17,422 matches
-
Gamble, 2005, p. 266. Figura 4. Modelul de educație populară în spiralătc "Figura 4. Modelul de educație populară în spirală" Un model comprehensiv al DEVCOM: ANDEOtc "Un model comprehensiv al DEVCOM\: ANDEO" Listele de recomandări pentru o DEVCOM eficientă sunt relative la țară,mediul rezidențial și perspectiva de sinteză. În cazul României nu dispunem încă de sinteze pragmatice de principii de acțiune eficientă în DEVCOM. Pe măsură ce procesele de experimentare a DEVCOM se vor extinde, este de așteptat să apară astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
națională. Măsuri de tip absolut, de genul celor încercate prin indici ai sărăciei absolute, sunt greu, dacă nu imposibil de realizat pe o realitate multidimensională, în condițiile unui fond redus de date relevante de cuprindere națională. Centrarea pe dezvoltarea comunitară relativă și pe disparitățile de dezvoltare dintre sate, din perspectiva socială, definesc abordarea pe care ne-o propunem în continuare. „Perspectiva socială” în măsurarea nivelului de dezvoltare al comunităților locale se definește, în cazul de față, prin interesul pentru: - capitalul uman
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Singurii agenți economici din sat activează în domeniul comerțului sau al alimentației publice”. Sursa: Manualele de operare ale FRDS, diferite variante. Pentru autorii grilei, sărăcia satului apare deci ca fiind predominant un fenomen de slabă dezvoltare instituțională locală și de relativă izolare (intrasătească, intracomunală și intraregională, în raport cu orașul). La nivel local, în comunitățile care au formulat cereri la FRDS, criteriile cu care operează Fondul au o receptare predominant bună (Voicu et al., 2002). Cu toate acestea, o serie întreagă de județe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
opinii sau credințe nu există ca atare, ci în cadrul unor polarități atitudinale de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și nu pot duce decât la evaluări relative, legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism nu poate fi trasată decât imprecis. Figura 18 prezintă în mod simplificat un model de regresie multiplă cu coeficienții beta. Variabila dependentă este un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
european își va fi găsit nucleul tare în programul iluminist, cel al societății transparente, dezvoltat în programul postmodern prin pluralismul cultural și relativismul scientist. Asta înseamnă că nu vom ajunge niciodată la un adevăr absolut, autoritar, ci la multe adevăruri relative care ne vor învăța să trăim decent. Postmodernitatea își va fi găsit dumnezeul în lumile posibile ale fiecărei povești culturale, din care își va extrage și criteriile. În loc să vedem în postmodernitate o lume fără dumnezeu și fără criterii, vom descoperi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să încerce măcar... Tardiv. — Nu vrei și tu pâine? Măcar puțin; uite, n-ai luat nici o felie. — Deja am terminat. Își privi ceasul: ora trei și jumătate; ieri pe vremea asta mai era fericit, însă „este vorba de un sentiment relativ ce depinde enorm de percepția fiecăruia și nu întotdeauna este în concordanță cu intuițiile celuilalt“. Folosise cuvintele ei doar ca să-și demonstreze că memoria îi funcționează bine și să poată fi aproape de ea și concepțiile ei. Toată schimbarea asta avusese
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de pozitivitate și cu variabilitatea sa depinzând de diversitatea popoarelor și epocilor, Își afirmă și Își realizează, validitatea În istorie, reflectând mai mult sau mai puțin fidel principiul moralei absolute. Trebuie, de asemenea, să comparăm dreptul pozitiv, al cărui caracter relativ și istoric se manifestă realmente, concret, și mai categoric chiar, cu principiul ideal al dreptului luat, considerat ca un criteriu de valoare absolută. Și Statul, ca organ al dreptului, Își subordonează (sau ar trebui, sollen) evaluările și organele aceluiași criteriu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vieți „desăvârșite”, pentru individ, continuă și se completează În mod necesar În Îndrumarea spre realizarea statului perfect, al cărui bun Îl constituie cetățenii activi și capabili În mod desăvârșit, statul acesta devenind, prin urmare, binele supraordonat. Paulsen urmărește cronologic concepțiile relative la aceste chestiuni. Ideilor aristotelice le succed cele ale filosofiei elenistice, cu o arie destul de lărgită dincolo de spațiul atenian reprezentat de Stagirit. Cu creștinismul, apoi, se infiltrează conceptul unității omenirii cu ardoarea sentimentului religios. Imaginea Împărăției cerești ca reprezentare a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să pretindă respectul ca un Început al ieșirii din starea de pură violență. Clarificarea acestui aspect este de cea mai mare importanță. Atâta vreme cât nu se diferențiază aceste amândouă părți ale judecății morale de valoare și nu se recunoaște independența lor relativă reciprocă, nu se poate Întrezări sfârșitul acelei Îndelungate controverse Între filosofia morală formalistă și cea teleologică. Cea formalistă va continua să o combată sau să o suspecteze pe cea teleologică, ca fiind „morală a succesului”: pentru ea valoarea acțiunii nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
