571 matches
-
cu nimic statutul în Cetate, că trebuie să-și reorganizeze singură rolul în cadrul tradiției. Caracterul predilect masculin-public și feminin-privat al secolului al XIX-lea, ce antrenează diviziunea genurială a rolurilor, spațiilor, ocupațiilor și obligațiilor, este contrazis de femeia pariziana, care relativizează delimitarea sferelor, lărgindu-și progresiv micro- si macrouniversul. Dacă femeile au, de regulă, raporturi privilegiate cu domeniul casnic și sentimental, Pariziana are pasiunea socialului. Ea este una dintre puținele femei care reușește să pătrundă, în unele cazuri, în ultimul bastion
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spre exemplu, "să beauté irrégulière, bizarre et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83], ilustrând parcă ceea ce spunea Baudelaire: "frumosul trebuie să fie întotdeauna bizar". Saccard o apreciază pe baroana Sandorff cu un superlativ al frumuseții "fort jolie", dar care este relativizat prin verbul "sembler": "Elle semblait fort jolie" [Zola, L'Argent, p.29]. 103 Important ne pare faptul că termenul de modernitate este utilizat pentru "facultatea de a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea omului, dar și de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Qu'elle était jolie à ravir, élégante plus qu'aucune autre, intelligente, fine, spirituelle, mais changeante, vite lassée, fatiguée, dégoûtée, éprise d'elle-même avânt tout et insatiablement coquette" [Maupassant, Notre coeur, p.167]. Calificativul "mais changeante", intercalat în seria determinativelor, relativizează înțelegerea celorlalte trăsături surprinse. 133 "C'était plus qu'une femme, c'était un roman. Oui, ces richesses féminines, l'ensemble harmonieux des lignes, leș promesses que cette riche structure faisait à la passion, étaient tempérés par une réserve constante
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ancienne" [Zola, Nana, p.308]. Armonia ansamblului și a culorilor nobile conferă distincție: La pièce gardait le ton du vieil or, fondu de vert et de rouge, sans que rien marquât trop la fille" [ibidem p.308]. Acest trop este relativizat prin obiectele eclectice care trădează lipsa de gust a Parizienei parvenite: "un monde d'objets de tous leș pays et de tous leș styles" [Zola, Nana, p.308]. 383 La căsătoria fiicei contelui Muffat: "Des robes claires passaient, se mêlaient
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
personale ale medicului, care sunt trăite ca „un sentiment de neputință” față de cazurile cele mai dificile, și în special față de noncomplianța pacientului recent decoperit. Dificultățile psihologice ale celor două persoane implicate în relația terapeutică (de care sunt parțial conștiente) sunt relativizate sau complexificate de propriile lor dificultăți subiective care apar în relația triangulară medic - pacient - diabet. Este necesară o sensibilizare psihologică a medicului pentru a fi capabil să identifice reprezentările și obstacolele psihologice ale diabeticilor și a fi capabil de a
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
valori mobiliare perfect diversificate care ar prezenta același nivel de risc. Meulbroek (2002Ă estimează că diversificarea incompletă din cauza proporției excesive acordate titlurilor angajatorului generează echivalentul unei pierderi de randament de 42% din suma alocată economiilor pentru pensie. Motiv pentru a relativiza pe o perioadă lungă atracția măsurilor preferențiale (abundent, discountă acordate de angajator pentru fondurile plasate în acțiuni ale întreprinderii. Dacă vreți să știți mai mult BENARTZI S. (2001Ă, «Excessive extrapolation and the allocation of 401 (kă accounts to company stock
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
picioare frumoase, sâni triumfători și cel mult o dicție acceptabilă. De unde atunci discernământul de a deosebi un fapt important de unul nesemnificativ, o știre de interes public, de una bună de colportat în scara blocului? De unde capacitatea de a ierarhiza, relativiza, alege, propune, abandona un subiect? De unde bun gust și în ultimă instanță, bună cuviință, la acest atât de important formator de opinie, la această, chipurile, a patra putere în stat? Cu ce e ea mai bună decât celelalte, atât de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
toate acestea sunt sancționabile; dar ele sunt sacționabile mai ales la nivel teologic, și aici intervine discuția despre vocaționalitate, în zilele noastre. Este evident că nu se mai poate vorbi în termeni tari, în sens absolut, despre vocaționalitate, conceptul fiind relativizat. Dar se poate vorbi despre oportunitate și contextualitate. Tinerii care aleg să devină preoți sau optează pentru monahie vor fi făcând acest lucru pentru că simt o chemare și o misie specială (procentul acestor nativi, ca să-i numesc astfel, poate că
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
