578 matches
-
banaga-ŋu-rru] bura-n (apud Dixon 1994: 170) tata(Abs-O) mama(Erg-A) a se întoarce-(rel)-Erg a vedea(nonviit.) ' Mama, care s-a întors, l-a văzut pe tata'. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru coordonare sau pentru relativizare, e nevoie de reorganizarea structurii gramaticale, prin operația de antipasivizare (vezi infra, 6.). Există limbi în care pivotul sintactic este important și pentru realizarea interogației. În unele limbi din familia maya, numai un nominal aflat în poziția de pivot sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sub multe aspecte cu dyirbal, inclusiv sub aspectul partiției morfologice ergativ/acuzativ 43, folosește pivotul S/A pentru coordonare, dacă nominalele implicate sunt pronume de persoana 1 sau 2 și pivotul S/O, pentru restul situațiilor de coordonare și pentru relativizare. Explicația acestei diferențe între cele două limbi constă, potrivit lui Dixon (1994: 220), în stilul lor narativ diferit: poveștile din dyirbal au un stil asemănător cu cel european, naratorul fiind exterior, în timp ce poveștile din limba yidiny au întotdeauna naratorul drept personaj
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la nivel sintactic trebuie să aibă un comportament dual: pe de o parte, trebuie să existe fenomene orientate spre subiect (precum controlul), care caracterizează relația convențională de subiect, pe de altă parte, fenomene orientate spre nominativ (cum sunt, în dyirbal, relativizarea, schimbarea de topică). Într-o limbă cu morfologie ergativă, ambele argumente ale unui verb tranzitiv sunt legitimate in situ, în S-Structură, acest lucru fiind posibil pentru că întreaga structură este accesibilă pentru guvernare. În limbile sintactic ergative, VP este opac
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sfârșit, din medievalitatea noastră, brutală - cum a fost stalinismul dejist! - sau perversă, otrăvită cu false idealuri și vicleană - cum a fost ceaușismul! (De curând, invitat fiind la cenaclul dlui Manolescu, Prometheus, am Încercat, din câteva trăsături, să fac aceeași, nu „relativizare” a dictaturii din care tocmai ieșisem - și contra căreia, nota bene, eu am protestat În presa liberă, occidentală! -, ci o „integrare a acesteia” În șirul mai lung, exasperant de lung, e drept, al micilor și neîntreruptelor dictaturi și puteri discreționare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
gol-goluț! halta Trotuș pămînt bun, două recolte pe an, vorbeam de ăla cu ceapa și cu morcovul, erau rezervele statului, am auzit despre Năstase! doi copii cerșetori, dislocată de multă vreme seriozitatea malurilor subcarpatice, crucea de pe culmea de Tîrgu Trotuș, relativizarea reperele fixe, nu va fi nici simbolul orografic o cale de înțelegere, polițe semnate în alb de natura veșnic optimistă, restricție de viteză, mișcare analitică de oraș apropiat, Tîrgu Ocna două mărfare, pornește unul, lumina solară în condiții modificate. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite ca monumente marmoreane ale trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
săvârșește, prin determinarea generală la nivelul celor patru tipuri de principii ale intelectului, prin determinarea intelectual-empirică la nivelul schemelor imaginației și prin determinarea propriu-zis empirică la nivelul formei sensibilității. Totuși, fenomenul nu poate fi decât ceea-ce-este; iar aceasta presupune o relativizare a determinărilor de timp care operează constitutiv până să avem "totul", adică fenomenul ca atare. Faptul acesta indică un sens al constituirii fenomenale: analogiile experienței, fiind reguli ale intelectului, nu au de-a face cu constituirea "obiectului" ca atare, ci
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu fiu prezent din cauza carierei profesionale. Nu pot spune nici că modalitatea de a acționa în viața profesională s-a modificat datorită faptului că aveam copii. Nu s-a schimbat nimic în maniera în care vedeam/percepeam lucrurile. La mine relativizarea, negocierea interioară a standardelor și a nivelului de exigență s-a făcut pe baza a cu totul altor criterii și anume în funcție de contextul în care funcționează sistemul de învățământ. De fapt societatea românească, în general. Scăderea nivelului de pregătire al
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai fie polarizate de dihotomia bine-rău. * Între crimă și apărare deseori nu este decât o linie subțire, al cărei contur va fi trasat de învingător și de urmașii părților. Inversarea valorilor prin care am trecut tinde să aibă drept efect relativizarea axiologică. Ce se întâmplă în planul sensului propriei existențe în acest context? * Nu experiențele mele sunt subiectul acestor rânduri, ci modalitatea în care le transpun în plan ideatic, felul în care aleg să le rețin și să le ordonez în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
