic. La fel un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și să acționeze ca un profesionist al comunicării (Ollivier, B. , 1992; Romano, C., ș.a., 1987); • Absența intenției comunicative nu anulează comunicarea. Nehotărârea, neliniștea, blazarea, neputința etc. le transmitem elevilor chiar și atunci când nu o dorim. Ele se încorporează în baza relațională care, vom vedea, filtrează mesajul didactic centrat pe conținuturile disciplinei. Aceasta și face ca profesori diferiți, cu aceeași clasă și chiar aceeași temă, să obțină rezultate diferite. Această perspectivă de lucru asupra comunicării, desigur una dintre diversele posibile, permite câteva
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aceeași temă, să obțină rezultate diferite. Această perspectivă de lucru asupra comunicării, desigur una dintre diversele posibile, permite câteva sublinieri: a. în cercetarea și practica actuală (François, F., 1990), actul comunicării este văzut ca o unitate a informației cu dimensiunea relațională, aceasta din urmă fiind purtătoare de semnificații, cea care contextualizează informația. Spre exemplu, o informație verbală imperativă („Vino!”, „Citește!”, „Spune!” etc.), în funcție de situație și de relația dintre „actorii” comunicării, poate fi : poruncă, provocare, îndemn, sugestie, ordin, sfat, rugăminte, capitulare etc.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ritmuri de codare, transmitere și decodare. Se apreciază că promptitudinea este apanajul CPV și CNV, ele fiind de patru ori și jumătate mai rapid decodificate decât CV. Vom sublinia ulterior consecințele acestui fapt, pentru comunicarea didactică; • Conținuturile afectiv-atitudinale, indispensabile dimensiunii relaționale a oricărei comunicări, se transmit, în proporții hotărâtoare, prin CPV și CNV: 55% nonverbal, 38% paraverbal și doar 7% verbal. Un mic „experiment” vă poate convinge: Transmiteți clasei o informație atitudinalăă Atenție! Mă supăr!! Ă în două modalități: doar prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fie explorat și exploatat diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de filosofia educației la care aderă, conștient sau nu, profesorul accentuează una sau alta dintre dimensiunile comunicării Ă cea informativă, cea relațională, cea pragmatică etc., creând premise de răspuns complementar din partea elevilor sau a cadrului instituțional în care activează etc. Pe lângă cele analizate până acum, se poate enumera o altă serie de trăsături care, și ele, contribuie la crearea unui univers specific
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
personale” a realității, pot deveni mecanisme de apărare sau de relansare a eului. Inconștientul și imaginarul pot deveni, astfel, mediatori între personalitatea individului și organizație; o anumită imagine despre sine și despre locul său în sistemul psihosocial al clasei (imagine relațională) îl poate ajuta pe elev să-și organizeze viața personală, să-și formeze mecanisme de adaptare, strategii de relansare în sistemul ierarhic interindividual. j. relațiile dintre diferite compartimente (surse de autoritate și influență) ale organizației și fiecare dintre membrii săi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sociabilitate. În toate acestea, regăsim voința de a se deosebi de alții, înlesnind dezvoltarea procesului de distingere pus în evidență de Bourdieu. Pentru acesta din urmă, distincția „nu este de fapt decât diferență, distanțare, trăsătură distinctivă; pe scurt, o proprietate relațională care nu există decât în și prin relația cu alte proprietăți” (Bourdieu, 1944, p. 20). La limită, formele de sociabilitate practicate în sânul elitei pot fi sistematic, organizate astfel încât să-i fortifice coeziunea și să amplifice distanța socială, dar și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fie tot mai puțin utilă gestionării afacerilor interne ale țării, se va impune progresiv un profil de gestionar administrativ, devenind acum caracteristica cea mai adecvată. Și într-un caz, și în celălalt, caracteristicile cerute de la elite sunt subordonate unor exigențe relaționale și generate de acestea. O altă orientare pune accentul pe modurile de organizare ce favorizează emergența unei elite. Orice elită dispune de forme de organizare sau de talente organizaționale care-i permit să se impună în fața majorității neorganizate. Încă o dată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elite (politice, economice sau militare), unite de participarea lor directă sau indirectă la puterea guvernamentală (1969). Folosirea pluralului este justificată în acest caz de ambiguitatea noțiunii de putere. Într-adevăr, putem - și trebuie - să distingem, împreună cu François Chazel, o putere relațională și una substanțialistă (Chazel, 1992, p. 199). Puterea de tip relațional se exercită mai întâi într-o situație de interacțiune ce introduce o asimetrie relațională, dar ea depășește apoi cadrul relației inițiale, pentru a suscita, în forme mai complexe de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
indirectă la puterea guvernamentală (1969). Folosirea pluralului este justificată în acest caz de ambiguitatea noțiunii de putere. Într-adevăr, putem - și trebuie - să distingem, împreună cu François Chazel, o putere relațională și una substanțialistă (Chazel, 1992, p. 199). Puterea de tip relațional se exercită mai întâi într-o situație de interacțiune ce introduce o asimetrie relațională, dar ea depășește apoi cadrul relației inițiale, pentru a suscita, în forme mai complexe de acțiune organizată, „o dependență reciprocă și dezechilibrată a actorilor” (Friedberg, 1993
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]