realității, el ia atitudine, prin modul în care tratează subiectele, le ierarhizează și le prezintă publicului lui. Libertatea de exprimare este un drept fundamental, pe care l-am cucerit cu greu, și pe care nu ne putem permite să-l relativizăm, prin acțiuni de relativizare a lui sau de îngrădire a accesului la informație, prin presiuni ale puterilor publice asupra ziarelor și ziariștilor. Sunt alături de toți cei care, cu bună credință, promovează dreptul la liberă informare și liberă exprimare. Doar în
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
uneori acea luminozitate de ora cinci după-amiaza pe care o au și filmele lui Eric Rohmer. Cafting și fairplay Mihaela Michailov Eduard al III-lea (Teatrul Național București) este un manifest politic și un statement deontologic. Într-o Românie care relativizează haotic principii etice, care deconstruiește public semnificații morale prestabilite, care branșează justiția la eroare și investește enorm În retorica disimulărilor și camuflărilor, opțiunea regizorală are valoarea unei atitudini politice ferm afirmate și inteligent susținute. Tocilescu toacă tipuri de coduri etice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
nu mai poată mișca nici neuronii obosiți ai unui subsecretar de stat. Lucrul care mă uimește cel mai tare la omul politic contemporan este convingerea cu care își emite propozițiile. Ba nu, sentințele. El nu dialoghează. Intelectualul de bună-credință afirmă, relativizează, are îndoieli, acceptă că a greși e omenesc și, cum e și el uman, poate, desigur, greși. Vrea să discute, să schimbe păreri, să convingă, ba chiar să se lase convins. Față în față cu un politician, n-are nici o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
că s-ar întâmpla dacă...?/ Ce zici dacă...? Interlocutorul încearcă să-i ofere locutorului posibilitatea de a opera o modificare de perspectivă în mesajul său. Am impresia că.../ Cred că.../ Mi se pare că... Interlocutorul dă feedback locutorului, dar îl relativizează, dându-i posibilitatea locutorului să-și nuanțeze/redimensioneze mesajul, dacă este cazul. Îmi sună foarte cunoscut/Asta îmi amintește de.../ Chiar mă gândeam că... Interlocutorul raportează mesajul locutorului la experiențe proprii eventual, comune cu locutorul. etc. Tabelul nr. 12. Manifestări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la altul și chiar de la un individ la altul. Aceste sisteme au un statut aparte, căci sînt "situate în centru și deasupra"141, adică implică transcendența și superioritatea, impunîndu-le ca o evidență și ca un absolut. Chiar dacă din exterior putem relativiza valoarea colaborării deținuților cu cadrele, din interior "sifonarea" (turnătoria) este o acțiune ce atrage consecințe uneori radicale. Această ordonare a semnificațiilor atribuite unor aspecte implică o ierarhie preferențială, asimilabilă unei filozofii de viață ce stă la baza raporturilor dintre oameni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
timp, mobilizarea competențelor tehnice și a posibilităților de investiție dorite pentru a dirija creșterea urbană presupunea luarea în considerare a logicii economice a constructorilor de locuințe. Erau necesare compromisuri între obiectivele statului și strategiile investitorilor privați, care puteau câteodată să relativizeze puternic orice "mistică" a Planului. Jean-Pierre Worms povestește: "Să luăm un exemplu: proiectăm un nou oraș, elaborăm o schemă precisă, dar pentru a o realiza avem nevoie de colaborarea întreprinderilor private; administrația nu se poate mulțumi să încadreze într-o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
luni ă15 vol., 1851-1862). Este promotorul unei critici în esența ei de origine romantică, prin care se urmărește cu toate instrumentele disponibile - psihologice, sociologice, istorice, estetice - determinarea fizionomiilor individuale, a „monadei inexprimabile“, ireductibile la vreo formă de determinism. Frumosul este relativizat și esența umană istoricizată. Singurul efort clasificator al lui Sainte-Beuve a fost acela de a circumscrie „familii de spirite“ și de a schița o „istorie naturală a spiritelor“. -SAINT-SIMON, LOUIS DE ROUVROY, duce de ăParis, 1675-Paris, 1755). Memorialist, soldat, diplomat
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la sfidare drumul e scurt. Joyce și Eliot n-au mers mai departe. După anii 1950, când apar primele semne a ceea ce aș numi epoca Desperado, tonul se chimbă. Fluxul conștiinței scrie texte atașate, angajate afectiv. Faptul că incidentele sunt relativizate, împinse în interiorizare și psihanaliză, izolează eroul și dau un sentiment de însingurare lecturii. Realismul era imaginea socialului, radiografia lui. Odată cu urmărirea gândului până la stadiul preverbal, socialul nu mai contează, el devine o ficțiune. Realul este undeva în mintea eroului
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