folosiri nespeculative (în sens conceptual) a terminologiei filosofice clasice. Filosofia din interior, care avea în mod hotărâtor dimensiunea exersării practice a precep¬telor spirituale și a recursului la experiență în înțelegerea oricărei afirmații din câmpul misticii, se găsea sub pericolul relativizării și imposibilității de a fi verificată atâta vreme cât nu se putea stabili un mediu lingvistic etalon care să se bucure atât de simplitatea și precizia termenilor, cât și de o cât mai reală capacitate de a desemna experiențe ultime și paradoxale
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este în trei Fețe, doar în perspectiva lucrării sale iconomice, doar față de Creație. Tațian va înțelege Treimea ca un lanț al Ființei. Tertulian formulează o înțele¬gere ce ar putea fi încadrată ca trinitarianism monarhic, suspectând trinitarianismul iconomic de o relativizare a dimensiunii treimice a divinității. Scriind polemic împotriva dualismului și politeismului, Tertulian accentuează transcendența radicală a lui Dumnezeu ca Monarhie, însă salvează și aspectul treimic insistând că divinitatea este Treime în Sine. Dumnezeu se face pe Sine Treime. Pe ansamblu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) 4. modalizator; printr-o schimbare în plan semantic, prepoziția pe rămâne în sistemul sintactic al limbii nu ca element de relație, ci dezvoltând (în structura prepoziției compuse pe la) o funcție semantic-sintactică, de relativizare (a coordonatelor temporale sau spațiale): Vin pe la ora cinci. vs Vin la ora cinci. Vin pe la moară. vs Vin la moară. Observații: Enunțul „Vino pe la moară.”, cu funcția semantico-sintactică de relativizare a modalizatorului pe, se deosebește și de enunțul „Vino
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura prepoziției compuse pe la) o funcție semantic-sintactică, de relativizare (a coordonatelor temporale sau spațiale): Vin pe la ora cinci. vs Vin la ora cinci. Vin pe la moară. vs Vin la moară. Observații: Enunțul „Vino pe la moară.”, cu funcția semantico-sintactică de relativizare a modalizatorului pe, se deosebește și de enunțul „Vino pe la moară.” cu prepoziția compusă pe la, introducând un circumstanțial de loc, expresie a direcției: „Vino pe la moară; pe acolo e mai puțin primejdios.” Latc "La" 1. prepoziție: „Noi reducem tot la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
foarte bine la exploatarea populației de către falsele elite, în timp ce deflația se traduce prin redistribuirea prin intermediul falimentului reglementat legal"1000. Atunci când deținătorul de monedă își pierde încrederea în aceasta, se produce efectul de refuz al muncii și al implicării sociale. Prin relativizarea cu bună știință a poziției celui care muncește în raport cu rezultatele muncii sale se afectează în mod profund și ireparabil problema unei repartiții pe baze meritocratice. Din această cauză marile inflații au fost însoțite de mari mișcări sociale. Inflația îl pune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi putut crede că-i toiul verii 212. Scena descrisă este evocată prin prisma unei persoane oarecare care lucrează în prăvălia lui Gervaise. 5.11. O continuitate Discursul indirect liber nu este singura tehnică prin care se ajunge la o relativizare a limitei dintre discursul direct și discursul indirect. În fragmentul citat anterior din Proust ("fără să-mi spună că avea să-i vorbească de o "afacere"), punerea între ghilimele viza doar un singur cuvânt ("afacere") din discursul indirect; dacă fragmentul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-și păstreze independența de gândire și de creație, făcând, în regimul de azi, numai compromisuri neînsemnate care să nu-l angajeze definitiv". (1958) Este aici, în fond, rețeta eschivării călinesciene din anii "obsedantului deceniu": mimarea angajamentului, histrionismul ca soluție de relativizare a atitudinilor oficiale pe care era obligat să le adopte, prioritatea operei, în care nu înțelegea să se adapteze la cerințele ideologice ale vremii (a făcut-o parțial în Scrinul negru, dar numai acolo unde a considerat că e secundar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