relația lor de determinare a unora dintre ele prin altele de același fel, ci argumentarea noastră nu poate să lege prin idei generale, prin logică, obligația propusă doar de alte obligații. Dacă această legătură poate ajunge la concluzia că afirmarea relativă la obligația propusă este adevărată și că, prin urmare, acea obligație există. Se va observa că adevărul despre existența unui fapt natural, cum sunt realitățile materiale psihologice sau sociale, se obține În același fel, tot printr-o legare Între ele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care este dator să le recunoască totdeauna cu condiția ca, În organizarea și În manifesările lor exterioare, să nu lezeze principiile fundamentale ale constituției politice și În drepturile particulare care aparțin Statului de a garanta În toate aceste cazuri; − regulile relative la exercițiul diverselor profesiuni, arte și meserii, aprobate după principiul majorității prin membrii de asociații competenți, legal recunoscuți, produc efectele lor, În chip egal, vis-à-vis de minoritate, totdeauna sub condiția ca să fie respectate drepturile fundamentale, Între care trebuie În special
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
deci o constituție. În sens restrâns, prin constituție se Înțelege acea organizare a puterii publice, care conține un anumit sistem de garanții ale drepturilor individuale. Statele se disting, se deosebesc În: State constituționale și State neconstituționale. Distincția are o valoare relativă, deoarece libertatea și autoritatea se moderează - observă Giorgio del Vecchio - Întotdeauna În oarecare măsură, una pe alta, iar formele de ocrotire a drepturilor individuale sunt extrem de diverse. În mod abstract, puterea publică e una. Dar În exercițiul său, ea poate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
duci la arene, să-l vezi pe toreador sfîșiat de taur”. Brrr!... Ca un imbold pentru continuarea jurnalului meu, găsesc În România literară o minunată meditație pe teme diaristice : „Cărțile cele mai neliniștitoare din biblioteca lumii sunt jurnalele. Ele strică relativa ordine a lumii literare, sunt imprevizibile și nesupuse. Toate celelalte spe cii se lasă domesticite În rafturi, prețuite, au reguli care pot fi Învățate. Jurnalul pune În dificultate teoria, ca orice mu tant ”( Ioana Pârvulescu). Măgulitor, nu?!... În poemul lui
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care, sub forța privirii imperiale, Începu să se Înmoaie ca o lumânare, pipăindu-și nesigur liziera verde-gălbuie. Se părea că omul care introdusese complexul de inferioritate În psihanaliză tocmai era pe cale să dobândească unul, căci o fi timpul o noțiune relativă, mai ales În Purgatoriu, dar trebuie să precizăm că trecuseră vreo două minute bune de când Napoleon scruta zâmbind ușor țepușele viu colorate de pe țeasta fondatorului psihologiei individuale, când acesta se răsti la el cu o voce plângăreață: — Șefu’ te-a-ntrebat ceva
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
marxismul a distrus cam tot ce se putea distruge. Fisurile iscate în blazonul demnității franceze sunt atît de adînci încît umbra princiară a spiritului galic face figura unui convalescent ținîndu-și fruntea în pămînt: a fi francez a devenit o chestiune relativă și uneori de-a dreptul supărătoare, dar, mai ales, a fi francez a devenit sursa unei amintiri neplăcute. Căci ce parizian poate compara, fără să simtă o strîngere de inimă, Franța lui de Gaulle cu Franța zilelor noastre? Locul nobleței
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
mână și începe să plângă: „Am familie, am copii, ce mă fac?!”. Spre miezul nopții se mai liniștesc lucrurile. Am fost trimiși la dormitoare cu tot echipamentul individual cu noi. Dormim îmbrăcați. Oricum adormim târziu. Au urmat 3 zile de relativă acalmie, perioadă în care zvonistica a proliferat. Izolați în unitate, cu rare contacte cu civilii, frânturile de informații erau umflate și răsumflate, și apoi sparte și iar umflate, încât la un moment dat nu te mai interesa. Săptămânile și lunile
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