parțial adevărate. În toate țările există presă serioasă, de mai mică sau mai mare calitate, și presă tabloidă, care abuzează de formele cele mai degradante ale senzaționalului pentru a câștiga un public cât mai larg. De altfel, Sparks (2004) a relativizat această segmentare, considerând că ar trebui nuanțată distincția între "jurnalismul responsabil" și junk journalism, practicat mai ales de tabloidele care se hrănesc din nevoia de senzațional existentă în societățile contemporane. Una dintre cele mai pătrunzătoare teorii despre evoluția istorică a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
numele de "letes" pe pămînturile provinciilor în calitate de coloniști, implantare care putea să aibă consecințe importante, întrucît facilita prezența unei populații de origine germanică în interiorul Imperiului. Dar trebuie să fim prudenți în legătură cu starea reală a devastărilor, iar tendința este de a relativiza efectele acestora. Nu toate regiunile au fost atinse în mod egal de invazii: în afară de Autun, nu s-a găsit numele celor 60 de vile distruse și, dacă Lyon cunoaște un declin clar, Trèves și Bordeaux se dezvoltă. În schimb, se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și interpersonal. Specificul acestei viziuni constă în evidențierea regulilor sociale și funcționale ale limbajului, competența de comunicare fiind definită drept capacitate ce permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în context specific .” 1.1. Componentele competenței de comunicare Relativizând conceptul de competență lingvistică formulat de Noam Chomsky, Hymes consideră necesară delimitarea a două tipuri de competențe: - Competența lingvistică - cunoaștere a formelor limbii care permit producerea și înțelegerea enunțurilor corecte din punct de vedere gramatical; - Competența de comunicare - cunoaștere ce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Eroarea logicii rezidă în incapacitatea sa de a integra ideea potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul conștiinței, ci și al oricărui dinamism activ; distincția între formal și material care se relativizează, de asemenea 1. După Ștefan Lupașcu, imaginea este în interiorul subiectului, fiind subiect și obiect, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul conștiinței, ci și al oricărui dinamism activ; distincția între formal și material care se relativizează, de asemenea 1. După Ștefan Lupașcu, imaginea este în interiorul subiectului, fiind subiect și obiect, în același timp. Subiectul este o actualizare care scapă conștiinței, iar obiectul este o potențializare care generează conștiința obiectului. În fenomenul psihic al imaginii, obiectul păstrează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de lecturi al unui iubitor de cultură. E, nu doar compatibilă, ci este platforma pe care postmodernitatea își află terra firma. Odată cu căderea Cortinei de Fer multiculturalismul s-a generalizat, integrat fiind în uriașul malaxor postmodernist în care totul este relativizat, în afara oricărei reguli. Virgil Nemoianu consideră cu îndreptățire că o posibilă forță stabilizatoare este literatura (comparată sau nu), care nu e numai indispensabilă unei societăți sănătoase și umane, ci ea poate, de fapt, să ofere soluții ingenioase pentru funcționarea socială
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în cel literar, unde și în prezent a rămas sub semnul lui ca și cum (nu departe de viziunea ficționalistă a lui Hans Vaihinger din Filosofia lui "ca și cum" - Als Ob). Canoanele literare au fost, cum remarcă Virgil Nemoianu, fie vădit metaforice, fie relativizate prin mărci lingvistice ale distanței, aproximării și diminuării. Pentru limpezirea funcției "canoanelor" în postmodernitate este necesară distincția dintre curriculum și canon, primul trimite la lucrările și autorii aleși pentru predare în clasă, care adesea sînt valori perisabile, nu la fel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
relativă neglijare, ideea egalității a revenit din nou de actualitate în gândirea socială contemporană și în viața socială"20. Parsons plasează problema egalității și a inegalității în contextul paradigmei evoluționiste a societății, ceea ce îi conferă o dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cele spuse de noi până în acest punct, atunci această strategie este sortită eșecului: punctul ei de plecare distincția matematică pură/matematică aplicată nu mai poate fi menținut. A doua strategie discutată cea care se folosește de noțiunea de a priori relativizat pleacă de la concepția kantiană cu privire la principiile a priori constitutive și de distincția lui Reichenbach între două sensuri ale conceptului de a priori. Michael Friedman, consideră că, făcând din primul moment posibilă cunoașterea empirică (formularea și confirmarea teoriilor științifice), matematica nu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]