două terenuri poate fi combătută, dar numai prin înscrisuri, semne de necomunitate sau prescripție achizitivă 511; sau, numai soțul mamei poate combate prezumția de paternitate, prin tăgăduirea paternității. În literatura juridică 512 recentă se pledează tot mai mult pentru o relativizare a prezumțiilor absolute, astfel ca ele să nu devină,din mijloace care facilitează cunoașterea, piedici în calea acesteia. Aceeași idee se regăsește și în practica judiciară 513. VII.7. Expertiza VII.7.1. Noțiune și caractere juridice Expertiza este un
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
afin de découvrir le défaut, la tare, l'une enviant peut-être la jeunesse de l'autre, et celle-ci dépitée par l'extrême bon ton, la simplicité aristocratique de șa rivale" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.432]. Constatăm că în epoca relativizării valorilor nu se mai percep "tipuri" (al medicului, notarului etc.) [Montandon, p.639]. Universurile și clasele devin mai nuanțate, hotarele dintre ele mai permeabile. Clorinde și maică-sa, contesa Balbi, țin de o identitate greu de definit și sunt calificate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru viața socială două grave consecințe: 1. să clatine fundamentele ei și 2. să deschidă calea dogmatismelor arbitrare. Aceste două situații au fost și sunt larg resimțite în vremea noastră. Astfel, avem și continuăm să avem, pe de-o parte, relativizarea sau totala dezintegrare a valorilor sociale, având drept trambulină abordarea și analiza lor sociologică, iar pe de altă parte, promovarea unor concepții și ideologii arbitrare garnisite sociologic. În această a doua categorie se încadrează și diferitele sisteme sociologice înregimentate, care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de artă Situația artei • Teoria criticii de artă • Repere în critica de artă contemporană • Tendințe critice • Arta ca teorie (critică) a artei • (In)formarea critică a studiilor vizuale 2.1. Situația artei Arta actuală se confruntă cu o pluralizare și relativizare fără precedent a câmpurilor de producție, de distribuire, de receptare, de participare și comunicare, activând într-o rețea dinamică de decizii instituționale, critice, teoretice și istorice. Diversitatea de producții, practici și reprezentări ale artei contemporane bulversează abordările teoretice, estetice, critice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Eu n-am crezut niciodată că dețin Adevărul. Asta e perspectiva mea, tu poți avea altă perspectivă, n-am nici o treabă cu asta. Ei n-au vrut să accepte poziția asta. Pentru ei, poziția asta a fost un fel de relativizare a tot ce au crezut toată viața lor. Deci reacția lor n-a venit în urma unui articol sau a unei cărți, ci fiindcă eu făceam critica unei întregi școli. Școala se numea cum a numit-o Scholem XE "Scholem, Gershom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
din partea profesorilor în anii de după decembrie 1989, profesori care au fost luați prin surprindere de comportamentul iconoclast al elevilor. După căderea comunismului, câmpul educativ școlar pare a avea alte constante: ▪ Paradoxal, un invariant îl constituie fluiditatea granițelor care îl delimitează, "relativizarea" constantelor care îl configurează. ▪ Poate cea mai importantă modificare este aceea care a produs mai mulți centri de putere; profesorul și-a pierdut poziția sa unică în concretizarea elementelor acestui câmp, trebuind acum să accepte prezența altor factori de putere
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
indivizilor experiența autentică a libertății. Dar presupune în mod inerent și simultan experiența autorității. Libertatea, ca și autoritatea, sunt constantele spațiului public, dar formele concrete de manifestare a acestora nu sunt decât convenții stabilite, acceptate și legitimate prin voința oamenilor. Relativizarea lor (prin schimbări dese și repetate) este periculoasă, dar la fel este și "solidificarea" lor, prin interdicția de a le pune în discuție. În ceea ce privește pericolele relativizării, să amintim avertismentul lui Platon din Legile: Toată lumea e încredințată, cum spuneam adineaori, că
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
manifestare a acestora nu sunt decât convenții stabilite, acceptate și legitimate prin voința oamenilor. Relativizarea lor (prin schimbări dese și repetate) este periculoasă, dar la fel este și "solidificarea" lor, prin interdicția de a le pune în discuție. În ceea ce privește pericolele relativizării, să amintim avertismentul lui Platon din Legile: Toată lumea e încredințată, cum spuneam adineaori, că jocurile copiilor nu sunt decât jocuri, că e de puțină însemnătate faptul de a le modifica și că din schimbarea lor nu poate ieși nici vreun
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]