pentru că sunt de părere că ai nevoie de sedative. — Sedative? Pentru ce? — Pentru că leziunea din scobitura genunchiului tău nu e nici rană și nici arsură. Trăsăturile lui Bull trădau înțelegerea. Contururile ferme se strânseseră într-o grimasă neplăcută a cunoașterii relative. Articulă cu o voce gâtuită: — Cancer, nu-i așa? Alan se simțea atât de puternic și de protector! El era cel care controla această ciudată procedură de seducție și nu se putea opri să nu râdă. Hohotul de râs îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
teritoriul Chinei. Bătălia de la Changping a fost cea mai importantă pentru Qin, înaintea unificării Chinei. Statele Han, Wei, Yan și Zhao se învecinau cu Qin. Ca să facă față expansiunii acestuia din urmă, între cele patru a fost încheiată o alianță relativă. Statul Zhao era cel mai puternic, iar Wei cel mai slab. În anul 268 î.e.n., Qin a atacat statul Wei și după mai multe bătălii l-a anexat. Apoi, a pornit războiul împotriva statului Han. De teamă, regele acestuia a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fel, și am fost șocat s-o văd că pur și simplu miroase un pic aerul și o ia la trap după mama, de parcă era absolut normal să pășești pe Jupiter. CÎt despre mine, eu Încă mă aflam la adăpostul relativei mele ignoranțe, și doar o vagă neliniște Începuse să roadă ușor la marginile minții mele. Mergeam grăbiți În șir indian, cît de aproape de clădire puteam ; am luat-o În sus pe Cornhill și apoi În josul unei alei Înguste. Eu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
sunt atipice prin raportare la scrutinele parlamentare sau prezidențiale dintre 1990 și 2000. O dată cu reducerea numărului de partide parlamentare, tendința de bipolarizare a vieții politice, dar mai ales a competiției electorale, a debordat.[...] Un efect al bipolarizării și al echilibrării relative a scenei politice după alegerile locale a fost apropierea dintre primii competitori. [...]Capacitatea partidelor de a manipula opțiunile alegătorilor s-a redus simțitor. Dincolo de controlul conjuntural și întotdeauna contraproductiv al media sau de dezechilibrul politic artificial, alegătorii și-au înțeles
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
urmare, pentru prima dată în istoria comunismului românesc, prevederile cincinalului următor au fost reduse. Pe termen scurt, acest permanent «salt înainte» în domeniul economic s-a resimțit pozitiv pe plan social: debușee pentru forța de muncă, urbanizarea localităților, o bunăstare relativă. Pe termen lung, s-a dovedit însă o politică falimentară, care a provocat specializarea industrială a unor regiuni întregi, fără a oferi alternative, ca Valea Jiului, de exemplu, distrugerea accentuată a mediului (Copșa Mică, Baia Mare) și depopularea satelor. Autoritățile au investit
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
săpat adânc în sufletul românesc, a perturbat orice urmă de normalitate, a întors valorile cu capul în jos, a siluit cultura și spiritul. E drept, în anii ´60 a existat o inexplicabilă (pentru logica regimului) paranteză, o situație de calm relativ și prosperitate la nivelul de jos, egalitarist. Au fost semne care au înșelat Vestul. Dar minunea n-a ținut nici un deceniu. Printre cele mai semnificative distrugeri pe care le-a practicat sistematic și deliberat regimul comunist s-a aflat anihilarea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
decât să înțeleagă și mai grăbiți să distrugă decât să construiască, cei care cred că ar putea să aducă puțină lumină, cei ce se simt datori să înlesnească o mai dreaptă prețuire a lucrurilor și să contribuie astfel la o relativă potolire a spiritelor, nu se pot hotărî ușor să se amestece. Riscul nu e de disprețuit, iar perspectivele de succes rămân, în mijlocul îndârjirii obștești, mai mult decât problematice.[...] Problema de căpetenie rămâne astfel, oricum am întoarce lucrurile, acea a oamenilor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
era ca și încheiată. "De unde știu? Îmi vine să cred că este o întrebare pur retorică. Dar o să-ți răspund, domnule adjutant. Din faptul că te-ai străduit să-l alungi pe prinț din Vladia. Ai înțeles destul de repede că relativa bunăstare care se lega de prezența sa în târg nu se putea compara cu nenorocirea, cu daunele pe care le aducea în același timp fericirii Vladiei. Și de aceea ai reușit să-l îndepărtezi într-un fel deosebit de ingenios, demn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mare parte din viața noastră este fiica întâmplării, dacă nu cumva chiar viața însăși. Ne-am întîlnit la clubul de la Băneasa cu excelența-sa Șerban Pangratty, și din una, din alta a ajuns să ne povestească despre așezarea asta, despre relativa izolare în care se găsește, despre, să zicem, cîteva caracteristici, de pildă, despre dumneata, domnule Popianu, care oricum ai lua-o ești o caracteristică a Vladiei." Adjutantul a zîmbit mincinos, a plăcere, a măgulire, dar de fapt căuta să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]